Page 45 - 1961-05
P. 45
Nr. 1S"6 DRU MU l SOCI A USMU LUI poff. 3
Numai cărbune de calitatOeraşele şisatele noastrCeo,respondenţii i eesiBREUETMRasimmusni iFiGE
Lună de lună, se înfăptuiesc fost îmbunătăţită cu 6 la sută tot mai frumoase ne scrii 15 şl 16 MAI 1961
tot mai multe propuneri ale mi fată de cifra planificată. ) DEVA: Două etaje de feri ŢEG : Povestea tinerilor căsă
R ezunate.e cire ; HUNEDOARA: Războiul toriţi : BRAD : Batalionul ne
nerilor din Vulcan făcute cu Pe de altă parte, la obţine (Urmare din pag ha) crări gospodăreşti. In primul vesel al lui Don Pedro; PETRO gru ; LONEA : Rătăcirile dra
ocazia dezbaterilor cifrelor de rea acestor succese a contribu rînd ne vom îndrepta atenţia i întrecerii ŞANI : Două etaje de fericire; gostei ; TEIUŞ : Prinţesa cu
plan pentru anul 1961 şi a Di it şi antrenarea în întrecerea unii membri al comitetului exe spre rezolvarea propunerilor ce
rectivelor C.C. al P.M.R. din socialistă a peste 90 la sută cutiv, unii deputaţi şi chiar tăţenilor făcute cu ocazia ale- La întreprind zrea de explo
februarie ax. cetăţeni au venit cu ini gerllor de Ia 5 martie, cum sint rări .„Ardealul“ Alba lulia, da Regele Neapelului; SEBEŞ: steaua de aur: ZLATNA: Pasă
din efectivul minei, îmbunătăţi ţiativa ca : „Pînă la sfîrşitul terminarea şi începerea altor torită întrecerii socialiste orga Discipolul diavolului; ALBA rea cerului: IIJA: Congo in
Astfel, numai în primele pa rea agitaţiei vizuale, populari anului fiecare cetăţean din ra construcţii de şcoli şi cămine nizată în toate sectoarele, s-a IULIA : Haiducul de pe Cere- luptă şt Raţiunea învinge de
tru luni s-au tradus în viată zarea la gazetele de perete şi ion să presteze la diferite ac culturale, întreţinerea drumu reuşit ca planul producţiei glo m uş; Viraj in noapte; SIME- menţa ; APOLDUL DE SUS :
peste 30 de propuneri. Printre prin statia de radioamplificare ţiuni obşteşti cîte 75 ore de rilor. extinderea zonelor verzi, bale pe luna aprilie să fie RIA : Scrisoare neexpediată ;
cele mai importante pot fi a- muncă voluntară“. Valoarea repararea de străzi şi poduri îndeplinit in proporţie de 105.4
mi ntite urgentarea lucrărilor de a minerilor şi brigăzilor frun unei ore de muncă voluntară etc. Toate acestea vor schimba la sută. Incepind de Ia t ianu ORĂŞTIE : Aveau 19 an i; HA Rămii cu noi.
pregătire a stratului 17 B.l de taşe. S-a făcut simtit de ase am fixat-o la 2.80 lei. Aplicînd aspectul gospodăresc ai comu arie şi pină la 1 mai, între
la sectorul 111 şi începerea ex menea şi rolul maiştrilor în in practică această preţioasă nelor şi oraşelor din raion şi prinderea a realizat şi o eco m PBOQBAMUL
ploatării lui înainte de prevede- producţie. Astfel, prin îndrumă iniţiativă, pînă la sfîrşitul anu oamenii muncii din raionul nomie de 100.000 lei.
iile planului, introducerea în rile date de ei, brigăzile din lui vom realiza prin muncă vo nostru vor putea justifica prin
abatajele frontale au extins luntară la diferite acţiuni ob fapte titlul de raion fruntaş pe In fruntea întrecerii socia
producţie a patru cărucioare re- puşcarea selectivă la toate şteşti. o economie de peste regiune. liste se află colectivul de mun
încărcătoare. adaptarea maşinii 2.700.000 lei. Totodată urmărim că din sectorul Poiana Rus- 15 MAI 1901
existente de îndoit fier pen fronturile de lucru cu interca ca în cadrul Întrecerii parrio- N. R. că, care şi-a realizat sarcinile
tru recondifionarea armături laţii mari de steril, s-a mărit tice pentru atingerea acestei de plan pe luna aprilie, în pro PROGRAMUL 1 : 5,40 Muzică u- dioteleviziunii sovietice; 21,30 Meda
lor T.H., deformate. numărul abatajelor frontale ar cifre mobilizatoare să ridicăm Iniţiativa Comitetului execu porţie de 103,5 la sută. S-au
mate în fier şi s-au luat noi toate comunele la nivelul celor tiv al Sfatului popular raional evidenţiat Ştefan Constantin, şoarâ interpretată la acordeon; 6,30 lion literar: George Coşbuc; 21,55
fruntaşe în acţiunile gospodă Orăştie: „Pină ia sfîrşitul anu şeful sectorului, Ioan Murcfca-
De asemenea, s a trecut la măsuri la locurile de muncă reşti. lui, fiecare cetăţean din raion lă, ajutor sondor şoî, Mihal Emisiune pentru sa te ; 7,30 Sfatul me Melodii lirice,
să oresteze la diferite acţiuni Giubernea, maistru de foraj şi ( dicului: Folosirea raţională a antibio tfi MAI 1961
organizarea mai judicioasă a ale minerilor. încă de pe acum, unele sfa obşteşti cîte 15 ore de muncă alţii. ticelor ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30
turi populare comunale şl mare voluntară“. are o importanţă PROGRAMUL 1 : 5,10 /Melodii popu
parte a cetăţenilor din raion deosebită. Ea este o iniţiativă Ing. VALERIU NEGRII
brigăzilor în abataje şi la re Succese de seamă s-au obţi şi-au manifestat hotărlrea de mobilizatoare care antrenează Tinereţea ne e d rag ă; 10,00 Piese co lare romîneşti; 6,30 Emisiune pentru
partizarea de cadre calificate nut si la pregătiri. Toate sec a presta mai mult de 15 ore masele de cetăţeni Ia diferite în nI?H avînt
muncă voluntară pe cap de lo acţiuni menite să facă. comu rale inspirate din viaţa copiilor; 12,00 sa te ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30
cuitor. Aceasta este o garanţie nele cît mai frumoase. Este o Pe şantierul de construcţii nr.
pe fiecare loc de muncă. Dato toarele au depăşit planul de că noua iniţiativă se va extin iniţiativă care merită a fi îm 4 Cugir a T.R.C.H., întrecerea Să citim împreună : Pagini din roma Sclecţiuni din opera „Ivan Susanin“
rită în parte măsurilor tehni pregătiri cu 28 pînă la 65 m. 1. de şi că oamenii muncii din socialistă este în plin avînt. Si
ce şi organizatorice luate, pla şi cu 36 pînă la 360 m. c. A- brăţişată cu căldură de către multan se execută aici lucrări nul „Stepa vulturilor" de Mihail Bu- de Glinka ; 10,20 Melodii populare ro-
nul de producţie pe patru luni reasta datorită preocupării ce raion vor rezolva prin munca toate celelalte cfaturi populare de construcţii la blocurile de lo bennov; 14,00 Concert de muzică popu rtiîneşti; 11,45 Radio Prichindel: „Ga
a fost depăşit cu pesle 22.200 a existat în cadrul fiecărui raionale, orăşeneşti şi comuna cuinţe, la conductele de încăl lară romînenscă ; 16,00 Muzică din o- zeta pădurii"; 12,30 In ţaţa harţii:
tone cărbune cocsifirabil şi e- sector pentru pregătirea din lor voluntară o seamă de lu le din regiunea noast.r« zire centrală şi la reţeaua de
nergetic, iar pentru calitatea timp a noilor fronturi de lucru. apă. La blocul E t s-au execu perele lui Weber; 17,30 Roza vuituri Venezuela; 14,30 Muzică uşoară;
superioară a acestui cărbune tat pînă în prezent 3.000 m.p.
s-au primit bonificaţii de la In luna aprilie fruntaş în tencuieli interioare, de către lor; 18,30 Almanah ştiinţific: 19,41 15,50 Poemul simfonic „Eroii Jiului" de
nreparatiile Petri 1a şi f.upeni lupta pentru extragerea de brigada condusă de SatnoMâ
în valoare de peste 057.600 lei cărbune mult şi bun, s-a situat Hiibăr In prezent, la blocul li Din muzica popoarelor din Africa; Constantin Bobescu; 16,15 Vorbeşte
din nro, neutru reducerea pro '? se .lucrează la zidurile inte 20,45 Tribuna radio ; 22,30 Ansambluri Moscova ! ; 17,15 Noi medicamente
centului de cenuşă în cărbune, colectivul sectorului II. care a rioare, incepîndu-sc şi lucrările
de tencuieli, iar la blocurile E 3 corale din diferite oraşe ale patriei. romîneşti; 18,30 Limba noastră. Vor
dat oeste plan mai mult de şl F I se execută lucrări de PROGRAMUL II: 14,08 Muzică din beşte acad. prot.AL G raur; 20,20
zidărie şi se montează fâşiile Noapte buna, copii: Două povestiri de
numai în luna aprilie 203.000 4.100 tone cărbune, îmbunătă '<:¦ din preFabrirate. opere; 15,31 Arii şi duete din operete; Victor Sivctidis;; 21,15 „Cronicari:
16,30 Vorbeşte Moscova ! ; 17,35 Din uzinei" (portrete ale unor corespondenţi
tei. ţind totodată calitatea lui, prin Lucrări de renuvure IOAN EH.iPF.SCU cele mai cunoscute melodii populare ai ziarelor de uzină).
De remarcat faptul că mine romîneşti; 18,05 Carnet dc reporter;
rii din Vulcan au realizat în reducerea cenuşei de la 35,6 la Cetăţenii din satul Tuştea, hotărît ca în zilele acestea să instalator 19,40 Cintecul săptâmînii: „Patrie, pă PROGRAMUL t i : 14,30 Melodii
luna aprilie cea mai mare pro sută cît prevede admisul, la raionul Haţeg, îndrumaţi de înceapă lucrările de renovare mînt de aur“ de Gheorghe Bazavan; populare olteneşti; 15,30 Muzică ro
ducţie de la redeschiderea mi comitetul comunal de partid, au la căminul cultural. Pînă acum, Cu nlamiî îndeplinit mânească de estradă; 16,45 Tribuna
nei. iar calitatea cărbunelui a 33,8 la sută. ei au prestat 1.625 ore de mun
I. DUMITRU M ere ii rea că patriotică. Colectivul de muncă al Ofi 19,50 Ciula orchestra dc estradă a Ra- radio; 18,45 Scriitori la microfon.
ciului P.T.T.R. Deva, şi-a în
-------------------llillllllllliliiiinilii--------------- N-am făcut-o pentru că ceea ce a Printre lucrările de seamă deplinit sarcinile planului glo ANUNŢ
fost în ziua de 7 mai la Miercurea, a au fost.: amenajarea scenei la bal de venituri pe luna aprilie L G. O - H U N E D O A R A '
D u m in ic ă sportivă Sa iost mai mult decit obişnuit. Că la tro care s-au transportat 23. m. c. în proporţie de 101,5 la sută.
tinete a învins pionierul Ioan Dumi- de pămînt, săparea unui şanţ ANGAJEAZĂ:
Duminica ' mai 1961. In jurul orei re, înscriind punct după punct. trescu, la biciclete de oraş colectivis pe o lungime de 76 m„ nece
Bravo Lia I Bravo Lia ! Exclamaţiile tul Ioan Maister (Miercurea), la hand sar pentru fundaţia gardului —— 2 diriginfi şantier pentru lucrări de i
10, piaţa din centrul comunei Miercu bal. volei şi fotbal, băieţi şi (etc pe de beton şi nivelarea terenului instalafii sanitare, instalafii încălzire, ins-
rea a devenii o mare de capete. Sute de admiraţie la adresa pionierei Lia din tata clădirii. La executa faiafii iermoficare, pentru şantierele de
si.il poale mii de locuitori din locali Ciorognru, elevă in clasa a VlI-a a
tate şi satele învecinate au venit să şcolii din Miercurea, n-au contenit nici
asiste la descinderea olicială a între in meciul de handbal, nici în cel de
cerilor ce aveau să se desfăşoare de-a volei, la săritura în lungime, unde a
lungul unei zile întregi de repaus. realizat .'3,80 m„ la aruncarea greu primul loc s-au clasat tot sportivii din rea acestor lucrări s-au eviden Gete mai frumoase rezultate le-a construcfii civile Hunedoara şi Călan.
Dinspre sfatul popular se aud acor tăţii ori la proba de 80 m. plat. Miercurea, la lungime băieţi, loachim ţiat în mod deosebit cetăţenii înregistrat sectorul telegraf, te
Totoianu (Şugag), la 400 m. plat bă Ioan Huzoni. Gheorghe Baca- lefon, radio. € # ^ B \\ Y 51 1! :
durile fanfarei, în urma căreia coloa De fapt, rezultatele Irumoase obţinute ieţi, colectivistul ioan Căldârar (Do lete, Aron Slmidroni, Elvira
na celor .'.'io de sportivi se îndreaptă pe terenul de sport, pioniera I.ia Cio- bîrca), la greutate băieţi şi tir Vasile Heljoni şi Mircea Bărbulescu. Se evidenţiază oficianţii Ali Studii corespunzătoare pentru post
in pas cadenţat spre inima satului. rogaru le împleteşte cu notele tot atît Turui şi respectiv Broos Karol (Miercu ce Vraciu, Ioana Oargă, fac
de bune pe care le primeşte la orele torii poştali (iheorghe Nicşa,
In rindul coloanei de sportivi sînt
mecanizatori, muncitori din G.A.S., co de clasă. rea), la popice Constantin Ionescu, ALEXANDRU MAGURBAN ioan Popa şi alţii. de inginer sau tehnician / şi vechime
lectivişti, cadre didactice, pionieri şi (Apoldul de dos), este meritul lor şi de cel puţin 5 ani.
şcolari, din Miercurea, Apoldul de Sus, Puncf de atracţie al celor care s-au ocupat de pregăti ivirespondent VASILE BOGDEA
Apoldul de dos, Dobîrca, Gîrbova, $u- 0 rea lor. Inform&fH telefon 2715 Hunedoara.
gag, L'ngurei, precum şi reprezentanţi
ai fabricii „Simion Hârnuţiu“ din Nu ne-am putut torma o părere asu Un fapt este semniiicativ. Acela că FILMUL ZILEI ANAAA/\ATvW \A A A A /V S A M A M A M /
Sebeş. Echipele de volei, handbal în pra disciplinei sportive asupra căreia in satele din regiunea noastră, ca de
şapte, popice, trotinete, atletism, ci şi-au îndreptat mai mult privirile spec altfel pe întreg cuprinsul patriei a în Ai DI |
clism, fotbal, tir şi călărie, se aliniază tatorii prezenţi duminică la Miercurea. ceput să pătrundă tot mai mult in
în piaţă. Un punct al programului ni s-a părut mase dragostea pentru sport. întrece O , C . L. Industrial a d u c e la
totuşi cel mai aplaudat, ce! mai atrac rile de la Miercurea au demonstrat
Pentru citeva minute peste mulţi tiv. $j acesta a fost desfăşurarea în cu prisosinţă acest adevăr. Iar pre cu n o ştin ţa publicului cu m p â - i
mea prezentă la festivitate se aşterne trecerilor de călărie. zenţa la start a sportivilor de diferite
liniştea. Se prezintă raportul preşedin naţionalităţi: romîni, germani, ma râ to r c ă a d e s c h is în o ra şu l l
telui asociaţiei sportive Recolta din Eleganţă, pricepere, curaj, acestea ghiari, bucuria cu care se îmbrăţişau
Miercurea. au fost în mare caracteristicile princi unii pe alţii cînd se înregistrau victo D e v a , str. 2 3 A u g u s t nr. 1, u n i
pale ale călăreţilor ce s-au întrecut pe rii, disciplina sportivă de care au dat m a g a z in c u m ă r f u r i rai p re j |
Bravo Lia! un traseu presărat cu obstacole. Iar dovadă concurenţii, participarea în ma
dacă la punctul terminus au sosit în să a publicului, precum şi uralelc cu s#eslar® p în ă Ia 5^0,o. \
Meciul de handbal intre echipele de ordine Ioan Beneţki (Gîrbova), Dumi care au fost răsplătiţi învingătorii, fac
fete ale şcolilor de 7 ani din !Miercurea tru Toma (Dobîrca) şi Axente Roşea parte integrantă din educaţia nouă, so S e pot cu m p ăra diferite )
şi Apoldul de Sus, a fost unul din dis (Miercurea), înseamnă că ei au fost cialism.
ciplinele sporlive care au plăcui cel intr-adevăr trei dintre cei mai buni ţesături de bumbac* mătase* î
mai mult. călăreţi prezenţi Ia start. Nu vreau să închei înainte de a
evidenţia organizarea bună pe care a
Acţiunile la poarta adversă pe care in foc de c r o n ic a asigurat-o conducerea asociaţiei spor
le conducea şi le finaliza cu multă tive Recolta din Miercurea, în fruntea
sportivă
precizie o codană blonda numai de-o Probabil că articolul de faţă ar fi căreia se află entuziaşti ca Ioan Le- iîsaă etc. s
şchioapă, erau răsplătite cu multe trebuit sâ-l incepem prin descrierea meni, Nicolac Dura, Petre Teslaru ori
aplauze de public. Cu indermnare şl probelor ia care s-au întrecut sportivii, tnastase Plitea. Magazinul este zilnic deschis intre orele \
rapiditate se strecura printre adversa- să fi enunţat rezultatele.
AURF.L DAV1D
7 — 12 şi 17— 20. I
r
Intre 15 şi 18 mai la î
cinematograful „Filimon ]
asemenea un personaj neînfricat, i Slrbv“ din Deva, rulează j ÎNTREPRINDEREA de explorări
I C C LtfL.Iile de AL. hotărît in lupta sa, care ştie să f. 1
facă faţă încercărilor, in ciuda r filmul ..Două etaje de fe 1 „LUPEI“
Colectivul Teatrului de stal din dic, o muncitoare textihstă. De in lagărul de la l'g. Jiu, iar res tuturor persecuţiilor fasciştilor. 1
Petroşani a pus in scenă o noua asemenea se află in celulă doi tul sint eliberaţi in zori. Dar o: l r i c i r e o reuşită comedie 1 Str. Avram lancu nr. -1
mesă bogată in conţinut — „Oa protestatari naivi împotriva re nouă conştiinţă se trezeşte in cei Cu multă trăire şi un umor Lti a studiourilor de filme 1
meni rare tac“ de Al. Voitin. gimului antonescian şi a ocu eliberaţi, conştiinţa că vor con dureros, actorul Deni. Colum- maghiare, după scenariul i] iingujeuaeă pentru sectoru l fo r a j-
panţilor bitlerişti — un negustor tribui ia destrămarea lumii heanu, în rolul lui Z.igu Şapira,
Piesa redă intr-un mod im ambulant şi o cintâreaţă de ca oeclii. Negustorul ambulant pre a interpretai tipul omului umil r lui Imre Bencsfk. saslsiles* .4lbe.nl (Tg. Cărbuneşti,
presionant, prin scene de un pu baret, prin intermediul cărora si feră să meargă in lagărul de in care trăieşte insă demnitatea reifluBaea Oltenia) următorul
ternic dramatism, inţluenţa conş guranţa speră să surprindă ac exterminare, decit să-şi plătească i Acţiunea se desfăşoară i personal s
tiinţei revoluţionare, reprezenta tivitatea celorlalţi. viaţa cu o mirşăvie, iar profeso Cristian Niculescu a creat un [ intr-un bloc nou munci
tă prin lupidlorii Partidului Co rul şi studentul mulţumesc lui persima j cu suflet de slugă, se t toresc. inaugurat odată 1 t. INGINER ŞEF DE SECTOR, avînd vechime 3 ani ca
munist din Rominia, asupra ma Alit cintăreaţa, cit şi negus Axinte că i-au făcui să-şi înţe tos de singe. in rolul şefului si cu mutarea locatarilor, inginer in specialitate, cu salarizare de 2.000—2.250, p'us
selor larg: torul, sint instă oameni rare au leagă rostul in societate. guranţei. Spiru, iar Gh. lordâ- aj spor de şantier.
nescii a întruchipat in figura lui
Momentul istoric este cel a! C R O N IC A Piesa, pusă in scenă in cins Casapu toi ceea ce au avut mai l majoritatea proaspăt că 2. MAISTRU SONDOR FORAJ SONDEUZE, MAISTRU
anului 1943, cind victoria arma tea celei de-a 40-a aniversări a odios in ci. „stiipii“ ordinei fas ţ MINER, ALAI STR U ELECTRO-MECANIC, avînd diploma de
telor sovietice asupra hoardelor VEATR_AJLA înfiinţării P.C.R., a ridicat pro ciste — bestialitate, imoralitate sătoriţi Prin scene dina 1 inaistru în specialitate sau 12 ani vechime la I iulie 195fi, cu
fasciste impulsionează lupta dir- bleme destul de grele, alit de re. de ultim grad. sadism, lăcomie i. mice se urmăreşte viaţa salarizare de 1.200—1.050 pentru maistru foraj, 1.300—1.750
zâ a comuniştilor din patria un fond cinstit, refuzind să-şi gie cit şi de interpretare. hulpavă de bani. cotidiană a tinerelor fa *]*\ pentru maistru electro-mecanic şi 1.500—1.900 pentru maistru
noastră, împotriva regimului an- împlinească misiunea de „spi t milii dezvăluind motivele i miner.
tonesrian de teroare care se oni", avind in faţă exemplul no Acţiunea desfăşurată pe plan Degajată in mişcări, sigură care generează discordan
bil al comuniştilor Axinte şi Ra dublu, in biroul siguranţei şi in in scenă, Ana Colda a reuşit să L Se acordă de asemenea maiştrilor spor de şantier.
zvircoleşte in gliiarele disperă da. Torturaţi şi puşi ia încercări celula arestaţilor, a ridicat şi fie veridică in rolul cintăreţei de Ocuparea posturilor de maiştri se va face prin concurs.
rii, utilizind de mijloace odioase grele, cei doi cornunişi: sint e- scenografiei (Emil Moise) pro cabaret, iar Dana Pantazopot l 3. CONTABIL ŞEF, avînd studii medii inclusiv maturi
pentru a se menţine. Acţiunea xemplu de dirzenie, de ,,oameni bleme, care au fost rezolvate in s-a străduit să înfăţişeze prin- L tatea şi 4 ani vechime în funcţie cu salarizare de la 1.000—
piesei se desfăşoară intre zidu tare ştiu să tacă“. Siguranţa nu bună măsură. tr-un joc simplu chipul femeii 1.300, plus spor de şantier.
rile sinistre ale siguranţei lo l'oate afla nimic de la ei. In necăjite, singură pe lume, prea it ţă în sinul acestora Mi ă
cale, in biroul şefului siguran schimb zbirii îşi dezvăluie toa Artiştii s-au străduit şi ei să cupală de soarta familiei sale In nţind ventru găsirea so 1 4. CONTABIL PRINCIPAL, avînd studii medii, incluşi',
ţei şi in celuia arestaţilor. Re te matrapazlicurile la care se prezinte un spectacol unitar, vită de cruzimea războiului. maturitate şi 2 ani în funcţie, cu salarizare de la 925—1.050
prezentanţii siguranţei caula dedau pentru a-şi asigura dife fără artificii scenice inutile. Re luţiilor care aduc pace şi i lei, plus spor de şantier.
cu orice preţ să descopere rite venituri, cruzimea şi hido gia lui Marcel Şoma a asigurat Pe aceeaşi linie. Mex. Jeles,
sediul tipografiei clandestine şenia lor morală. Acum, şi „a- o bună desfăşurare a acţiunii interpretind rolul pmfesorului- armonie in căsnicii, cit şi i .Alte informaţii se pot ohţi ne telefonic: întreprinderea de
o partidului, ale cărei publi politicii" întemniţaţi încep să şi o interpretare adecvată. medic Bariu, a reuşit in bună t ventru prietenie şi ajuto Explorări „f.upeni“, serviciul Organizarea Muncii lelefon 60.
caţii înflăcărează la luptă tna- cunoască adevărata menire a o- măsură să redea transformarea u
te pAturile populaţiei locale. Pe muiui in societate, in noaptea Interpretul muncitorului co sa dintr-un om cu o concepţie rare intre locatari, filmul
neaşteptate sint arestaţi ciţiva de temniţă, prin lecţia primită munist Axinte, actorul Vaier mic-burgheză, intr-un intelectual înfăţişează situaţii de a)
oameni bănuiţi că ştiu unde se de ta comunişti, in inimile lor a Dorica a redat cu pasiune un pe care îl ghicim că se va inte
află acest focar de rnsnindire n începuI să lumineze făclia ade caracter bine interiorizat, relie- gra in lupta pentru cauza dreap viaţă veridice.
ideilor comuniste. Astfel sini a- vărului, a rostului lor î • viaţă. fin-1 dirzenia comuniştilor care tă a poporului.
restati: v ¦¦ricitorul comunist A- Muncilom! romanist este trimis au rezistat tuturor chinurilor la A'—>'—1'—f*—1>—/>_f _
xin/e. Rada — n studentă ute- care au fost supuşi. Prin chipul Dintre rolurile episodice, cel
cistă, Banii — un profesor-me Radei (studenta utecistă) actri al agentului, deţinut de G. Do Pentru copii
ţa Sleia Popescu a înfăţişai de rn. a corespuns.
întreprinderea cinematogra
Z. YT.SESCU
!. STRĂUŢ fică, în colaborare cu Casa
pionierilor din Deva, au orga
nizat în ultimul trimestru Ia
cinematograful „Filimon Sirbu“
din Deva, 12 spectacole cu fil
me de scurt metraj pentru co
pii. Dc mult succes s-au bu
curat „Pană de aur“, ,.0 po
veste din pădure", „O căsuţă
eiuporeuţă“ etc.
Spectacolele au fost vizionate
pînă în prezent ric peste 5.000 ,
mici spectatori I