Page 46 - 1961-05

pag. 4 lU'iL » t \ I , ¦u f - i Ut Wr. I5>tj(;
^!asatg&Msae
7KÇv^^îCr/^TL*u^*^TCzssn) ?-7Rî2505Snrara223KXT^’

jjüiim fiie şîlnL • M ffim ete stin l • xdJlnaale şLteL

La Geneva Lucrările Congresului P. C. Francs 1«o Zorin adresată

Au loc întîlniri între \L

şefii de delegaţii PARIS 13 (Agerpres). — La 12 mai, Jean Pillel, secretar al Uniunii stu­

GENEVA 13 (Agerpres). — ia cel de-al 16-lea Congres al P-G. denţilor comunişti din Franţa, a vor­

La 13 mai, ca şi în ziua prece­ Francez au continuat discuţiile pe mar­ bit despre munca în rîndurile tinere- !ut de Securitate
dentă, cînd urma să se deschi­ ginea raportului de activitate al Comi­ tului studenţesc.

dă conferinţa internaţională tetului Central al partidului prezentat In numele comuniştilor italieni, con­ NEW YORK 13 (Agerpres).-- se cere să nu se mai ducă o

pentru reglementarea proble­ de Waldeck Rochet. membru al Bi- gresul a fost salutat de Giancarlo Pa- TASS transmite: La 12 mal asemena politică. A devenit e-

mei laoţiene, activitatea a în- | roului Politic şi secretar al C. C. al jetfa, secretar la G.G. al P.O, Italian. V, A. Zorin, reprezentantul per­ vident că guvernul Verwoerd s-a

ceput cu întîlniri între şefii de P. C. Francez. Luînd apoi cuvîntul delegatul Rene manent al U.R.S.S. la O.N.U., a angajat, pe calea represiunilor

delegaţii. La ora 9 (ora locală), Georges Marchais, membru supleant Tabouret din Alsacia a vorbit despre adresat preşedintelui Consiliu­ sîngeroase, pogromuri lcr şi

a sosit la reşedinţa delegaţiei al Biroului Politic al E. G. al P. C. infiltrarea monopolurilor vest-germano lui de Securitate, Sobweitzer, raidurilor poliţieneşti pentru

Uniunii Sovietice secretarul de Francez, şi-a consacrat cuvîntarea mun­ în economia acestei regiuni de fron­ o scrisoare în care atrage aten­ a-i teroriza pe băştinaşii din

Stat al S.U.A., Dean Rusk, cii organizatorice a partidului. tieră a Franţei. ţia membrilor Consiliului de Uniunea Sud-Africană care re­

care se află Ia Geneva de trei Cuvîntarea rostită de Roger Gara. La Congresul P. C. Francez se dis­ Securitate asupra evoluţiei pe­ prezintă majoritatea cc-yirşitoa-

zile. j udy, membru al Biroului Politic al cută profund şl concret problemele vie­ riculoase a evenimentelor din '•e a populaţiei.
Aceasta a fost prima întîlni- 1 C.G. a! P. C. Francez, la Congresul ţii de partid şi politicii interne şi ex­ Uniunea Sud-Africană. Reprezentantul sovietic ara­
re la Qeneva între conducăto­ ( Partidului Comunist din Franţa, a fost terne. In sală nu există nici un loc li­
rul delegaţiei americane şi mi­ I consacrată problemelor muncii ideolo- ber. Sînt pline tribunele destinate in­ După cum reiese din nume­ tă că această politică a gu­
nistrul Afacerilor Externe al U- I gice. vitaţilor unde, venind direct de la lu­ roasele ştiri publicate de pre­ vernului Uniunii Sud-Africane
niunii Sovietice. A. A. Gromî- cru. iau loc comunişti îmbrăcaţi în sa­ să, se spune în scrisoare, gu­ se află în contradicţie fla­
ko, care este unul din preşedin­ Referiiidu-se la munca în rîndurile lopete care urmăresc, cu atenţie lucră­ vernul Uniunii Sud-Africane a grantă cu declaraţia adoptată
ţii conferinţei de la Geneva din intelectualităţii, Roger Garaudy a sub­ rile congresului lor. luat in ultimele zile noi mă­ Ia ultima sesiune a Adunării
1954 pentru Indochina. liniat că în momentul de faţă tot mai suri în vederea intensificării Generale a O.N.U. cu privire
mulţi reprezentanţi ai ştiinţei, culturii Congresul comuniştilor francezi este discriminării rasiale în ţară.
evenimentul central al zilei pentru mi­ Ia acordarea independenţei ţă­
Geneva 13 (Agerpres). — In şi artei franceze îşi dau seama cui îi lioane de oameni ai muncii francezi şl ignorind prin aceasta repeta­ rilor şi popoarelor coloniale şi Transatlanticul „Iuri Gagarin" cu o deplasare de 22.000
seara zilei de 12 mai, a avut aparţine viitorul şi sînt conştienţi de încalcă rezoluţia din 13 apri­ tone construit !a şantierul naval din Herson.
loc o nouă întrevedere între pre­ inevitabilitatea prăbuşirii capitalismu­ spre el este îndreptată atenţia opi­ tele apeluri adresate de Aduna­ lie a.c. a Adunării Generale a
şedinţii conferinţei de la Gene­ lui şi filozofiei sale. La fel ca şi emi­ O.N.U. în care este condamnată IN FOTO ; Lansarea la apă a navei.
va pentru Indochina din anul nentul pictor francez Picasso, care a niei publice şi presei. rea Generală a O.N.U. şi de politica discriminării rasiale
1954, ministrul Afacerilor Ex­ spus „am venit Ia comunism aşa cum dusă de guvernul Uniunii Sud-
terne al Uniunii Sovietice — oamenii se duc la un izvor cu apă Consiliul de Securitate în care Africane şi se arată cu profun­
A.A. Gromîko şi ministrul A- dă nelinişte că această politică
facerilor Externe al Angliei — pură“, reprezentanţii intelectualităţii bra zilia : Largă campanie pentru a dus deja la complicaţii in­ nou -met S. U,
franceze se încadrează în rîndurile legalizarea Partidului Comunist ternaţionale şi oont.inuă să pri­
Home. Partidului Comunist mejduiască pacea şi securitatea L p o a riv a , C aab e i

HAVANA 13 (Agerpres). — Pătrunderea unui portavion

BRASILIA 13 (Agerpres). — declarai că Partidul Comunist internaţională. La 12 mai un portavion ame­ american în apele leritori le
TASS transmite: In Brazilia se are dreptul de existenţă legală. cubane şi încălcarea de că e
Să se pynă capăt cursei în arm ărilo r desfăşoară o vastă campanie „Doresc din toată inima ca Par­ In încheiere V. A. Zorin su­ rican s-a apropiat la o distanţă avioanele americane al spaţiu
pentru legalizarea Partidului Co­ tidul Comunist să fie legalizat, lui aerian al Cubei constituie
munist care în anul 1947 a fost a declarat deputatul Francisco bliniază că eveni montele din de 2 mile de coasta cubană, în un nou act provocator al clici'
declarat in afara legii. Nume­ Julian, preşedintele organizaţiei militariste americane, o grosola­
nucleare roase personalităţi, organizaţii din statul Pernambuco a Parti­ Uniunea Sud-Africană au luat apropiere de oraşul Santiago.
obşteşti, organe legislative ale dului Socialist. De fiecare dată nă încălcare a normelor drep­
o asemenea amploare incit De pe portavion au decolat tului internaţional.

WASHINGTON 13 (Agerpres). - tinent american. Pe drum, în întîl- pun în primejdie pacea şi seeu- | cinci avioane cu reacţie care au
(lores pondeniul TASS, V. Vaşerlcenko nirile lor cu americanii simpli, Ia a-
transmite : Grupul de pacifişti ame­ dunări şl mitinguri ei s-au pronun­ ritatea în Africa şi in întreaga | zburat în scopuri provocatoare

lume. deasupra regiunii Sibonev.

ricani care întreprind un marş de la ţat pentru pace, împotriva cursei înar­ statelor cer ca acestui mare par­ cind îl întîlnesc pe Prestes îl de­ Elementele ultracolonialiste di
San Francisco la Moscova a sosit mărilor. tid politic din ţară să i se acor­ numesc senator, deoarece man­
la 12 mai Ia Washington. Partici­ de drepturi legale. datul său nu a fost anulat de po­ / !geria îşi intensifică activitatea
panţii marşului organizat de Comi­ Participanţii la marş adresează por ci de reacţiune in vremurile
tetul naţional pentru acţiuni paşnice popoarelor tuturor ţărilor urmă­ 33 de deputaţi ai Adunării L.e; sumbre ale istoriei ţării noastre“. PARIS 13 (Agerpres). — Situaţia forţe ale companiilor republicane de Kabylia fac de gardă în ţaţa Poştei,
împotriva armei nucleare au şi par­ torul apel : ,.Lumea trebuie să se din principalele oraşe ale Algeriei este securitate, ale jandarmeriei sprijinite a facultăţilor sau patrulează ne marile
curs 3.688 de mile. Ei au plecat de dezarmeze. Să punem capăt ciursei gislative a sfatului Pernambuco, Consiliile municipale ale ora­ extrem de încordată. Seara şi in cursul de poliţie şi armată, lată cum descrie artere centrale ale oraşului Autoblin-
la San Francisco fa 1 decembrie i960 înarmâritor nucleare şi să începem şelor Cabo-Frio, Iguassu şi ale nopţii de vineri spre sîmbătă la Alger, unul din corespondenţii agenţiei Fran­ riate ale companiilor de securitate sta­
şi au străbătut aproape întregul eoh- cursa dezarmărilor“. doi foşti guvernatori ai acestui multor altor oraşe au adresat Oran. Bone. Sidi-bel-Abbes şi in alte ce Presse atmoslera de la Alger în ţionează in penumbră Cordoane de
stat şi întreaga conducere ac­ Camerei deputaţilor a Congre­ oraşe, elementele ultracolonialiste au ziua de 13 m a i: „Algerul şi-a reluat trupe înconjoară cartierul musulman
-SISS9- sului mesaje în care cer să ia comis numeroase atentate cu bombe. înfăţişarea din zilele cele mai triste. Casbah, unde pe străzi au lost insta­
tuală a Adunării Legislative au măsuri necesare pentru legali­
zarea imediată a Partidului Co
munist.

Concomitent cu — © ------ Intensificarea activităţii teroriste a 20.000 de soldaţi, jandarmi şi poliţişti late baraje de sîrmâ ghimpată. In ca­
acţiunile grevis­ elementelor ultracolonialiste este lega­ stau de pază. Blindatele jandarmeriei zărmi, unde trupele sînt consemnate,
te ale muncitori­ In sprijinul Cubei lă de planul acestora de a zădărnici înconjoară palatul de vară — reşe­ jeep-uri şi blindate „de intervenţie ra­
lor din întreaga revoluţionare reglementarea pe calea tratativelor a dinţa delegatului general. La fiecare pidă" stau gata de a intra în acliune.
Japonie, la To­ problemei algeriene şi de a produce

kio a avut loc o BRASILIA 13 (Agerpres). — tulburări grave în ziua de 13 mai şi intersecţie soldaţi cu mitraliera in ban­ Această impresionantă concentrare do

demonstraţie la Un grup de 100 de cunoscuţi in ziieie următoare cînd se împlinesc dulieră sînt gata pentru orice eventua­ forţe lacé din Alger o vastă fortărea­
care au partici­ scriitori şi oameni de cultură trei ani de la puciul militarist' săvîr- litate. Vînători de munte aduşi din ţă".
pat peste 30.000 brazilieni au semnat o declara­ şi! in mai 1958 de generalii Salan şi

de muncitori. De­ ţie in care sprijină Cuba revo­ Massu.

monstranţii au luţionară şi condamnă acţiunile Agenţia France Presse relatează câ Se n ăru ie
cerut mărirea agresive, ale Statelor Unite îm­ ..Organizaţia armata secretă" a ultra-
salariilor. potriva acestei ţări. In declara­ colonialiştilor a incitat populaţia euro-

IN FOTO: De­ ţie se spune că problema Cubei, peana pentru a se deda în aceste zile şi uMinaul
„la o încercare de forţă". Aceeaşi
monstraţia mc- afectează în mod firesc proble­ agenţie menţionează câ autorităţile '•V N-T-'V' Sj-'SXS' N/^ iî o (
franceze au luat măsuri pentru a preveni
talurgistilor clin ma independenţei naţionale a noi tulburări. n/’v'V

Tokio. tuturor ţărilor din America La­ In principalele oraşe şi îndeosebi l?
tină şi a dreptului tuturor po­ Alger, au fost concentrate puternice
Pentru unchiul Sam au Dar acum ? Acum groaz­
poarelor din lume la autodeter- venit zile întunecate. De la nicele cuvinte răzbat ca o
un timp încoace treburile-i canonadă sinistră chiar sub
i minare.

merg tare prost. Unii spun nasul lui. Un „HUOOO!!!“
că nu i-s boii acasă, alţii
Aceste cuvinte au fost spuse acum N U A IT U I T A T N IM IC , ziarul „Le Monde“, „Se tem că măsu­ — că i s-au înecat coră­ cutreieră ca o avalanşă în­
mai bine de 100 de ani despre Burbo- rile importante vor ti luate fără ca biile (gurile „rele“ mai spe­
nii care încercau cu rapacitate să re­ ele să fie consultate“. cifică şi locul naufragiului— treaga Americă Latină, de la
intre după restauraţie în posesia tutu­ undeva pe lingă coastele
ror privilegiilor abolite de revoluţia La această „primă întîlnire a admi­ Cubei). Unul, mai hitru, zi­ Rio-Bravo pînă in Ţara de
franceză. Ele se potrivesc de minune nistraţiei Kennedy cu aliaţii săi", cea că unchiului Sam încep
celor care în cancelariile occidentale N U A U ÎN V Ă Ţ A T N IM IC populaţia din Oslo a reacţionat cu mari să-i iasă pe ochi arama şi Foc pentru ca ecoul să se
urzesc iţele politicii, legind sâptămîna manifestaţii de protest împotriva poli­ salpetru ăe Chile, cositorul
aceasta Oslo, unde a avut loc sesiu­ ticii şi hotărîrilor N.A.'l.O. .Manifes­ bolivian, zahărul cuban, ca­ spargă direct in ferestrele
nea N.A.T.O., de Geneva unde ar fi tanţii şi-au exprimat cu tărie împotri­ ? feaua braziliană, petrolul ve-
trebuit să înceapă vineri conferinţa virea faţă de aceste planuri şi convin­ nezuelian, bananele cosia-ri- stupinului ăe la Wall Street.
pentru reglementarea problemei lao. gerea că aplicarea lor va putea fi ză­ cane...
ţiene. iati mai mult chiar, s-a anunţat că la lui forţelor militare regulate' Expriinînd punctul de vedere oficial dărnicită. Această convingere cuprinde Vasăzică. nu-i de glumă!
Na Mori sînt pe cale să înceapă tra­ Acesta este un exemplu flagrant pen­ american, „New York limes“ a arătat cu o forţă nestăpînită cercuri tot mai Cineva îşi dădea cu păre­
La sesiunea N.A.I.O., ca şi in pozi­ tative politice şi militare intre cele trei că mai presus de toate problemele eco­ largi de pe întreg globul. Este foarte rea că lui Sam i s-a pres­ Pronosticurile „blestemate"
ţia lor faţă de problema Laosului, con­ părţi. In căutarea altor pretexte care tru faptul că actualul guvern ameri­ nomice şi politice, accentul principal semnificativ faptul că în Statele Unite cris o reţetă greşită — in­
ducătorii politici occidentali şi în spe­ să blocheze conferinţa, S.U.A. au ri­ can n-a învăţat nimic din lecţiile as­ al activităţii N.A.T.O. trebuie pus pe politica dusă de guvernul Kennedy în vazia in Cuba fiindu-i fatală; încep să se adeverească...
cial guvernul S.U.A,, au dovedit că dicat problema componenţei delegaţiei pre ale istoriei. O asemenea conclu­ „torţa militară“. De alttel, comunicatul aceste prime luni de guvernare a pro­ altcineva precizează că nici o
n-au uitat nimic din vechile metode laoţiene, încercînd să îndepărteze de zie au tras-o majoritatea acelora care dat publicităţii ia încheierea sesiunii vocat nu numai decepţia acelora care reţetă nu-i mai foloseşte, Acum, cind Sam meditea­
politice şi mai ales că n-au învăţat ni­ la tratative pe reprezentanţii mişcării au făcut bilanţul administraţiei Ken- punea intr-adevăr pe primul plan in- s-au încrezut în declaraţiile sale elec­
mic din eşecurile ruşinoase pe care po­ Patet Lao. Fireşte că ar ti mai bine, nedy la capătul primelor 100 de zile torale, dar şi luări de poziţie foarte boala fiind incurabilă... ză cu. tristeţe asupra necro
litica lor le-a repurtat într-un trecut aşa cum a arătat vineri şi purtătorul de guvernare. In majoritatea lor, co- . di. zarea iiiarmănilor, atiţ în do­ nete din partea unor personalităţi po­ Toate ca toate, insă un
mai îndepărtat sau chiar în ultimele de cuvînt al delegaţiei U.R.S.S., ca La­ meniul armamentului convenţional, cit litice care, dacă nu dezaprobă fondul logulul din Cuba. îşi dă sen.
săptămîni. osul să fie reprezentat printr-o dele­ Oronlsa evenimentelor şi în cel al armelor nucleare. In politicii lui Kennedy. apreciază in mod gind şi mai negru îl roade
gaţie unică. Daf pînă se va putea rea­ internaţionale schimb, el nu conţine nici un punct de realist primejdia pe care o prezintă me­ pe Sam : „marea bită“, te­ ma câ totu-i pierdut. Dacă
Săptămina care a trecut trebuia să liza aceasta, toate cele trei părţi tre­ vedere pozitiv în nici una din marile todele folosite. ribila armă, cu care attta
se încheie, opinia publică din lumea buie să fie reprezentate pe bază de ega­ -TJY7TCTggenSBOBIPEC T CKK5inaZBarVKjUZOHlBCTSXnF8iîSVUiiR55E5rriTUti7L' probleme ale situaţiei internaţionale amar de vreme a închis gura insă şi America Latină (ca
întreagă dorea să se îijcheie, cu confe­ litate in drepturi. La Geneva discuţi­ actuale. Senatori americani ca Fulbright, pre­ „supuşilor", a devenit ăin-
rinţa celor 14 state pentru reglemen­ ile continuă, spre nerăbdarea celor 400 mentatorii politici americani, chiar şi şedintele Comisiei senatoriale pentru tr-odată prea scurtă; o buca­ re — zice el — deşi-i laţi
tarea problemei Laosului, In aceeaşi de ziarişti care au sosit acolo pentru a cei de la ziarele de mare tiraj, care La fel ca şi în problema dezarmării, afacerile externe, Morse, şi chiar se­ tă a fost retezată in Cuba,
s.iiă unde în 1954 s-a pus capăt răz­ transmite informaţii asupra conferinţei nu excelează prin critici la adresa gu­ comunicatul se menţine pe poziţiile natori de extremă dreaptă ca Javits ciotul rămas trozneşte ca nă, trebuie să rămînă tel
boiului colonialist dus împotriva po­ şi spre nemulţumirea opiniei publice vernului, au considerat că guvernul a războiului rece şi în ce priveşte trata­ sau Bridges, au atras atenţia preşedin­ mincat de carii.
porului vietnamez, 14 state trebuiau care aşteaptă soluţionarea acestei pro­ suferit grele înfrîngeri morale, că nu tul de pace cu Germania, Berlinul etc. telui că nu sînt de acord ca trupe Americă.!), îl părăseşte aşa
să găsească drumul care să transfor­ bleme. şi-a respectat promisiunile electorale americane să intervină în Cuba Şi, cum să nu se întunece
me Laosul sfîşiat de rebeliunea împo­ şi că în ce priveşte politica externă, Presa occidentală tace ecoul reacţi­ sau Laos. Ziarele americane au la faţă cind pină în birlogul tam-nesam, ce se va intim-
triva guvernului legal într-o ţară inde­ La Geneva n-au sosit încă delegaţii criticiie aspre formulate de partidul de­ ilor negative pe care această sesiune publicat în ultima vreme nume­
pendentă şi neutră, al cărei popor să unor ţări din sud-estul Asiei, ca Tai- mocrat la adresa administraţiei Eisen- te-a produs mai mult ca de obicei chiar roase scrisori primite de la ci­ lui de pe Wall Street răzbat pla după aceea ? E penibil
trăiască în pace. Dar această conferinţă landa şi Vietnamul de. sud, înfeudate hower în cursul campaniei electorale în rîndul cercurilor oticiale din ţările titori în care este exprimată îngrijo­ cuvintele macabre „Yankei,
n-a început şi încă nu se ştie cînd va cu totul politicii americane. Nu se s-ar cuveni tot atit de bine şi actualului membre ale N.A.T.O. „limes", ziar con­ rarea faţă de orientarea politicii ame­ căraţi-vă!“ Pînă acum, se să se ginăească...
putea începe, din cauza obstrucţiei fă­ ştie ce aşteaptă aceste ţări pentru a guvern democrat. Prestigiul şi autori­ servator britanic, foarte rezervat, cri­ ricane, în special în legătură cu in­ obişnuise să-şi audă mar­
cute continuu de reprezentanţii puterilor trimite delegaţii. Dar este simptoma­ tatea morală a S.U.A. au ajuns la uri tică cu amărăciune concurenţa ascuţi­ vazia în Cuba, şi se cere ca guvernul şul funebru pe meleaguri Şi cile nu făcuse el p?n
occidentale şi, mai ales, de secretarul tic faptul că în Vietnamul de sud s-a punct mai scăzut ca oricind, ca ur­ tă pe care S.U.A. o tac Angliei pe american să ţină seama în mai mare mai îndepărtate, l-l datase­
de stat american, Dean Rusk. „Moti­ aflat zilele acestea vicepreşedintele mare a politicii brutale şi nerealiste piaţa înarmărilor şi înregistrează „sur­ măsură de realităţile lumii aotuM® ră — de plecare Asia şi A- trii. ca aci, la sud de Rio
vele“ invocate sînt spulberate unele S.U.A., Lyndon Johnson, caTe a anun­ duse de guvernul Kermedy în aceste priza" pe care aliaţii americani au re­ Viitorul foarte apropiat va arăta dacă frica.
după altele: Raportul Comisiei inter­ ţat cu acest prilej că Statele Unite prime luni de guvernare. Comentatorul zervat-o Angliei la actuala sesiune ce- guvernul S.U.A. şi principalii săi Grande del Borte să se simtă
naţionale de supraveghere şi control „vor mări ajutorul pentru Vietnamul ziarului „New York Herald Tribune" rind să se elimine din armamentul aliaţi au învăţat sau nu ceva din lec- Bătrina Europă, care ăe
in Laos confirmă că luptele au înce- de sud", Johnson nu s-a sfiit să pre­ a consemnat cu amărăciune că la ac­ N. A. T. O. racheta engleză „Blue tiile date de această realitate. altfel nu i-a fost ¦mWo'WA ca la el acasă... Era ultimul
cizeze că acest „ajutor" este destinat tuala sesiune N.A.T.O. de la Oslo, se­ Streak“, aşa cum tusese propus la în­
să asigure „înzestrarea şi echiparea cretarul Departamentului de Stat al ceput, pentru a o înlocui cu o armă si­ credincioasă, i-l aruncă zil­ „bastion" în care îşi pusese
unei gărzi civile, înarmarea unor uni­ S.U.A. „a fost intr-o poziţie mai de­ milară de producţie americană nic drept în faţă, fără nici
tăţi paramilitare la sate, precum şi zavantajoasă ca orice alt secretar de un pic de jenă... toate speranţele. Iar acum?
mărirea substanţială a efectivu­ sfat în ultimii 12 ani“. In altă ordine de idei, se semna­
lează îngrijorarea crescîndă pe care o Acum, acest „bastion“ înce­
manifestă după această sesiune ţările
mici din N.A.T.O., care, aşa cum scria pe să se destrame văzînd

cu ochii. Intii i-a scăpat Cu­

ba. I-a alunecat printre de­

gete, ca peştele. In urma ei.

vor să-şi înscrie numele îv

marea carte a libertăţii în­

că 19 „perle" latino-ameri

cane. In întregul continent

e gata să izbucnească marea

şt puternica explozie, capa

bilă să. sfarme definitiv tea.

tă citadela „diavolului gal­

ben"... La asemenea ginduri.

unchiul Sam nu mai e in sta­

re să rafinripzp

Deh, ce să-i faci! Vor­

ba ceea : de ce ţl-e frică, nu

scapi... I. L.

(ajrr i\c lacţla şi administraţia'^ ziarului? l? r.E T M arli7nrT 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar con torrn aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 263.326 din 6 noiembrie 1949, :-l Tiparul ^întreprinderea" Poli graiică J Mai" - Deva