Page 47 - 1961-05
P. 47
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA / Şti# | v - / v C v - —
Citiţi în pagina ii-a
Hunadoarei < ţ ’.J ţ'
cărb u n e ......
cocslficabii
numai de bună
ca!
Anul XIII. Nr. 1987 Marţi 16 mai 1961 4 pagini 20 bani
515ES5KESBfiBaîSST.HC33!
inCacleitnattreual pprroeodcuuseplăorril—or Răspuns prin fapteooooooooooo Se extinde
isooooooooop iluminatul public
Printre alte succese, fur- brigăzile conduse de minerii x In cadrul activităţii de extindere şi
naliştii din Călan au rapor Ioan Urzicăi ioan Mateş Şi ^
organizaţiilor de partid tat că in cinstea aniversă >Ucolae Pis. modernizare a iluminatului public, e-
rii partidului n-au declasat chipa de electricieni de la I.R.E.H. —
Congresul al sec,PreEt.aTrRaEl FURDUI giune privind nici o tonă de fontă în lu Fireşte, pentru aceasta Deva, condusă de tov. Alexandru Ctiio-
Gomltetu, lui rneualulilzaşri eîamb. upnla.a.-- na aprilie. Fste fără indoia- reanu, a dat în funcţiune în cartierul
m -slue.balainli.at,P.Mcăx.R.in. o1rt.m regional lă un succes deosebit, care jurnaliştii au fost mulţu nou din oraşul Sîmeria un post de Locul corjelor a (ost luat de beţizi moderne de transport
a ar face cinste oricărui co- miţi. Intr-o vrem,e însă a- transformare de 160 l<VA. De aseme încărcarea furnaletor hunedorene se face acum mult mai uşor şi
lectiv de muncă. Rezultatul veau olriecţiuni în ceea ce nea ea a montat aici 12 lămpi pentru mai corect
etapa actuală v ____ tăţirea calităţii. este oglinda muncii conştiin priveşte calitatea şi în sps- iluminatul public.
cioase a fiecărui om, este cial granulaţia. Şl, ca şi în In clişeu: Stafia de insilo zare şi ciuruite a cocsului de Ici
este necesar să păşim cu toată Hotărîrile luate de plenară pre urmarea firească a unor mă alte ocazii, ca între tovarăşi, Pe lingă faptul că prin aceasta a fost C. S. Hunedoara.
suri traduse în fapt de că furnaliştii le-au sjms păsul îmbunătăţită simfitor alimentarea cu
hotărîrea la Îmbunătăţirea con- văd măsuri In vederea întăririi tre vrednicii jurnalişti. minerilor... energie electrică a locuinţelor din car Cartea — la cititor
tierul nou, au [ost create condiţii pen
tinuă a calităţii produselor în controlului tehnic de calitate pe La .acest succes şi-au a- — Bacă facem o treabă, a- tru extinderea iluminatului şi pe stră Este o zi obişnuită. Prin „Li tuotari de cărţi, care să ajute
dus insă o contribuţie şi poi s-o facem pină la capăt zile Nicolae Bălcescu, 7 Noiembrie. brăria noastră“ clin Deva se astfel pe fiecare cititor să-şi
toate ramurile economiei naţio faze şi al produselor finite, au minerii sectorului III Teliuc. — zicea supărat, intr-o con Păcii, I. L. Caragiale, Basarab şi
sfătuire minerul Ioan Urzi- Gîmpului, unde aceeaşi echipă îşi des
nale. Intemeindu-se pe hotărî- tomatizarea complexă a unor Şi iată cum. că. Furnaliştii au nevoie de făşoară în prezent activitatea.
rile Congresului, Directivele Co cuptoare Martin, efectuarea u- minereu mult. dar le trebuie
mitetului Central al Partidului nor studii tn vederea stabilirii
'Muncitoresc Romtn cu privire vitezelor de turnare optime
la criteriile principale ale în pentru diferitele mărci de oţe-
trecerii socialiste pun în faţa luri etc., în scopul îmbunătă
siderargiştilor sarcini de mare ţirii continue a calităţii. L ...Furnaliştii l-au anunţat şi hun. •—-'O®©—• perindă cititori de toate vîr- coraplecteze biblioteca perso
răspundere: îmbunătăţirea ca Organele şi organizaţiile de O pe mineri că au nevoie ăe şi pi? !oc, din iniţiativa stele, alegindu-şi cărţi după nală.
lităţii produselor siderurgice, partid au avut permanent în a- minereu mai cîtorva comu- preferinţă. Gestionara Corne De curind s-a iniţiat o în
mult. Comurdş- nişti, s-a alcă- lia Ghile3 şi vînzătoarea Emi trecere pe oraş între cei 32 di
realizarea de noi mărci de oţe- tenţia lor Îmbunătăţirea cali Magazin
luri, creşterea procentului pro tăţii materiilor prime folosite tu de la mină,,Succesul furnallştilortuit un rolec- lia Neagu îndrumă cumpără fuzor! voluntari.
torii în alegerea volumelor. Cu acest, prilej, la trustul
ducţiei de calitatea I-a la un în întreprinderile siderurgice, Zilele trecute pe strada Gh.
Gheorghiu-Dej din oraşul Petro Cu deosebită dragoste lucră minier, la întreprinderea de
şir de produse, depăşirea pla îndeosebi a calităţii minereu ZteZlnLZ îneape în abataje" al calităcţioi.n,mIn şani s-a deschis un magazin au- torii „Librăriei noastre“ răs- construcţii, la U. R C. C. şi
to-rnoto. Magazinul este bine a- pîndeso în rîndul oamenilor
nului la fontă, oţel şi laminate rilor de fieT şi cărbune cocsi tea acest apel colectiv au fost provizionat cu motorete, scutere muncii cărţile nou apărute.. In în alte părţi au fost distribuite
şi motociclete, cu un bogat sor întrecerea cu celelalte librării 250 biblioteci personale, eu-
prin creşterea indicilor de uti ficabil, care se extrag în mi C, şi au studiat cu atenţie po- cuprinşi cei mai pricepup timent de piese de schimb şi ac din regiunea Hunedoara, pla prinzlncl cărţi a cîte 100 lei
cesorii. nul de desfacere a acestei uni pachetul.
lizare, ş.a. nele din regiune. Organizaţiile b sibilităţile veax.irsattevnwtei' pentruM, Im1 UiIn0 CeI rt i, , membriI H . C 1 H . U I I f şi i UcUaW.n- V6 tăţi a fost depăşit cu 15 la su
încă din primele zile, maga tă pentru cumpărătorii indivi Numai la Uniunea regională
Furnaliştii, oţelaril, laminato- de partid au fost îndrumate să ca producţia, fiecărei zile să didaţi de partid, care efec- S zinul s-a bucurat de afluenţă de duali, iar desfacerea a crescut a cooperativelor de consum, 69
rii din întreprinderile siderur stimuleze iniţiativele preţioase cumpărători şi vizitatori. cu 24 iei pe cap de locuitor. cititori şi-au ¦complectat bib
gice din regiunea noastră şi-au în lupta pentru calitate. Pe de fie sporită faţă ăe plan. Bi. tuează munca ăe control x liotecile personale, iar alţi 30
luat angajamente însutleţitoa- altă parte, s-a cerut conduce — oexD— Una din preocupările de sea şi-au cumpărat biblioteci per
re in întrecerea socialistă. Tn rilor administrative să asigure V roul organizaţiei de partid. peste sarcinile de program. * mă ale librăriei o constituie sonale în valoare de cîte 100
frunte cu comuniştii, siderur- în mod operativ măsurile teh- Consfătuirea tinerilor difuzarea cărţii la locul d;e lei pachetul.
giştii combinatului de la Hu nico-organizatorice care să per o împreună cu şeful sectorului, Be asemenea s-au luat o g muncă. Utemistul Mihai Turcu
nedoara, ai uzinei „Victoria“ mită tuturor muncitorilor şi ^ au luat măsuri pentru ter- seamă de măsuri tehnice crescători de animale Printre cărţile mult solicita
din Că)an, minerii de la Ghe- tehnicienilor să-şi realizeze an y minarea pregătirii a încă te din partea cititorilor se nu
lar şi Teliuic, cei oare produc gajamentele luate. La indicaţia Ao două, fronturi la orizontul privind amplasarea şi în
cărbune cocsificabil, au obţinut comitetului regional, Comitetul O IV. Şi în cîteva zile ăe aici cărcarea găurilor de mină.
succese remarcabile. Colectivul de partid al minei Vulcan a
de muncitori, tehnicieni şi In dezbătut în una din plenarele au plecat primele vagoane P^şcarea selectivă, bandaja-
gineri de la Hunedoara a ra sale activitatea organizaţiilor rea rocelor generatoare de o
portat partidului că au produs de bază din sectoarele care dau cu minereu.
peste prevederile planului mai cărbune cocsificabil. Comitetul
bine de 40.000 de tone de pro de partid a luat măsuri pen La indemrml minerilor steril mărunt masa mine- o
duse siderurgice. Minerii din tru repartizarea mal justă a
Ghelar şi Teliuc au dat peste membrilor şi candidaţilor de membri şi candidaţi de ra^ puşcată in ziua de 14 mai a. c. Ia gospodă depune mult interes pentru ó mără „Bătălie în marş“ de Ga-
plan 13.500 tone minereu cu un partid pe locurile de muncă a- In felul acesta s-a îmbu ria agricolă de stat din Gălan a avut cit mai bună aprovizionare a lin-a Nicolaeva, „Lanţuri“ de
bogat conţinut de fier. sigurind ca în fiecare echipă de partid, toate brigăzile din loc o consfătuire la care au participat
mineri să existe un membru sau sector au h otărit: „Nu pără nătăţit şi calitatea minereu 98 tineri crescători de animale din standurilor permanente de I. Pas, „Desculţ“ de 7<. Stâncii,
Aşa cum arată Directivele candidat de partid care răspun sim locul ăe muncă fără ca lui... G.A.G. şi G.A.S.
Comitetului Central al partidu de în faţa organizaţiei de rea planul să fie depăşit!“. şt că/rţi. In întreprinderile şi in „Calvarul“ de Alexei Toistoi şi
lui, lupta pentru o calitate su lizarea indicilor calitativi de zi de zi planul a fost depă- Acum minerii sînt pe ăe- Referatele prezeniate de tovarăşii Ion
perioară a produselor — îm către echipa respectivă. ştt. La sfîrşitul lunii aprilie, plin satisfăcuţi. Succesul Molodeţ, şef de brigadă Ia sectorul stituţiile din oraş au fost an alţii. LEONID STRATULAT
preună cu sporirea productivită furnaliştilor din Călan este trenaţi peste 32 de difuzor! vo-
ţii muncii şi reducerea cheltuie La Întreprinderea minieră Te-
lilor de producţie — trebuie pri liuc, organizaţia de partid a .--------8ssa=
vită ca o sarcină centrală, cu reuşit să creeze în rândul co
caracter permanent, în îndepli lectivului o puternică opinie depăşirea de plan s-a ridicat ş{ al lor, al minerilor din porcin şi Voichiţa- Tomuţa şefă de bri E x c u rs ie
nirea planului de stat. gadă la ferma de vaci a gospodăriei
pentru îmbunătăţirea calităţii la 10,5 la sută. Cele mal Teliuc. de stat din Gălan, au cuprins impor Un grup de tineri şi tinere pat la un spectacol de es
La baza activităţii noastre de minereului de fier. Conducerea tante date din experienţa căpătată de fruntaşi în producţie de la tradă. Duminică după-amiază,
viitor va sta experienţa acu tehnică-administrativă a asigu- mari depăşiri le-au obţinut A. NICULESCIN
mulată pînă tn prezent. rat aprovizionarea mai raţiona
lă cu vagonete goale şi cu ma b<X>00000000000000<KX>000<K)000<XKiOOOOOOOOOOOO<X>00<X) ' lucrătorii gospodăriei de stat în acest Combinatul siderurgic Hune excursioniştii au asistat la în-
Comitetul regional de partid teriale corespunzătoare desfă domeniu de activitate. doara, au plecat într-o excursie tîlnirea internaţională de fot
Hunedoara şi biroul său au a- şurării în condiţii optime a F ie I REBUT de 3 zile la Bucureşti. Excursio bal dintre reprezentativele se
Baliza!, in mod sistematic as procesului de producţie. Drept După prezentarea referatelor au ur niştii au vizitat Muzeul Dofta
pectele cele mai importante ale rezultat, conţinutul de metal în mat discuţii, iar în continuare s-au vi
activităţii întreprinderilor si minereurile de fier livrate in
derurgice. de extragere a mine trimestrul t de mina Teliuc a Brigada de producţie a tinere Succese asemănătoare a obţi zitat fermele de vaci şi de porci unde ina, Muzeul de Istorie a P.M.R., cunde ale ţării noastre şi Tur
reurilor feroase, cărbunelui şl fost cu 5,5 la sută mai mare tului condusă de candidatul de nut şi brigada condusă de loa- s-au dat explicaţii practice. oraşul Bucureşti şi au partici ciei.
a altor sectoare, industriale ale decît prevedea planul.
regiunii pentru îmbunătăţire» partid Nagy Ioan, de la secţia chim Speriosu, care în aceeaşi
calităţii produselor. Aceste a- Sîntem conştienţi că, faţă de
nalize dau posibilitate organe turnătoria de fontă a C.S. Hune perioadă a îndeplinit planul de
cerinţele economiei naţionale şi
doara, şi-a depăşit in luna apri producţie in proporţie de 149,68
SE R E F E R E A U LA P E P IN IE R Alie planul de producţie cu 33,24 la sută şi a redus rebutul de la
Ia sută, şi a redus rebutul la 3,50 la sută, cit este admis, la
zero. Această realizare este re 0,18 la sută. F. VISOUJ ŞI LA VIITORUL EI
zultatul muncii entuziaste a în
tregii brigăzi. corespondent
— Bacă veniţi la noi peste răş cu experienţă, că a făcut din pepinieră Intre anii 1957-
5 ani o să stăm de vorbă alt multe pentru gospodărie. 1960.
Prins e c o n o m isire a de m a fe rio le fel, tovarăşe de la ziar, îmi Cuvintele cu care am fost In anul acesta colectiviştii
spune cu mlndrle un colec întîmpinat însă tot nu le în se aşteaptă la mat mult. Nu
Colectivul I.I.L. „I. C. Frimu" luni ale acestui an s-au econo tivist din satul Cistei. ţelegeam. O fi ceva nou des mărul ăe puieţi ce-i vor rea
din Orăştie acordă o atenţie deo misit 5 m.c. cherestea şi 10 kg.
sebită nu numai calităţii produ vopsele şi lacuri. De asemenea Nedumerit şi neîmpăcat cu pre care n-am auzit — mi-am liza întrece cifra de 1.150.000
selor ci şi realizării de economii. datorită unorraţionalizări in faptul că numai peste 5 ani
In acest sens s-au luat măsuri troduse în procesul de produc s-ar putea sta de vorbă alt zis la un moment dat. bucăţi. Fireşte, din vînzarea
pentru folosirea cit mai raţională fel la gospodăria colectivă, am
lor şl organizaţiilor de partid, faţă de posibilităţile de care a materialelor si materiei prime, ţie. s-au mai realizat economii încercat să dau explicaţie cu N-am putea spune că e lor, veniturile băneşti vor
fapt ce a dus !a o reducere con vintelor ce mi s-au adresat.
organizaţiilor sindicale şl con dispun întreprinderile noas siderabilă s consumurilor spe de materiale în valoare de 25.000 Singur n-am reuşit. Ştiam chiar atît ăe nou, îmi spuse creşte considerabil.
cifice. despre colectiviştii de aici că
ducerilor administrative să Ia tre, rezultatele s1nt încă mici. iei.Economisirea de materiale sînt harnici, că au acelaşi de data aceasta preşedintele. Le-a fost cam greu colecti
la timp măsuri pentru înlătu Atît din dezbaterile de la ple Această măsură a dat şi rezul preşedinte ăe la înfiinţarea
rarea deficienţelor, pentru mai nara comitetului regional de tatele scontate. In primele patru a contribuit foarte mult şi la re gospodăriei şl că a wn tova- Privit in ansamblu la noi to viştilor să prevadă exact su
buna organizare a muncii şi a care am vorbit mai înainte,'cit
producţiei. Recent, Intr-o ple ducerea preţului de cost pe în tul e nou. însăşi, gospodăria ma ce o vor realiza. Bin ctte
treprindere cu peste 190.000 leii colectivă, care deşi are o e- mi-au dat să înţeleg însă, e
xistenţâ ăe peste 10 ani. e vorba de circa un milion Ici
nară lărgită a comitetului regi şi din discuţiile purtate în or nouă: reprezintă noul — for — venit brut.
onal cu activul său, am anali ganizaţiile de partid din între- ţa care creşte şi devine pe zi — Ba, staţi bine eu pule-
zat activitatea întreprinderilor
ce trece tot mai puternică. ţ i i ; creşteţi şi vinăeţi agro-
siderurgice ş) miniere din re- (Canilnaara tn pag. 3-a) 1 ===== Noi sînt şi oamenii. In situa sem-ului sau diferitelor gos
ţia lor de colectivişti, nouă podării colective mulţi puieţi,
este întreaga noastră viaţă... dar dumneavoastră nu plan
N I II N D fii iSE Ceea ce vreau să spun însă, taţi vie ? — i.am întrebat
Numai la ciţlva dustrtal. Pe panou pe care simt expu e faptul că noi ne-am oBiş- pe cel ăe faţă.
nuît cu lucruri noi şi cină tre — Avem prevăzut tn pla
paşi după ce treci se găsesc şi foto se tablouri ăe \ ce deja de un an-ăol. aştep nul ăe producţie pe anul 1961
de poarta între grafiile muncitori, fruntaşi, împodo- Ş tăm cev.a şi mai nou. Cit des plantarea a 5 ha. Acesta e în
pre pepinieră — căci despre ceputul. In viitor vom extin
prinderii de in lor fruntaşi Ioan besc aleea. Aici, \
ea este vorba — nu e chiar de suprafaţa ăe teren plan
dustrie locală „Va- Pârău, Minodora pot fi văzute foto nouă; am înfiinţat-o prin a- tată cu vie, deoarece e o cul
sile Roaită“ din Băran, Szabo De- grafiile comunis ? nul. 1957...
tură rentabilă: aduce veni
Nălaţi — Haţeg, zideriu, Vocsi Iu- tului Iosif Bră- Totul se clarificase. FA se turi frumoase.
privirea iţi este a- liu şi a altora. Pi refereau la pepinieră.
ghin. şef ăe echi Cit despre referirea la cei
trasă de un panou simt cunoscuţi în pă, Băfitaru Ioan, In anul în care au înfiinţat 5 ani ăe acum încolo, mi-am
maistru şef al sec
roşu pe fondul că întreprindere ca ţiei de ttmplărie, > pepiniera, colectiviştii din dat seama că este vorba d.c
Constantin Petrds- s Cistei au obţinut circa 200.000 viitorul pepinereî, de faptul
ruia stă scris cu oameni cu un înalt cu, tapiţer, Ioan <
Gîrboveanu şef de $
< Utere albe: „Cin simţ de răspun brigadă şi ale al- L bucăţi puteţi de diferite so că ea le va adji.ee inpă multe
ste fruntaşilor în dere pentru mar- tora. Sînt cei care < iuri. Din vînzarea puieţilor au milioane ăe lei venituri.
şi-au adus din plin
^ producţie". In cen- . ca fabricii. Min- contribuţia la rea. < realizat un venit brut de peste Zile în şir colectiviştii din
Uzarea planului ?
$ trul panoului, o dria lor este ca producţiei globale L 104.000 lei. Cistei ar avea ce povesti des
în proporţie de .
fotografie înfăţi- litatea superioară 116 la sută. la re- L — Şi în fiecare an de a- pre creşterea agimolelccr mari.
ducerea preţului L
< şează chipurile a lucrărilor de timci, suprafaţa repartizată despre grădina rde legume şi
> muncitorilor din tapiţerie şi a gar acestei culturi a crescut. A zarzavaturi, despre turma de
> secţia, amidon. In niturilor de mobi crescut şi numărul puieţilor, oi, despre tarlalele pe care au
> mijlocul lor se a- lă, calitate care se au cresşut şi veniturile bă culturile de grîu, orz, ovăz,
neşti. In fiecare an pepinie
S flă priceputul şef bucură de aprecie ra a adus colectiviştilor din porumb intercalat, cu dovieci
? de secţie Naqy Pe. rea cumpărători Cistei sume frumoase de bani. şi fasole, despre cortstrucţia
2 ter. care in peri lor.
oada primelor 4 Mai departe spre de cost cu 2,40 la — In anul 1960 am obţinut grajdurilor şi a maternităţii
lumi ale anului atelierul de tîm- sută şi la realiza un venit brut ăe peste pentru scroafe, despre fiecare
şi-a îndeplinit sar plărie, o vlacar- 730.000 iei — s-a grăbit să
cinile ăe plan in dă ne indică: ,,A- rea beneficiului în < spună preşedintele. aspect al muncii din colecti
} proporţie de 120 leea fruntaşilor«.
> la sută, la proăuc- proporţie ăe 150 t Texte cu un valoros conţinut de idei, multă poezie, melodii pline do căldură, interpretare bună, iată cîteva O mică socoteală făcută pe vă, despre viaţa lor nouă care
Aşezate între tran cuvinte ce caracterizează brigăzile artistice de agitaţie care s-au întrecut la Alba iulia în cadrul fazei regionale
> ţia ăe amidon in- dafiri, 10 panouri la sută. > a celui de-al Vl-lea concurs al forma fiilor artistice de amatori. Una din cele 6 brigăzi prezente la concurs a fost loc ne-a dat o cifră impre devine tot m.ai frumoasă şl
•)v v v w ^ şi cea a căminului cuţtural din Vinţul de Jos, care se vede în fotografia de mai sus.
I. TĂURESCU < sionantă: peste 1.190.000 lei. mai plăcută.
corespondent <; 1
k'W W '.'vW iM 'i v .! Bani frumoşi} realizaţi numai S. IOAN
W v . "Vw's •¦~VvfV ,,