Page 48 - 1961-05

D&e 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. i 1 87

aMaaitaw a

HUNEDOAREI—CĂRBUNE COCSIFICABIL NUMAI DE BUNA CALSTAT

^ Mina Lupeni este una din minele Văii Jiului care a obţi-? Am obţinut rezultate bune, La inima fiecărui om
.>nai rezultate bune in lupta pen tru îndeplinirea ritmică a plariu- 1

lui de producţie. De aici au luat drumul către bateriile uzinei Constantin Dănacu este li­ tumul cel nou. Ce-ar fi zis ţ

d a r a v e m p o s ib ilită ţi şi m ai m ari>cocso-chimice de la Hunedoara mii de trenuri cu cărbune cocsi-
l ficabil de bună calitate.
Colectivul de mineri de la Lupeni şi-a acumulat o oarecare i De la bun început, tova­ mineri erau conduse, mobilizate, tuşi pe trimestrul I planul de ca­ nul din minerii cu multă ex­ Mărgineam dacă ştofa n-ar '
perienţă. Lucrează in secto­ fi fost netedă şi ar fi a- $
xperienţâ in lupta pentru cărbune mai. mult, mai ieftin şi d e; răşul Gheorghe Iliescu, ingi­ însufleţite în lupta pentru înde­ litate n-a fost îndeplinit. Abia
rul 3, în grupa tovarăşului vut pe ici-colo noduri ? Aşa
' bună calitate. nerul şef al minei — fiind vor­ plinirea zilnică a planului. în aprilie s-a îndeplinit.

Redăm mai jos citeva aspecte din munca acestui colectiv. ba de calitate şi ritmicitate -- Aceste aspecte, aceşti factori — Calitatea cărbunelui — Petru Spînu şi îşi are locul şi cu cărbunele.
V W V va/ v.¦ ne-a spus aceste cuvinte: „Am au Început să stea cu cea mai Spune inginerul şei este în mo­ de muncă in capătul crate­
obţinut rezultate bune, dar avem mare grijă în atenţia conducerii mentul de faţă problema nr. 1. rului. De aici vede bine tot Tare bine mai ştie să a-
In central muncii posibilităţi şi mai mari“. minei şi .a comitetului de partid. cărbunele care curge pe
Şi rezultatele s-au văzut în creş­ După cum se poate remarca, bandă. Ciocane de abataj şi ducă vorba Dănacu despre ţ
s~ partid — calitatea Rezultatele bune şi posibilită­ terea mediei zilnice în tone căr­ tovarăşului Iliescu ii place să-şi cratere, vagoneţi şi oameni.
ţile mari sînt doi factori care bune. Media zilnică va putea Din sectorul 3 de la Lupeni, calitatea cărbunelui şi des­
itm icUatea producţiei se întregesc armonios în activi­ creşte, după cum a afirmat ingi­ ordoneze problemele în măsura zi şi noapte, cărbunele în
tatea oricărui colectiv de mun­ nerul şef. Posibilităţi mai sînt. importanţei for. Tot aşa. în or­ trenuri lungi iese la lumină. pre costumul cel nou. Mor. L
Se părea că mine Lupeml a ţinute de colectivele sectoarelor că fruntaş. Este cunoscut faptul Cum se pot concretiza ? In grija dinea importanţei lor, ne-a enu­ Iată insă că în grupa lui
intrat în noul an „păşind ou In îmbunătăţirea calităţii căr­ ca minerii de la Lupeni au tăcut merat şi măsurile care au fost Spînu craterul s-a oprit. S-a gtneanu, va fi pus oare în ¦
stîngul“. Rezultatele obţinute de bunelui. Panoul arată în mod progrese mari. Au fost unele luni permanentă a serviciului tehnic luate in problema îmbunătăţirii terminat de încărcat. Lope-
calităţii cărbunelui. ţile şi-au încetat şt ele ac­ discuţia grupei ? Poate va fi L
de a introduce la timp şi in bune tivitatea. Dănacu îşi reazămă
Le redăm întocmai cum ne-au trimis să lucreze la prepa­ >
condiţiuni util-ajitii nou şi repa­
raţie ?
— E pentru ultima oară )
\tovarăşe Dănacu! Acum mi-e
ruşine de murind m ea! ?

majoritatea colectivelor sectoa­ sugestiv sectoarele care au re­ cînd planul de producţie nu a rat, în munca de îndrumare zi fost date : Discuţia a avut loc acum

relor erau nemulţumitoare. Pro­ dus conţinutul de cenuşă în lopata de perete şi porneşte vreo citeva săptămîni. Ade­
centul de cenuşă în cărbune era Cărbune sub procentul admis,
peste cel admis. In primul tri­ precum şi pe cele c-are l-au de­ fost îndeplinit. Dar tocmai faptul de zi, ceas de ceas, a sectoarelor 1. Extinderea metodei puşcă­ ăe-alungui craterului.. Se o- vărul este că. Dănacu a mnf
mestru producţia rebutată s-a păşit. Dedesubtul panoului se că, ştiind să Caute şi să găseas­ de activitate, pentru a se putpa rii selective. preşte In dreptul lui Mărgi- discutat cu Mărgineam, acum >
ridicat la peste 3.700 tone. De poate c iti: ce părere au to­ că „roţile ruginite din „meca­ birui orice neajunsuri care se vreo citeva zile. Tot aşa. se >
nism“, ânalizînd şi concentrin- vor ivi. 2. Sortarea manuală la capă­ neanu. oprise craterul, şi Dănacu. >
tul transportoarelor^ — Noroc bun ! rezemînău-şi lopata, de pere- )
— Bun norc tovarăşe Dă­
asemenea, planul de producţie varăşii ingineri Marin Petres- du-şi întreaga atenţie asupra
Ritmicitatea este progresivă. 3. Podirea corespunzătoare a nacu I Care-t baiu ? te. se duse la el. '
nu se îndeplinea ritmic. Prin
aceasta se creau greutăţi pre- ou, şeful sectorului IV B, Victor lucrurilor care nu mergeau cum Dar calitatea ? abatajelor. Dănacu priveşte la Mărgi­ — Noroc bun t ¦>
paratiei şi îndeosebi Hunedoa­ Blendea, şeful sectorului I B, trebuie, colectivul minei a izbu­ In rapoartele şi situaţiile ingi­ 4. Ajutorul şi îndrumarea co­ neam, minerul acesta ttnăr,
rei. Cărbunele de calitate ne- şi Dumitru Opriş, şeful secto­ tit pfnă la urmă, pe ansamblu, grăbit să afle care-i baiu. De — Bun noroc, tovarăşe Dă- r
corespunzătoare Influenţează rului V sud, despre producţia să obţină o ritmicitate crescân­ nerului şef al minei se poate mitetului de partid. fapt cam ştie el. Mărginea-
negativ calitatea. cocsului, în­ de proastă calitate dată de dă a îndeplinirii planului de pro­ citi : „In prezent se lucrează sub Cit priveşte posibilităţile care nu, despre ce-i vorba. nacu. Ce bai ? J
sectoarele conduse d!e ei ? procentul de cenuşă planificat“.
mai pot exista pentru îmbunătă­ — Ai. dat piatră pe cra­ — Niciun bai. Mărginene.

greunează munca şi impune Panoul nu vizează însă nu­ ducţie. Să luăm ca exemplu me­ iAm. venit numai, să-ti. spun
cheltuieli suplimentare la pre- mai pe cei trei şefi de sec­ dia zilnică in tone de cărbune
paraţie, influenţează negativ toare. Agitatorii organizează in trimestrul patru al anului tre­ că meriţi. laude. Ne place
activitatea economică a minei. aci vii discuţii cu minerii care cut şi î.n primul trimestru al a-
Atunci când mirua nu-şi înde­ se opresc in faţa cifrelor de cestui an. Media zilnică a cres­ E intr-adevăr lucrul acesta un ţirea in şi mai mare măsură a ter. băiete! Aşa ne fuse vor- cum lucrezi acum. )
plineşte planul de producţie în pe panou. Adeseori, se poate succes însemnat. Furnaliştii de calităţii cărbunelui, ele se pot ba ? Mărgineam era mulţumit. ¦>
la Hunedoara au nevoie de căr­ înşirui ca şi măsurile de mai sus.
bune cit mai bun. Şi iată că mi­ Anume e necesar ca sortarea Mărgineam nu mai zice Dănacu, ăsta, gîndea el. este
nerii de la Lupeni le-au întrecut manuală la capătul transportoa­ nimic, şt ieri a vorbit Dă­ un tovarăş bun. Cuvintele lui
nacu cu el şi i-a explicat.
mod ritmic, preparaţia este pu­ auzi la adresa celor din sec­ cut în primul trimestru al anului aşteptările. In cele patru luni din relor să se facă cu şi mai multă I-a arătat anume ce înseam­ îţi. merg la inimă.
Da. cuvintele lui Dănacu

să în situaţia die a include în toarele vizate : Oare, vouă, v-ar nă să nu alegi cu grijă ste­ merg la. inimă. La inima
compoziţia cărbunelui special place daeă zahărul sau făina pe
sipălat pentru cocs o doză mai care le cumpăraţi de la maga- faţă de ultimul trimestru din an s-a trimis numai cărbune de grijă, metoda puşcării selective rilul din cărbune. Mărginea- fiecărui o m ! Siyune despre
mlai-e de cărbune de Vulcan^ zin ar avea piatră în conţinut? 1960 cu 713 tone. E un bun pro­ calitate. In primul trimestru al să se aplice de către toate bri­ nu şi-a cumpărat de curînă lucrul acesta şi Ion Moldo­
ceea ce influenţează negativ gres. S-a putut realiza învăţin- anului faţă de ultimul trimestru găzile acolo unde este posibil. un costum de haine. Dăna­ veana, care lucra super Uda1
Unii dintre mânerii frantaşj du-se tocmai din fapfuil că îna­ din 1960 procentul de cenuşă a cu ştie de lucrul acesta, că ca şi Mărgineam. spune
Minerii de la Lupeni pot obţi­ doar i-a spus „să ude" cos­
despre treaba asta şi Spînu
procesul de producţie şl calita­ în lupta pentru calitate curt] inte vreme se lucra cu o slabă fost mai rnie cu trei puncte. To­ ne rezultate si mai bune !
tea cocsului. De aceea, atunci sînt Mihal Huda şi Traian Nan} productivitate, că utila fele aveau şeful grupei.
Constantin Dănacu mun­ l
cînd a intervenit această situ­
aţie. comitetul de partid, or­ prim maistrul miner Ion Flori dese defecţiuni, că fronturile de ceşte serios. F socotit frun- ^
ganizaţiile de bază n-au stat cu ş.a. au fost solicitaţi să scrie taş. In t.tmnu7 liber discută ^
despre experienţa lor la gazetă j lucru nu erau deschise la timp cu tovarăşii săi le vorbeşte s

mâinile în sin. de perete centrală a minei. A- şi maşinile noi nu erau introduse despre munca grupei. Ca a- }

In primul trimestru al anu­ lăturl de aceste articole, la ga­ la termen. Iată numai cîţiva fac­ gitator are. printre altele, cn >
lui, Comitetul de partid a a- zeta de perete au fost expusă tori care îi făceau pe minerii de
nalizat în cîteva din plenarele obiectiv central: calitatea. (
sale cum se preocupă condu­
cerea minei de îmbunătăţirea materiale oare arată sarcinii^ la Lupeni să nu poată asigura Astăzi, nu numai Dănacu ;
ce revin sectoarelor şi brigăzi­ lufnă de lună o ritmicitate a este cel care vrea ca niciun \
lor cate n-au reuşit să reali­ miner să mi mai trimită la <
calităţii cărbunelui, de asigu­ zeze indicii de calitate ceruţi. producţiei. Inginerul şef ne-a
rarea condiţiilor ca toate bri­ In suplimentele gazetelor de vorbit şi de problema aprovizio­ ziuă cărbune cu steril. Lu- \

găzile să-şi îndeplinească Sar­ perete, la posturile U.T.M.-iste nării cu lemn de mină şi de fap­ crul acesta 11 vrea şi Mărgl- l

cinile de plan, de introduce­ neanu şi Molăoveanu. \
rea tehnicii noi. Lă rândul 10r,
majoritatea organizaţiilor de de control, cei _care manifestă tul că transportul de la subteran
neglijenţă pentru calitatea căr­ la suprafaţă nu funcţiona întot­
bunelui sînt ţinta unor critici
bază au analizat aceste proble­ usturătoare. deauna bine. Foarte important
CE INSEAMNA REDU­
me în adunări generale de'sbhî- Recent, în cadruil unei seri era şi modul cum brigăzile de
se la care a participat şi ac­ de odihnă la clubul minerilor CEREA CONŢINUTULUI

tivul fără de partid. îmbună­ din localitate, tehnicienii din Ce înseamnă depă­ ADMIS DE CENUŞA CU
tăţirea calităţii cărbunelui, în­ conducerea sectorului i n au
deplinirea planului în mod rit­
mic de către toate sectoarele prezentat un referat despre ex­ şirea conţinutului ad­ 1 LA SUTA PE UN AN:
perienţa cîştigată de colectivul
şi brigăzile a devenit astfel
preocuparea întregului colectiv. acestui sector în întrecerea so­ mis de cenuşă cu — o bonificaţie din
cialistă. Asemenea referate au la sută 9a mina Lu­
Comitetul de partid a abordat fost ţinute şi de alte cadre teh­ partea preparatei de
0 atenţie deosebită dezbaterii nice. 2.437.500 Iei ;

probl'emei calităţii cărbunelui In In sistemul Învăţământului de peni, pe un an dezile: — o economie de 1,87
sectoarele rămase în urmă. In
partid. In toate cercurile spe­
unele sectoare cum sânt IV B, cifice pentru mineri sânt dez­ — ştergerea din pro­ lei pe ton de cărbune
1 B. şi V sud, care în luna mar­ bătute diferite teme legate de ducţia realizată a can­ extras sau
tie au depăşit procentul de
sarcinile privind Îmbunătăţirea — o depăşire a anga­
cărbune admis, această pro­ calităţii cărbunelui. In cercu­ tităţii de 13.000 tone jamentului anual de
blemă a fost larg dezbătută în cărbune; economii cu 1.637.500
consfătuirile de producţie cu rile din sectoarele I A, IV B ş.a. Iei.
toţi mânerii, inginerii şi tehni­ — extragerea din mi­
cienii din sectoarele respective. s-a "dezbătut recent tema: „Ca­ nă a unui volum de

Dar, organizaţia de partid nu litatea cărbunelui — factor
s-a oprit aici. Comitetul de
partid foloseşte pe scară largă principal în reducerea preţu­
mijloacele muncii politice şi
cultural educative de masă lui de Cost“, în sectorul VH in­ 9.286 m.c. piatră; Pe galeria de coastă g
vestiţii s-au dezbătut proble­
me legate de calitatea lucră­ — atragerea unei pe­ GREU TĂ ŢILE NU NE P O T FA CE„1 Mai" a minei Lupeni g
rilor de investiţii. nalizări din partea pre-

oentru a dezvolta în conştiinţa S-a făcut încă puţin pentru paraţiei de 2.437.500 | de trei ori pe zi intră şi |
fiecărui salariat răspunderea extinderea experienţei colecti­ le i;
pentru soarta planului de pro­ velor fruntaşe, pentru sprijini­ 1 ies nesfirşlte trenuri in- | SA DĂM ÎNAPOI
ducţie. pentru calitatea cărbu­ rea unor colective rămase în — cheWu'eli suplimen­
nelui extras, pentru reducerea urmă. Aceste problem® se bucu­ tare de producţie In 1 cărcate cu mineri. g Colectivul sectorului I A trece
cheltuielilor de producţie. Nu ră însă de o atenţie tot mai in prezent printr-o serie de greu­
demult, în locul cel miai frec­ mare. Organizaţia de partid de valoare de 1.788.300 I IN CLIŞEU: O parte | tăţi. In stratul III, blocul III pe attt de importantă cum este a- vităţii agitatorilor din sector, pe
ventat din Incinta exploatării care-1 exploatează acest sector ceea a îmbunătăţirii calităţii lingă pregătirea curentă cu sar­
a fost expus un panou măre aici se află pe un drum bun. !ei. §j din minerii care lucrează j au apărut intercalaţii mari de cărbunelui cocsificabil, biroul cinile operative, organizaţia de
organizaţiei de bază a îndrumat bază s-a îngrijit ca in ţaţa lor să
Şi noile succese nu vor întîrzia 1 fu schimbul II înainte de § comitetul sindical, organizaţia se prezinte expuneri pe teme

1 a Intra in şut. g

care Înfăţişează realizările ob- să se arate. piatră. Nici un miner nu se bu­ U.T.M. ca această problemă să tehnice şi economice. Recent, in­
cură cînd în stratul de cărbune fie dezbătută cu toţi muncitorii. ginerul Eugen Colibaba, şeful
Şi mecanicii pol aduce o contribuţie însemnată strălucitor dă peste fîşii de ste­ Corpul tehnic al sectorului a fost sectorului, a prezentat în faţa a-
ril. Existenţa intercalaţilor de orientat să îndrume concret bri­ gitatorilor expunerea cu tema :
j — Vreau să vă spun cîte ce- pe feluri de utilaje, trebu­ fie direct răspunzători 'de VW W W W VWVW Vj steril îngreunează extragerea găzile de mineri din abatajele „Despre importanţa economică
va despre munca noastră, a rile nu mergeau tocmai bi­ reclamaţtile ce vor veni din cărbunelui şi mai ales constituie cu intercalaţii de steril, să ex­ a îmbunătăţirii calităţii cărbu­
mecanicilor. ne. Deseori aveam reclama­ partea minerilor. Era bună abataj, perforatoare şi lămpi, < o piedică in lupta pentru cali­ tragă separat cărbunele şi sepa­ nelui şi sarcinile concrete ce re­
ţii din partea minerilor. Ba propunerea aceasta, dar cum alţii numai craţere, alţii porni- j tate. rat piatra iar vagonetelor cu vin colectivului nostru in această
> Dorinţa aceasta şi-a ex- ciocanele de abataj nu erau puteai să-l tragi serios la pe pneumatice şi centrifu­ cărbune murdar să li se pună
primat-o tovarăşul Anton bine reparate, ba craţe’rele răspundere pe un şef de e- gale electrice. Gu toate acestea, colectivul mărci pentru piatră. Maiştrii şi direcţie“.
abia reparate se defectau şi chipă, dacă însăşi in cadrul sectorului a reuşit să obţină culbutorii de la puţuri au fost
X Duban, şeful unei echipe de cîte şi mai cîte alte neajun­ echipei treaba în privinţa Aşa s-a născut specializa­ succese in îmbunătăţirea calită­ îndrumaţi să supravegheze mai Ca urmare a măsurilor luate
> lăcătuşi, de la Atelierul me­ suri. Calitatea reparaţiilor la calificării oamenilor nu era rea noastră pe anume fe- > ţii cărbunelui. In luna ianuarie atent calitatea producţiei şi li de organizaţia de bază, a muncii
utilaje lăsa de dorit, mun­ luri de utilaje — lucru care ( conţinutul de cenuşă în cărbunele s-a dat dreptul de a scoate măr­ desfăşurate de comunişti, colec­
canic din Lupeni, cu ocazia ca minerilor nu se desfăşura satisfăcătoare ? Unii lucră­ peste cîtva timp s-a văzut ş extras din sector a fost de 36 la cile de la vagonetele cu căr­ tivul sectorului luptă cu elan
unei discuţii avute cu un cum trebuie. tori se pricepeau mai bine Cit e de folositor. Abia acum > sută ţaţă de 37,5 la sută planifi­ bune de calitate necorespunză­ pentru a învinge greutăţile. Bri­
grup de mineri, în legătură la reparatul ciocanelor de cat, in februarie de numai 34,3 toare şi a sesiza conducerea sec­ gada condusă de comunistul Va-
cu unele probleme privind Ce era de făcut ? Ca mem­ abataj, alţii la pompe pneu­ se putea pune serioS problema j> la sută, faţă de 38,1 la sută pla­ torului pentru a se lua măsuri. sile Feher, secretarul organiza­
îmbunătăţirea caUtăţii căr- bru în biroul organizaţiei de matice şi centrifugale. Ca 'să ea şeful de echipă să fie direct i nificat, in martie de 36 la sută ţiei de bază din sector, cu toate
’¦* bunelul şi ritmicitatea pro- bază am cerut să punem tn Califici peste noapte munci­ răspunzător de calitatea u- > faţă de 38 la slută planificat. Un accent deosebit s-a pus pe că lucrează în abatajul cel mai
{ ducţiei. discuţie problema calităţii tori, cunoscători la perfec­ tilajuluî. Acum tuturor uti­ antrenarea comuniştilor pe bază greu din sector a extras de ia
utilajelor. Am arătat Cum, ţiune tn tot felul de utilaje, lajelor li se face un mic ro­ Gum s-au putut obţine rezul­ de sarcini concrete, în vederea începutul anului mai bine de 800
’ Să-i dăm cuvîntul tovară- din cauza defecţiunilor şi nu se putea. Şi astfel, in to­ daj la bancul de probă, In tate pozitive în îmbunătăţirea îmbunătăţirii calităţii cărbunelui tone de cărbune peste plan fără
' şului Anton Duban: nereparării tn bune condi­ iul acestor discuţii, s-a năs­ prezenţa şefului de echipă. calităţii cărbunelui tocmai in să aibă nici un vagonet de căr­
ţiuni a utilajelor în Subte­ cut în organizaţia noastră astfel de condiţii grele? in abatajele cu condiţiile cele
— şi mecanicii contribuie ran nu se putea asigura rit­ de bază iniţiativa ele a se Minerii 'sint astăzi mulţu­ bune rebutat.
' intr-o măsură însemnată la micitatea producţiei şi cali­ reorganiza echipele. S-au fă­ miţi de noi. De trei luni de X Colectivul sectorului în frunte mai grele. Pe lingă brigăzile
’ realizarea planului de călită. tatea cărbunelui. Urni tova­ cut grupe cărora li s-a re­ zile ei nu au mai reclamat S cu organizaţia de partid mani­ Invingînd greutăţile, minerit
î te şi ritmicitate. Ca să în- răşi au fost de părere să partizat un anumit fel de u- nici un utilaj care să nu fi > festă o răspundere şi o exigenţă conduse de Alex. Fosto, Jurj şi din brigăzile conduse de mine­
l ţelegeţi mai bine lucrul aces- întărim controlul. ’Alţii au tilaj. De pildă, unii din noi fost reparat tn bune condi­ rii Dumitru Rotaru, Iosif Alecu,
• ta, trebuie să arăt că pînă ţiuni. sporită faţă de această sarcină. P. Mihăilă care lucrează în ast­ loan Jurj şi altele se străduiesc
’ acum cîtva timp, cină orga- Organizaţia de bază din sector să dea cărbune mai mult şi de
' nizaţia de bază nu pusese Ne străduim ca şi în mun­ nu s-a mulţumit cu măsurile fel de condiţii au fost repartizaţi
,> încă problema specializării bună calitate.
ca noastră de viitor să ob- \ luate privind propria sa activi­ membri de partid din rîndul Greutăţile nu ne pot tace să
tate, în vederea mobilizării în­
maiştrilor mineri cu experienţă, dăm înapoi! Cu această convin­
tregului fcoiectiv la obţinerea u- gere minerii din sectorul I A
cu sarcina de a sprijini aceste luptă pentru a trimite siderur-

brigăzi şi de a le arăta cum să

î şi profilării muncii noastre propus ca şefii de echipă să repară azi mimai ciocane de ţinem rezultate bune. < neî producţii de calitate supe- lucreze. ă giştilor hunedoreni numai căr­

¦ • .: 2, ~n. • ai *•s..trrri—• de Q ^rcirjă In vedMSl M f e f e i n i acti­ bune dte calita_t_e_ b.u..nă.

¦^ W v W W v S/ SBiSOAXX