Page 51 - 1961-05
P. 51
Il Oihlioieos Cenîraiiăs !
ira-.L»eya PROJET ARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAI O călduroasă manifesfaji© de cfragosf® şi afaşamenf fafă de perfid
M a r e le ®pectae©l p©paalar „S la v i!
paptfdsiliil44 fisdhliiat c e le i d e -a 4# »a
mulsocialismului aniversări a înfiinţării
P a r tid u lu i C om u n ist «fim R o m in ia
Pe stadionul Republicii din tid care de patru decenii condu ţărilor socialiste acreditaţi la
ce lupta poporului pentru socia Bucureşti, precum şi oaspeţi de
Capitală, in prezenţa a zeci de lism, pentru pace şi fericire“. peste hotare care se află în
tara noastră.
\ Anul XÍII. Nr. 1988 Miercuri 17 mai 1961 4 pagini 20 bani mii de bucureştenî, a avut loc Apariţia in tribuna oficiată a
marţi in nocturnă marele spec conducătorilor partidului şi sta Gazonul stadionului, scăldat
tacol popular „Slavă partidu tutui este salutată cu puternice în luminile puternice ale reflec
aplauze şi urate de tinerii aflaţ toarelor, s-a transformat înlr-o
lui“, pregătit in cinstea celei de-a pe gazonul stadionului şi de ze imensă scenă pecare peste 12.000
cile de mii de oameni ai mun de tineri muncitori, elevi şi stu
Sâ pregătim oft mai temeinic Prisma şarjă, 40-a aniversări a înfiinţării Parti cii care au luat loc în tribune denţi au susţinut un frumos şi
dului Comunist din Rominia. bogat program dedicat glorioasei
La spectacol au asistat to aniversări a partidului nostru.
Stadionul era pavoazat sărbă varăşii Gheorghe Gheorghiu
Dej, Gheorghe Apostol, Emi Spectacolul s-a bucurat de un
încheierea cu succes a anului şcolar! Ia b a t e r ia ÎW-a «le cocs toreşte. In faţa tribunei oficiale Bodnăraş, Petre Borilă, Nico mare succes şi a constituit o
se aflau două uriaşe steaguri fae Ceauşescu, Chivu Stoica călduroasă manifestaţie de dra
Invăţămîntu/l bit de fructuoa Hunedoara, 15 mai 1961. La cocseria Combinatului siderurgic din Hu- roşii ale partidului, încadrate de Alexandru Drăghici, Ion Gheor goste şi ataşament tată de par
SS nedoara lume multă, ca în nici o altă zi. Sînt de faţă conducerea com- luminile reflectoarelor care au Lhe Maurer, Dumitru Colin tid. Mulţimea a ovaţionat înde
nostru de toate Proî. CORNEL STOICA se şi duc la re ¦’ binatului, zeci de coosari, zeci de constructori. La ora 11,20 maşina de şar- înscris cifra 40. Dedesubt se Leonte Răutu, Leontin Sălăjan lung pentru încercatul conducă
gradele, şcoala, zolvarea celor află urarea „Trăiască Partidul Ştefan Voitec, Mihai Dalea tor al poporului pe drumul vie
a intrat în una vicepreşedinte al Comitetului executiv mai arzătoare jare nr. 4, condusă de brigada de tineret, începe încărcarea primului cuptor Muncitoresc Romin“. Tricourile ţii sale noi, — Partidul Mun
din cele mai im probleme din do. al bateriei nr. IV. Operaţiunea durează două minute. Apoi alt cuptor şi sportivilor aflaţi în tribune dese membri ai C.C. al P.M.R., mem citoresc Romîn, pentru Comite
al Sfatului popular regional V I altul, şi tot aşa. nează datele festive — 1921— bri ai Consiliului de Stat şi ai tul Central al Partidului în
>)<> Timpul trece. Şi în vreme ce in cuptoarele încărcate începe procesul 1961. Stadionul este dominat de guvernului, conducători ai in frunte cu tovarăşul Gheorghe
portante etape — meniul învăţă >( de cocsificare a cărbunilor, se continuă cu încărcarea. Tovarăşul inginer portretele marilor dascăli ai cla stituţiilor centrale şi ai organi Gheorghiu-Dej, pentru noi si
\ \ Gheorghe Pavel, şeful bateriilor de cocs, ţine să sublinieze faptul că Ia sei muncitoare din întreaga lu măreţe victorii pe calea socia
ale anului — etapa de care de mântului. $) acest eveniment de seamă în viaţa colectivului, un aport deosebit l-au me — Marx, Engels, Lenin şi zaţiilor obşteşti, activişti de
de portretele membrilor Birou partid şi de stat, oameni de lismului şi apărării păcii.
pinde încheierea cu succes a îmbunătăţirea în continuare a adus maiştri losif Crăciun şi Gheorghe Herban, sub îndrumarea cărora lui Politic al C.C. al P.M.R. Pe ştiinţă şi cultură.
s-a făcut încălzirea bateriei. „Viaţa unei baterii depinde în mod direct de mari pancarte sînt înscrise ură (Agerpres).
cursurilor —, finalizarea unei muncii instructiv-educative şi încălzire — completează maistrul Vio ret Brezovan. Or, la această baterie, rile: „Trăiască atotbiruitoa-rea Au fost prezenţi şefii şi mem
învăţătură marxist-leninistă“ şi bri ai misiunilor diplomatice ale
munci desfăşurate de-a lungul luarea unor măsuri specifice e- graficul de încălzire a fost cu stricteţe respectat, fapt care ne permite „Glorie încercatului nostru par
să spunem că ea va avea un mers bun". K ' -’•?iNîy't. — —¦¦. ~TT
unui an. tapei finale are o importanţă O nouă bandă
La o zi de la încărcarea primului cuptor, adică ieri, a fost elabo
Ţinînd seama de marea răs hotărâtoare pentru rezultatele rată prima şarjă de cocs. Aşa dar încă un agregat de mare capacitate la staţia de sorfare
pundere ce revine şcolii în con muncii întregului an de învă vine să îmbogăţească zestrea siderurgică a patriei. Rod al ajutorului
frăţesc al Uniunii Sovietice şi a muncii constructorilor siderurgişti din Hu
diţiile societăţii noastre socialis ţământ. nedoara — un cuvînt de laudă merită instalatorii care au predat insta
te, când pregătim omul dezvoltat Majoritatea conducerilor şcoli
multilateral, educat în spirit lor medii, elementare şi profe
nou, omul care să ducă spre noi sionale au pus în discuţia con
culmi ştiinţa şi tehnica moder siliilor pedagogice sarcinile ce
nă, conducerile şcolilor, cadrele le ridică pregătirea închiderii
didactice, conduse şi îndrumate anului şcolar. La şcoala medie
de organele de partid, au des „Aurel Vlaicu“ din Orăştie, laţia de încălzire pe gaz de furnal în condiţii excepţionale — bateria a /w w \
făşurat în acest an o muncă Şcoala medie Sebeş, Şcoala me >S5a IV-a va duce la sporirea producţiei de cocs a combinatului hunedo- Ş Recent, la staţia de sor-
'susţinută pe această linie. die „Decebal“ Deva, Şcoala me \ \ \ rean cu 25 ia sută,
L tare a întreprinderii mi
Secţiile de învăţământ, condu die Ilia, Şcoala de 7 ani Ber- niere Ghelar au fost mon
cerile şcolilor, au stimulat cu thelot — Haţeg, Şcoala me Cu cenuşa sub admis tate o bandă şi un ciur La fie c a re trers, 200 florae în
mai multă preocupare formele die serală şi Şcoala profe vibrant, cu dimensiunea
Producţia mărită de cărbune cocsifi- sâ remorce un supratonaj de 2i!U tone.
şi metodele noi în munca didac sională Hunedoara şi altele s-au Ca peste tot. şi la Uricani duse de Teodorescu Stanciu, de .15 mm. Acest lucru va cabil la exploatările miniere Lupeni şi In ziua de 4 mai, a plecat din sta
tică, menite să ducă Ia ridica se desfăşoară o vie întrecere contribui Ia îmbunătăţirea Uricani, necesita punerea în circulaţie,
rea calitativă a întregii activi stabilit măsuri concrete care Nicolae ştefan, loan Nicolae, $ granulaţiei minereurilor. pe ruta Lupeni-Hunedoara, a încă unui ţia Lupeni primul tren avînd remor
tăţi Instructiv-educative. privesc organizarea de consul pentru îmbunătăţirea calităţii Spiriăon Timofte şi alţii. tren la fiecare 3-4 zile. Mecanicii din cate în plus 218 tone. Trenul a fost
taţii şi meditaţii pentru copiii cărbunelui. Alegînd cu tot mai depoul C.F.R. Petroşani au găsit însă condus de la Lupeni la Petroşani
Eficienţa măsurilor întreprinse rămaşi în urmă la învăţătură, multă grijă sterilul pe craţere mecanicul loan Vasile, iar de la Petro-
pe parcursul unui an de învăţă asigurarea frecvenţei regulate la şi în abataje, minerii de aici
mânt s-a constatat încă la sfîr- cursuri, crearea de condiţii cit au reuşit în luna curentă să in centru! atenţiei, o soluţie mult mai avantajoasă şi mai şani la Simeria de loan Komoşan.
şitul trimestrului II, prin creş mai bune pentru însuşirea la un reducă cenuşa in cărbunele întreţinerea culturilor I
terea procentului de promovaţi nivel înalt a cunoştinţelor pre rapidă pentru expedierea cărbunelui ex- { CRISAN
faţă de trimestrul I şi mult mai date. extras de la 44 la sută cit re
î-idicat în comparaţie cu anii prezintă norma, la mai puţin tras. Ei s-au angajat ca la fiecare tren impiegat de mişcare
trecuţi. Atenţie deosebită s-a acordat de 41 la sută. Pentru acest fapt Timpul favorabil din primă- duiesc să termine cit mai grab- Fruntaşii întrecerii
La ridicarea continuă a con
elevilor din clasele a Vn-a şi ei au primit însemnate sume vara aceasta a favorizat in mare nic lucrările de întreţinerea cul- După ce şi-a realizat planul valoric nomii h preţul de cost în valoare de
ţinutului învăţământului au con in primul trimestru al acestui an în ,31.000 lai, iar bracul a tost redus faţă,
tribuit în mare parte măsurile a Xl-a care urmează să se pre de bani drept bonificaţii de la măsură răsărirea culturilor se- turilor. proporţie de 108,36 la sută, colectivul de admis cu 0,2 Ia sută.
zinte la examenul de admitere preparaţîe. de muncă al fabricii de hîrtie „1 Mai"
luate de comitetele executive a- în şcoala medie sau profesio j mânate in toamnă şi în primă- Pînă in ziua de 16 mai a. c. Petreşti, continuă să obţină rezultate In întrecerea socialistă s-a evidenţiază
le sfaturilor populare, care însemnate şi în acest trimestru. In echipele conduse de tovarăşii Grotien-
sub îndrumarea şi conducerea nală şi respectiv în învăţămân in fruntea întrecerii s-au si v^ a- Colectiviştii şi întovără- au fost plivite 602 ha. insărnîn- luna aprilie, de pildă, planul valoric a dorfer Erhard şi Vasile Stanciu, cît şi
fost îndeplinit în proporţie de 103,94 tovarăşele Maria Biseă 1. Elisabeta
organelor şi organizaţiilor de tul superior. tuat minerii din brigăzile con- şiţu de pe cuprinsul regiunii ţaţe cu griu, secară şi orz şi s-a Cristea şi Dressler Maria.
noastre dau in aceste zile bată- . executat praşila I-a pe 35 ha.
Cadrele didactice îşi îndreap •—©00— in pentru executarea la timp şi cu cartofi, 6 ha. cu floarea-soa-
tă eforturile spre asigurarea m bune condiţiuni a lucrărilor rejuj şţ 17 ha. cu porumb,
de întreţinere (plivitul şi prăşi- la sută, productivitatea muncii a eres.
parcurgerii în întregime a ma Cel mai mare In comuna Silvaşui cut cu 8,11 la sută, s-au obţinut eco- GH. SARAMET
teriei prevăzute de programă, tul).
economist
partid, au asigurat condiţii din spre organizarea temeinică a randament pe sector La G. A. C. din Simeria Inferior tuna drapeluSyi
ce în ce mai bune desfăşurării recapitulării finale şi sistema Veche
procesului de învăţământ, ana- tizarea materiei. Colectivul sectorului IV al Pe tarlalele gospodăriilor a- Brigada de lâcătuşi-constructori de profesionale din Deva, care au venit
lizînd periodic modul cum se a- E. M. Lonea se mindreşte cu bri Membrii gospodăriei agricole gricole colective din comuna la I.U.T. Livezeni, condusă de Gbrgy aici pentru practică. Multe au de învă
sigură educaţia eoimnnlstă a co Profesori ca Susan Dumitru de gadierul Ştefan Boca, şeful unei colective din Simeria Veche au Silvaşui Inferior, raionul Haţeg, Alexandru, deţine drapelul de brigadă ţat elevii de la comuniştii din această
piilor oamenilor muncii. la Şcoala medie „Decebal“ din brigăzi de tineret, fruntaş în trecut la întreţinerea culturilor, au început lucrările de întreţine- fruntaşă încă din luna august 1960. brigadă. Comunistul loan Olaru, de pil
Deva, Vulcu Bujor, de la Şcoala lupta pentru realizarea unor in concomitent cu insămînţatul po- rea culturilor, paralel cu semă- De aiunci, lună de lună, brigada îşi dă, prin folosirea judicioasă a mate
Astfel, Comitetul executiv al medie Orăştie, Pîrăianu Viorica dici superiori de productivitate rumbului pe ultimele suprafeţe natul porumbului. Pînă ieri, co- depăşeşte sarcinile da plan şi dă lu rialelor de sudat, reduce consumul spe
Sfatului popular raional Ilia a de la Şcoala profesională Pe şi calitate. Brigada pe care o planificate. ^ lectiviştii au plivit 82 ha. de griu. crări numai de calitate bună. In luna cific de materiale de adaos în medie
analizat încă din luna martie troşani, Munteanu Silvia de conduce a realizat în luna apri aprilie planul brigăzii a !ost realizat în cu 5 la sută pe tona de confecţii lu
problemele care le ridică înche Ia Şcoala de 7 ani nr. 1 lie un randament de 7,36 tone pe Aşa se tace că ieri ei au ter- In actuala campanie agricolă, proporţie de 128 la suta. crate.
ierea anului şcolar, stabilind Hunedoara şi alţii şi-au orga post intr-un abataj cameră în minat praşila I-a la 12 ha. cu fruntaşi pe comună la întreţine-
măsuri de intensificare a con nizat din timp munca pentru stratul 3, depăşind norma cu cartofi de toamnă, 3 ha. cu floa- rea culturilor sînt colectiviştii De remarcat că această brigadă se ALEXANDRU MANOILA
trolului în şcoli, de îmbunătă perioada de recapitulare a ma 31.4 la sută. rea-soarelui, 3 ha. cu'sfeclă fu ocupă şi de pregătirea elevilor şcolii
ţire a bazei materiale a şcoli teriei, stabilind în plan teme rajeră, 1,5 ha. cu varză timpurie din Silvaşui Inferior. elev
lor, cit şi de impulsionarea con cuprinzătoare şi cele mai esen Rezultatele acestea nu sînt şi plivitul celor 116 ha. insămin-
strucţiilor de noi localuri de ţiale care contribuie la sistema singure. Şi în luna mai brigada ţaţe cu grîu şi cu orz. •:<S=S
şcoală, cerute de generalizarea tizarea cunoştinţelor, la lărgi are cel mai mare randament pe
învăţământului. rea orizontului elevilor, la con sector : 6,43 tone pe post şi nici Printre cei mai activi colecti
o tonă de cărbune rebutată pen vişti sînt loan Grigorescu,
Asemenea măsuri au fost luate cluzii şi generalizări practice. tru steril vizibil. Gheorghe Dănescu, loan Lazăr,
apoi şi de unele sfaturi populare Maria Ocolişan, Raveca Luca şi
Rezultatele muncii organizate Aurelia Popovici.
se pot deja vedea Ia o seamă
In comuna Vefel
de şcoli, unde numărul elevilor
corigenţi a scăzut simţitor. La
comunale, care au analizat in ( Continuare In pag. 3-a) Ing. ELENA FOCŞA Colectiviştii şi intovârăşiţii do La atelierul de mobilă se lucrează defectuos
sesiunea deputaţilor modul cum
corespondentă pe raza comune{ Veţel se stră-
se desfăşoară învăţământul în rssa* ; Poate că nu vizitam 1.1.L. fer in special la colectivele n-a fost bine rotunjit la par
această perioadă de pregătire tea exterioară, la altul, din
a încheierii anului şcolar, cât şi „Economica“ din Sebeş dacă de la panificaţie şi preparate neglijenţă, o uşiţă era prinsă
măsurile ce se impun pentru a- numai în trei şuruburi în tac
sigurarea deschiderii noului an acum citsva săptămîni nu de carne care n-au primit ni- de 6, iar la celălalt uşiţa de
de ânvăţămînt. la ăulăpior avea pla.ca.jul um
eram martorul unei discuţii, ci-o reclamaţie in acest an. flat. Tare m-am minunat cină
Astfel de analize sânt deose-
Mă aflam ia o şedinţă a con- Dacă aşa se poate vorbi des- am aflat că şt la aceste gar
Cahinet medical nituri a lucrat echipa condu
pentru elevi structorilor de locuinţe din pre colectivele secţiilor amin- să de tov. Petru Răşinaru
In incinta Şcolii de 7 ani nr. 2 din Hunedoara, organizată de con- tite, nu acelaşi lucru pot spu- Este adevărat că unele lu
Lupeni, cu sprijinul conducerii spitalu crări. neamintite aici. au fost
lui din localitate şi a comitetului de ăucerea şantierului, unde se ne despre atelierul -de mobilă, prost executate şi din cauza
părinţi, a luat fiinţă un cabinet me materialului necorespunzător
dical. discutau unele probleme le- Aici se lucrează încă d-efec-
livrat ele O.R.A.D. Deva. Dar
Cabinetul, bine dotat, este deservit gate de calitatea lucrărilor, tuos, fapt pentru care multe cea mai mare parte a lucră-
de dr. T. Chiriacopol, care oferă con rilor respinse se datoresc gra- s
sultaţii în mod voluntar, în timpul său Oamenii vorbeau deschis des- lucrări nu sînt recepţionate, bei după cantitate, neqVjen- [
liber. ţei. Apoi, o vină poartă şi te-
pre cauzele care au dus la să dăm clteva exemple: în varăşii care fac parte din (
C.T.C. care stau prea puţin în \
executarea unor lucrări slabe, ziua de 38 aprilie delegatul mijlocul muncitorilor pentru jţ
a-i îndruma şi a le arăta la .
Unui din motive îl constituia i.c.R.M. Timişoara. avea de timp deficienţele. Eu îmi per- /
mit să dau un sfat conducerii >
şi faptul că uşile şi ferestre- recepţionat 35 de dulapuri de I.I.L. „Economica“ şi anume. /
să acorde mai multă atenţie ^
le primite de şantier erau de tip „Ilefor 3“. Dintre acestea problemei calităţii produselor.
Şi nu aşa la întîmplare.
slabă, calitate. Şeful şantieru- patru au fost respinse. Cau-
Această întrecere să fie m,a.i ?
lui, ing. V. Cotlet insă, ca să za ? Dulapurile prezentau fu- judicios organizată, să se cu
noască zilnic rezultatele ei.
nu mai lungească vorba, se guri ridicate sau distanţate şi iar cei mai buni muncitori să
fie stimulaţi.
adresă maiştrilor: neumplute, pori insuficient de
...Deocamdată nu sînt mul
— De binalele primite de la um-pluţi, fisuri. în furnir cu ţumit de calitatea lucrărilor
executate de colectivul atelie
Sebeş în ultimul timp ce spu- coloraţie albă. ondulaţii ale rului de mobilă. Acesta trebuie
să fie ajutat cît mai. repede
neţi ? furnirului, găuri cu chitul ca să se poată încadra ca si
celelalte secţii în indicii pre
— Foarte bune. scăzut, atlt la uşi cit şi la văzuţi.
— Ei, de aici înainte o să haupturi. Iată deci motive CONTROLUL DE CALITATE
primim numai de la Sebeş. pentru care dulapurile au fost •V*\
Absolvente ale eursulus Ajungînă la Sebeş m.am respinse. Toate acestea s-au
de îndrumare
convins de cele auzite în şe- întîmplat datorită grabei cu
In sala căminului cultural din Ma-
leia, a avut loc de curînd înmînarea dinţa de la Hunedoara. La care au lucrat echipele condu-
de diplome absolventelor cursului de
îndrumare, organizat de Comitetul oră atelierul de binale se lucrea- se de către Petru Răşinarii,
şenesc al femeilor din Petroşani. Un
număr de 45 de femei au urmat aceste ză cu răspundere. Muncitori loan Munteanu şi loan Nagy.
cursuri în limba romînă, (sub îndru
ca- Nicolae Dumitreasa, Tir- Am rămas surprins cină am
marea tov. ffiaroşei Margareta) şi în
gil Bucur, Samoilă Alman, aflat că tocmai aceste echipe
limba maghiară (sub îndrumarea tov.
Gundel Marja). Vasile Hăprianu, Andrei Val- conduse de oameni cu expe.
R. BĂLŞAN ner, Andrei Nagy şi mulţi alţii, rienţă, pricepuţi în meserie,
corespondent constituie un exemplu în mun- să dea peste cap unele lu-
că. Ei dau lucrări la nivelul crărl.
cerinţelor. Aşa s-a întîmplat şi in ziua
Dar în cadrul întreprindem de 5 mai a.c. cină din cele 24
La secţia mecanică a uzinei „Victoria" din Călan se execută piese de schimb pentru ..Economica" există şi alte sec- garnituri de mobilă de bucă
sectoarele productive ale uzinei. De la începutul anului, colectivul de aici n-a dat nici un
rebut. ţii care lucrează bine, care se tărie tip Sebeş 1. au fost res-
In fo:ografie: Dionfs’e Da nclu, ¦loan Frenţon şi Rlnalăo Fantanelo, . verificînd un lot străăuiesc să dea produse de pinse 3 garnituri, şi să vedeţi
de piese
cea jnai bună calitate. Mă re- de c e : la o garnitură bufetul
