Page 52 - 1961-05

pag. 2
întrecerea dintre K S TE R E A M IIM AIEIOR-O ACTIVITATE HENWBILA
gospodăriile colective i
PANOUL FRUNTAŞILOR
iâs IÉ M WEEE....
VIOREL LAURENŢIU
îngrijitor-mulgător la ferma
de vaci a gospodăriei colec­
tive din Teiuş. Prin conştiin­
ciozitatea de care dă dova­
dă in îngrijirea şi hrănirea
vacilor pe care le are in lo­
tul său, el a reuşit să ridice
producţia silnică de lapte.
IOVIŢA SÎRBU
a fost printre primii săteni
din Leşnic care s-au înscris
in gospodăria colectivă.
Acum el lucrează in cadrul
sectorului zootehnic, îngri­
jind cu pricepere lotul de
animale pe care-l are in
primire.
1 ' lanţ la Cistei
Rezultatele bune obţinute a-
îii trecuţi de către colectiviş-
;il din Cistei, raionul Alba, în
sectorul zootehnic, i-au îndem-
iat ca în lUinia februarie 1961,
>ă oheme la întrecere toate gos­
podăriile agricole colective din
regiunea noastră.
Cîmd a fost lansată chemarea
a întrecere, efectivul de ani­
male, proprietate obştească, era
le 112 capete bovine, din care
39 vaci şi 8 viţele, 28 scroafe
şi 282 capete ovine.
Au trecut de atunci mai bine
de trei luni. Intre timp, colecti­ pînă la data de 12 miai a.c. ci­
viştii din Cistei s-au preocu­
pat să sporească numărul ani­
malelor, să Înlocuiască vacile
slab productive, Intr-un cuvînt
să traducă In viaţă angajamen­
tele luate.
După trei luni de întrecere,
numărul bovinelor a crescut la
138 capete, din oare 51 sînt
vaci mulgătoare, iar 37 viţele,
tu fost puşi la îngrăşat pentru
a fi livraţi statului 86 porci.
S-a mărit între timp şi turma
După un an de existenţă g . A. C. din Sintuhalm deţine
33 vaci de lapte şi 50 viţele de rată.
In foto: ingr!jt\;.c\rul-mulg ăter Pantelimon Ciobotaru. Zil­
nic, de la „Simbolica", vaca pe care o vedeţi în fotografie,
realizează cite 15—16 i. lapte.
____J » ----------------------------------------------------- -
' »ţ" - v
pf
y . % !« «
t Wmm 1
W ' $W
SUSANA BABAU
se numără printre cele mai
harnice mulgătoare la ferma
de vaci a gospodăriei agri­
cole colective din Siniandrei,
împreună cu tovarăşele ’sale
de muncă ea mulge silnic
peste 120 l. lapte. >
XXX-XnvX.vM-X^
ŞTEFAN NAGIIY
munceşte la ferma de vaci
a gospodăriei agricole colec­
tive din Cistei din anul 1953.
Producţiile sporite de lapte
realizate de el, de la lotul
pe care-l. are in iv.-jrijire,
l-au situat printre cei mai
harnici şi pricepuţi colecti­
vişti din Cistei.
de oi a gospodăriei. Aceasta
numără astăzi 479 capete, din
care 358 oi şi 106 mieluţe.
Creditele acordate de stat
Iau ajutat pe colectivişti să
cumpere pînă acum 10 viţele şi
5 vaci, iar din fonduri proprii
încă două vaci.
Zilele trecute coteţele de pă­
sări şi-au primit locatarii so­
siţi de la G.A.S. Mintia! 1.000
pui de găină.
La capitolul „venituri bă­
neşti realizate din sectorul zoo­
tehnie“, colectiviştii au înscris iască încă unul cu aceeaşi ca
fra de 61.312 led. De unde a-
ceşti bani ? Din vîuzarea la stat
a 10 boi, 8 porci, a 12.000 litri postite în bune comdiţium toa­
lapte de vacă, şi din valorifica­
rea mieilor şi purceilor nerecu­
noscuţi pentru producţie.
Suprafaţa însămânţată cu po­
rumb siloz a fost mărită la 46
ha., folosindu-se numai sămân­
ţă dublu hibridă, iar 90 ha. au
fost însămânţate cu trifoi, lu-
cernă şi sfeclă furajeră.
DRUMUE m e m iS M U L U I Nr. If 88
IN TREI LUNI 99 Secretul“ marilor
Membrii gospodăriei noastre colec­ Pentru sporirea veniturilor gospodă­ producţii
tive au primii cu multă însufleţire Che­ riei ne-am angajat să realizăm în a-1
marea la întrecere lansată de colecti­ nul acesta venituri in valoare de
viştii din Cistei. Analizînd posibilităţile 608.000 lei. Felul cum noi, îngrijitorii-mulgă- ţiie de lapte muls zilnic, fişele pen­
de care dispunem, noi ne-am angajat tori dc la ferma de vaci a gospodă­ tru urmărirea lactaţlei pe vaci, şi
ARON CRIŞAN să realizăm şi chiar să depăşim multe De la data cînd am răspuns chemă­ riei agricole colective din Cîlnic, registrul genealogic. 8-a început
din obiectivele stabilite în întrecere. rii au trecut trei luni. Acest răstimp îngrijim de loturile pe care le averii furajarea vacilor în funcţie de pro­
este îngrijitor la lotul de ti­ Hotărâţi să dăm viaţă acestor angaja­ a fost pentru gospodăria noastră bo­ în primire, nu constituie un secret. ducţia realizată. Astfel, o vacă care
neret al gospodăriei colecti­ mente, am trecut de îndată la înfăptui­ gat în realizări. Pe lîngă faptul că am dă zilnic circa 15—20 litri fapte,
ve din Pricas. îngrijind şi rea lor. Ne-am preocupat în primul rînd sporit considerabil numărul de animale, Mulţi colectivişti care ne-au vizi­ primeşte 8 kg. linuri de bună ca­
hrănind atent tineretul bo­ de sporirea şeptolului gospodăriei. In noi am reuşit să obţinem mari venituri tat, au căutat să ne „descoase“, să litate, 3 0 -4 0 kg. furaje suculente şi
vin, el reuşeşte să depăşeas­ acest scop am cumpărat, de curind, 16 din sectorul zootehnic. Bunăoară, din le spunem „din fir în păr“ cum pro­ 6—8 kg. concentrate.
că silnic sporul de greutate vaci de fapte şi 7 viţele de rasă supe­ vînzarea laptelui de vacă am realizat cedăm ca să obţinem zilnic de la va­
al tineretului bovin cu 0,200 rioară. Pe lingă acestea am reţinut tot în trei luni 75.796 lei, pentru mieii va­ cile furajate cite 15—20 litri lapte. Mulsul se execută de trei ori pe
leg. faţă de cel planificat. tineretul femei provenit de la vacl cu lorificaţi alte 8.337 lei, iar pentru tine­ Majoritatea ne-au zi. In timpul vefil,
producţie sporită de lapte. Drept re­ retul bovin livrat statului pe bază de pus întrebarea ? _... mulsul de amiază
zultat, ferma noastră de animale nu­ contract şi pentru purceii vînduţi alţi „Care-i secretul
mără acum 121 vaci de lapte, toate din 26.174 lei. in plus, gospodăria a mai vostru ?“. se face la păşune.
rasa Siementhal, doi reproducători, 23 încasat 104.710 iei drept avans pentru
jdninci, 114 capete tineret bovin (în cea animalele contractate. Totalul venituri­ De la bun înce­ Respectarea ore­
mai mare parte viţele), 29 boi pentru lor pe care le-am obţinut din sectorul put, cînd s-a în-
muncă, 186 capete porcine, 875 capete zootehnic în timpul care s-a scurs de fiinţat ferma de lor de muls şi
ovine, 149 gîşte şi 460 boboci precum ia lansarea chemării la întrecere se ri­ vaci, cu toţii ştiam
şi 35 de stupi. Avuţia noastră, mă re­ dică la 214.917 lei. După cit se vede, că numai printr-o furajare precum şi
fer numai la sectorul zootehnic, va a- o sumă apreciabilă pe care noi am îo- bună organizare, f ] introducerea unor
junge să cuprindă la finele anului 377 losit-o în parte pentru treburile gospo­ printr-o evidenţă
capete bovine, din care 150 vaci de dăreşti şi pentru retribliirea zilelor- reguli de igienă
lapte, 24 junincl, (restul tineret) ; 148 muncă efectuate de colectivişti în gos­ precisă a produc­
porcine, din care 26 scroafe fătătoare podărie. speciale (masaj,
şi 715 ovine. ţiei de lapte şi
ÎOAN POPA spălatul ugerului,
mai ales prin res­ igiena miinilor la
preşedintele (i. A. C. Pricaz îngrijitorii-mulgâ-
pectarea cu stric­
tori etc.) au con­
teţe a programului tribuit de aseme­
nea la realiza­
de grajd, a raţii­ rea unor producţii
lor de furaje, putem mari de lapte.
spori cantitatea de lapte muls. E Dacă totuşi ar exista un secret,
drept că în primii ani media pe acela ar fi faptul că în timpul mul­
cap de vacă furajată n-a fost prea sului administrăm un tain de con­
mare. centrate. Am observat că în acest
Organizaţia de bază şi conduce­ fel vaca îşi lasă laptele mai uşor.
rea gospodăriei colective au discu­ Iată citeva rezultate obţinute de
tat însă măsurile care, prin aplica­ noi în anul trecut: producţia medie
rea lor trebuiau să ducă la spori­ a fost de 3.100 litri lapte pe cap de
rea simţitoare a producţiei de lapte. vacă furajată. Personal am muls a-
Din 1957 s-a început în gospodă­ nul trecut 28.552 litri, depăşind pro­
ria noastră o riguroasă Selecţie, o- ducţia planificată cu 2.902 litri, de­
prindu-se mai ales din prăsilă pro­ păşire pentru care am primit ca pre­
KLUSCH SAMOILA prie viţelele rezultate de la cele mai miu suplimentar 1.320 tel.
este brigadier zootehnic la bune vaci. 8-a făcut totodată orga­ In lotul pe care-l îngrijesc, am
gospodăria colectivă din Apol- nizarea muncii la brigada zooteh­
dul de Sus. Organizind bine nică, unde am fost repartizaţi ca vaci ca Dora-9, de la care obţin
munca in cadrul fermei de îngrijitori-mulgători cei care’ mai lu­ cite 30 litri lapte zilnic, iar junincn
animale, cu sprijinul colec­ crasem în acest sector ori cei care Sanda-200, a început să dea în me­
tiviştilor a reuşit să ridice înainte de a ne înscrie în gospodă­ die 20 litri de lapte zilnic.
sectorul zootehnic al G.A.C. ria colectivă dovedisem pricepere în
creşterea animalelor. Pe lîngă fap­ In prezent, media pe cap de vacă
la nivelul celor fruntaşe din tul că există Un brigadier, s-a nu­ furajată la lotul meu este de 15
raionul Sebeş. mit şi un responsabil al fermei de litri zilnic, iar procentajul de gră­
simi de 4,1. Lupt însă pentru a ri­
dica producţia, deoarece m-am an­
animale, care, împreună cii brigadie­ gajat să obţin de la vacile din lo­
rul, urmăreşte îndeaproape desfăşu­ tul meu cite 4.500 litri lapte anual.
rarea programului.
SCHUSTER /VIIHAI
S-au înfiinţat jurnale de mulsori
-uiuj iii'u îngrijitor-miilgător
pe Om, îh care sînt trecute cantită-' G.A.Cv Cîlhic
In această perioadă a sporit importanta
şi cantitatea de lapte, ajun- Sub conducerea organiza­ pbste 2,2 kg. lină grosieră şi
ţiilor de partid, gospodăriile semifină. Eazaţi pe aceste con­
gîndu-se să se realizeze 8 sau agricole colective din regiune siderente, ou prilejul întocmirii
şi-o.u întărit continuu puterea planului de producţie s-a pre­
ohiar 10 litri lapte, zilnic pe economică, au dezvoltat fon­ Cre; ierea oilor sursă văzut ca în anul acesta produc­
dul de bază. au asigurat co­ ţia de lapte să ajungă la 60
cap de vacă furajată, faţă de lectiviştilor condiţii de viaţă litri pe cap dfe oaie, iar cea de
numai 5 litri cit era la înce­ tot mai bune. lină la 2,3 kg. Producţiile pla­
nificate pot fi la G. A. C. din
putul anului. In anul trecut, membrii de venituri Teiuş nu numai realizate dar
Lîngă grajdul de 100 capete chiar şi depăşite. Iată ce ne în­
gospodăriei agricole colecti. Din fondurile proprii ale gos­ dreptăţeşte să afirmăm acest
vite miari, colectiviştii din Cis­ ve. ,.Petofi Sandcr" din Deva. Colectiviştii din Teiuş, rai'emul podăriei ei au cumpărat de cu­ lucru. In primul rînd, munca în
Alba, s-au convins diin proprie rând încă 108 oi, au selecţionat sectorul creşterii oilor este aici
tei au hotărât să mai constru au realizat numai de la fer­ experienţă, că, numai dezvoltând şi trecut in grupa oilor 114 deosebit de bine organizată. Cei
ma de porci venituri de pes­ multilateral gospodăria colecti­ mioare şi au reţinut peste 170 7 ciobanii ai gospodăriei colec­
te 110.000 lei. Iată de ce au vă pot să realizeze an de an ve­ mieluţe din producţia anului tive sînt retribuiţi după pro­
nituri tot mai însemnate. Iată 1961. In felul acesta turma gos­ ducţia de lapte şl lină, precum
pacitate puţind1 fi astfel adă­ hotărtt. ca in acest an să de ce, cu 2-3 ani în urmă, au podăriei numără acum 934 ca­ şi după sporul de greutate ce
hotărit să creeze în cadrul gos­ pete ovine. Dar, până la sfârşi­ se realizează Ia mieii din pro­
sporească, efectivul de por­ podăriei şi o turmă cu un nu­ tul anului, efectivul turmei, ducţia anului respectiv.
măr cit mai mare de oi. Hotă­ conform angajamentelor luate
te animalele de care vor dis­ cine pînă la 200 capete. Pî­ rârea luată a început să prindă Mergînd şi în continuare pe
viaţă. La început şi-au cumpă­ in întrecerea ou colectiviştii din linia dezvoltării acestei ramuri
pune la sfârşitul anului (191 bo­ nă acum el şi deţin 24 scroa­ rat 100 de oi, apoi alte două Cistei, va număra 960 capete de producţie, preocupîndu-se în­
trei sute, şi, în plus, au reţinut ovine şi 416 mioare. Cît despre deaproape de asigurarea unei
vine din care 76 vaci şi 75 vi­ fe fătătoare, 27 porci mari tot tineretul bun de prăsilă. venituri, acestea vor însuma baze furajere corespunzătoare
Aşa se fac6 că ia sfârşitul anu­ anul acesta 179.679 lei. Suma creşterii oilor, colectiviştii din
ţele). contractaţi cu statul, 23 lui 1960 colectiviştii de aici au planificată va proveni din vin- Teiuş vor obţine succese şi mai
Mergând pe linia întăririi şi grăsuni şi 72 purcei.
consolidării sectorului zootehnic,
colectiviştii din Cistei, vor pu­
tea realiza şi chiar depăşi cele
428.000 iei. sumă prevăzută ca
venituri din acest important
sector al gospodăriei agricole
colective. A david
im - reuşit să sporească ferma de zarea laptelui (96.450 lei), a
oi la peste 660 capete. Le-au linei (62,229 lei) şi a mieilor
5 R A IU L C I F R E L O R îngrijit aşa cum se cuvine, !e- (21.000 lei). Şi există posibili­
au hrănit aşa cum o cer reguli­ tăţi — preciza preşedintele gos­
le zootehniei, le-au adăpostit în podăriei colective, tov. G-ligor
0 Gospodăriilor agricole co­ din cele mai hrănitoare furaje, saivane corespunzătoare. Şi, re­ Timiş ca prevederile noastre să
lective din regiunea noastră le- în special pentru vacile mul­ zultatul mune-ii lor n-a întârziat fie depăşite. Afirmaţia tovară­
au fost repartizate anul acesta să se arate. In anul care a tre­
credite în valoare de peste gătoare. De aceea, suprafaţa în- cut, gospodăria a realizat din şului Timiş este cît se poate
26.000.000 lei. Din această su­ sămînţată cu porumb siloz de de întemeiată dacă avem în ve­
mă, pînă la data de 11 mai a.c., vînaarea către stat a laptelui de dere faptul că producţiile de
către gospodăriile colective a oaie, a linei şl a brânzei, peste lapte şi lină obţinute la G.A.C.
crescut de la 1.606 ha. cît a 133.000 lei. din Teiuş sînt din cele mai bu­
au fost cumpărate 1.814 vaci fost anul trecut, la 5.344 ha. Succesul obţinut In acest do­ ne. In anul trecut, colectiviştii Însemnate pe calea întăririi
şi junincl, 1.506 viţele, 3.157 oi, în 1961. meniu i-a determinat ps teiu- au obţinut anual în medie pe gospodăriei lor colective.
291 scroafe pentru prăsilă şi * Şi creşterea păsărilor s-a şeni să sporească numărul oilor. cap de oaie 58 litri lapte şi V. p iţ a n
3.165 porci pentru îngrăşat, care dovedit a fi o activitate renta­
au fost deja contractaţi cu sta­ bilă pentru colectivişti. De a- f >:» m " /M '$&<
tul. ceea, planurile de producţie pre­ P<.... i- i'
* Din fonduri proprii, colec­ văd o creştere simţitoare a nu­
tiviştii au cumpărat pînă Ia a- mărului de păsări, proprietate imvWîiîyl: « .i?:*
ceeaşi dată 88 vaci şi juninci, obştească. La sfîrşitul anului,
115 viţele, 2.351 oi şi 129 scroa­ ele vor atinge cifra de 11.976
fe. capete, din care 8.799 găini.
• Creşterea vacilor de lapte • Sporirea efectivului de ani­
a devenit una din preocupările male, proprietatea colectiviştilor ¦mm,.
de seamă ale colectiviştilor din impune ridicarea de noi adăpos­ 1..'A m m o iE m m
regiunea noastră. turi. In acest scop statul a a-
Dacă în anul trecut au fost cordat anul acesta colectiviştilor
valorificate, conform contractu­ credite pentru construcţii în va­
lui, 38.975 hl. lapte, anul aces­ loare de 4.500.000 lei.
ta cantitatea de lapte ce va fi Folosind judicios atît creditele
valorificată se ridică la 104.817 cît şi importante sume de bani
hl. din fondurile gospodăriilor, co­
0 A intrat de mult în obiş­ lectiviştii vor construi pînă la , -?m '? i f W
nuinţa membrilor gospodăriilor sfîrşitul anului 194 grajduri, 130
agricole colective să folosească adăposturi pentru porci şi 34 A intrat in obişnuinţa Consiliului. G.A.C. din Sintandrei ca periodic să analizeze felul
saivane. O parte din credite vor cum se înfăptuiesc angajamentele luate în întrecere.
în hrana animalelor furaje cît fi folosite pentru construirea a 80
mai bogate în unităţi nutritive. magazii de cereale, 119 pătule lată-i (în clişeul de faţă), pe cîţiva membri din consiliu, ascultind informarea pri­
şi 133 diverse alte construcţii vitoare la. folosirea creditelor destinate cumpărării di nnimn io
Cultivarea porumbului pentru
mlnz a fnst m va râm i ni? unui