Page 53 - 1961-05

Nr. 1988
cumpăra produsul
lucrat de tine?
Tată întrebarea pe care şi-o
pun zi de zi muncitorii de la fa­
brica de blănuri „Vidra" din
Orăştie. Referirtdu-se la acest lu­
cru, tovarăşul Ioan Feher, şeful
serviciului control tehnic de ca­
litate din fabrică, ne spunea :
•J — In timpul cind recepţionez
blănurile, imi pun întrebarea
dacă eu le-aş cumpăra, E nor­
mal deci să nu dau drumul spre
magazin*' decît blănurilor care
satisfac toate cerinţele impuse
de normele de calitate.
Această atitudine nouă faţă
de calitatea muncii depuse, ati­
tudine caracteristică societăţii
socialiste, este promovată de că­
tre organizaţia de partid. Folo­
sind cu pricepere diferite forme
ale muncii politice de masă, or­
ganizaţia de partid a reuşit să
facă din fiecare muncitor un con­
trolor de calitate al produselor
executate de el. De asemenea,
biroul organizaţiei de partid a
îndrumat conducerea fabricii pen­
tru organizarea iii aşa fel a echi­
pelor, incit în fiecare schimb să
existe membri şi candidaţi de
partid, iar punctele cele rh3i
importante in procesul de pro­
ducţie să fie ocupate de oameni
corespunzători.
Inovaţiile Ini Petre fifcorghe
Pe comunistul Petre Gheorghe l-am
cunoscut în timpul cînd depunea eXa^
menul de admitere pentru şcoala teh*
nică serală de maiştri din Hunedoara.
Acum este elev în ăriifl II şl face parte
dintre fruntaşii la învăţătură. De aceeaşi
apreciere se bucură şi din partea con­
ducerii şantierului IV construcţii al
I. C. S. Hunedoara unde îşi desfăşoară
activitatea în calitate de maistru ins­
talator.
Maistrul Petre Gheorghe lucrează pe
acest şantier de mai mulţi ani. împre­
ună cu ceilalţi constructori a contribuit
şi contribuie din plin ia construirea o-
raşului nou al siderurgiştilor hunedo-
reni. La locul de muncă este Utt pri­
ceput maistru. Conduce competent 5 bri­
găzi de instalatori cnîe au că sarcină
să executor-instalaţiile sanitare şi calo-
riferice ale blocurilor.
Despre munca acestui destoinic co­
munist se pot spune numai lucruri fru­
moase. In anul care a trecut maistrul
Petre Gheorghe a realizat 4 inovaţii şi
raţionalizări privind modificarea cir­
cuitelor instalaţiilor sanitare care au
adus economii postcalculate în valoare
de peste So.lîOO Iei. Muncind cu aceiaşi
elan, în perioada care s-a scurs de la
începutul anului el a realizat 3 inovaţii
şi raţionalizări. Primă Inovaţie constă
în schinsh-fea traseelor de racordare a
bateriner ds baie şi bucătării, iar cea
de-a doua inovaţie este intitulată „Fo­
losirea canalelor de termoficare vizita-
frle. pentru pozarea conductelor de
apă“. Prin aplicarea acestor inovaţii
în procesul de producţie, s-a reuşit să
se elitfiine săpăturile pe o lungime de
400 m. şanţ şi să se economisească în ţ rampa de descărcare a blocurilor de marmură.
Să pregătim e îl mai tem einic
ncheierea cu succes a amilul şcolar!
(Urmase din pag. l-a)
Şcoala medie din Ilia, dacă la
sfirşitui trimestrului n existau
in clasa a vn -a opt corigenţi,
numărul acestora a scăzut pînă
în prezent la patru, iar pe în­
treaga şcoală situaţia s-a îm­
bunătăţit mult. De asemenea şi
la şcolile medii din Albalulia,
Brad şi altele, rezultatele ulti­
mului trimestru sînt dintre ce­
le mai bune.
Mai există însă şi şcoli unde
cadrele didactice muncesc cu
deficienţe. Astfel, tovarăşa
Avram Doina, profesoară de is­
torie Ia Şcoala medie mixtă din
Petroşani, de multe ori tratează
la lecţii probleme nesemnifica­
tive, iar prof. Dumitru Marga­
reta de la Şcoala medie din Ha­
ţeg a predat mai bine de jumă­
tate do an legica şi psihologia
după o programă depăşită. Pro­
fesorul Duică Iile de la aceeaşi
şcoală a predat la clasa a X-a
un obiect rupt de planul de în­
văţă-minit, fără ca direcţiunea
şcolii să ia măsurile cuvenite,
iar la Şcoala medie din Vulcan,
timp de două trimestre nu s-a
asigurat predarea obiectului
„Studiul maşinilor“ prevăzut în
planul de învăţămînt.
In scurtul timp cît a mai ră­
mas pînă la încheierea anului
şcolar, conducerile şcolilor tre­
buie să sprijine în mai mare
măsură cadrele didactice pentru
. a înlătura eventualele goluri din
cunoştinţele elevilor.
Blănuri de calitate superioară
nu pot fi fabricate decit de oa­
meni cu o Calificare corespunză­
toare. In acest scop au fost or­
ganizate cursuri practice pentru
ridicarea calificării muncitorilor
şi brigadierilor. Aceste cursuri
ar putea fi însă şi mai eficace
dacă pe lingă îndrumările prac­
tice date de maiştri şi ingineri,
s-ar preda lecţii pe diferite teme
legate de procesul de producţie.
Faptul că obţinerea unor pro­
duse de bună calitate este în a-
tenţia întregului colectiv e do­
vedit şi de urmărirea zilnică, pe
locuri de muncă, a îndeplinirii
tuturor indicilor de plan. Bine ar
fi însă dacă ar exista un grafic
pe cate zilnic să fie înscrise bri­ comun pe cele 1.500 ha. Numai
găzile fruntaşe, cit şi cele care
âu dat produse de slabă calitate.
Preocuparea pentru calitate a
colectivului fabricii „Vidra“ din
Orăştie a avut ca efect obţinerea
unor realizări frumoase în aceas­
tă uirecţie. Astfel, au fost pro­
duse in primele patru luni ale
anului în curs cu aproape 9 la
sută mai multe piei înnobilate
pe blană de calitatea I-a şi cu
25 Ia sută mai multe înnobilări
de dermă de prima calitate.
A. NîCULESCU
acelaşi timp peste 350 m.l. ţeavâ gal- seşti în casele colectiviştilor
vanizată. Inovaţiile aplicate de el în Aurel Popa, Emanoil Puîţ şi
producţie aduc economii în valoare de Carolina Jcsan, oare în trecut
peste tOO.OOO lei.
Pentru priceperea şi hărnicia de care viaţă mizeră.
dă dovadă în munca de introducere a Construcţiile de locuinţe au
tehnicii noi în producţie, tovarăşul luat de asemenea un mare a-
Petre Gheorghe a primit titlul de cel vîrtt. Numai în ultimii 4 ani au
mai bun inovator al şantierului IV apărut pe uliţele comunei 88 de
construcţii din Hunedoara.
V. FÂN 1CA I umor h a rn ic i c o le c tiv işti ca
M L*
întreprinderea „’Marmura“ din Simeria. Vedere de la
WüirXlCSCOTSamiLffL8î2S BMBBBBBMBWBBÉSaBKgBËOil
Trebuie subliniată ca poziti­
vă preocuparea multor condu­
ceri de şcoli de a evita supra­
încărcarea elevilor în această
perioadă, de a ţine o legătură
mai strînsă cu organizaţiile
U.T.M, şi de pionieri, cu diri-
ginţii şi familia.
In acest sens conducerea Şco­
lii medii din Vulcan a stabilit
de comun acord cu diriginţii
claselor şi organizaţiile U.T.M.
şi pionieri din şcoală un regim
zilnic, raţionali pentru elevi, a
redus pianul activităţilor extra-
şoolare al elevilor la cele strict
necesare, iar elevii claselor a
Vn-a şi a XI-a au fost scutiţi
de orice alte sarcini care nu
sînt legate direct de procesul
de învăţămînt.
In această privinţă mai există
însă încălcări ale indicaţiilor
date privind evitarea supraîn­
cărcării elevilor, aşa cum sînt
cazuri în raionul Alba, oraşul
regional Petroşani, Haţeg etc.,
unde elevii sînt antrenaţi în
diferite concursuri sau alte ac­
tivităţi suplimentare.
? rile de pregătire trebuie să cu­
Pentru perioada care urmea­
ză este necesar 'ca secţiile de
învăţăm-înt şi cultură, conduce­
rile şcolilor să acorde toată a-
tenţia organizării cît mai judi­
cioase a muncii cu elevii şi ca­
drele didactice. Activitatea ex.
traşcolară cu elevii să fie res-
trînsă la acele acţiuni educa­
tive care duc la consolidarea
cunoştinţelor. Pentru a evita su-
DRUMUL SOCIALISMULUI
aJutiMaffia u s cfflu'itcw
Fapte n@s în vfaja
unei comune
Comuna Veţel din raionud Uia
iţi apare astăzi mai frumoasă
ca oricînd. Vizitatorul, care a
cunoscut comuna cu and in ur­
mă, va râmîne plăcut impre­
sionat de marile schimbări care
au survenit aici în ultimii ani.
Important e că noul din viaţa
comunei e înfăptuit prin însăşi
munca oamenilor, care, uniţi în
5 gospodării agricole colective,
şi-au făurit de la o zi la alta
o viaţă to t )mai frumoasă.
însoţiţi de tov. Gheorghe
Popa, secretarul Comitetului de
partid, am pornit prin comună
făcînd cunoştinţă cu multe din
elementele vieţii noi ce s-au
statornioit aici. „înnoirile noas­
tre — ne-a spus tov. Gheorghe
Popa — sînt rodul muncii în
în ultimii ani fiecare colecti­
vist a ajuns să primească şi
cîte 40 lei la zi-muncă, mărin-
du-se totodată şi fondul de bază
al gospodăriilor agricole colec­
tive la peste două milioane lei“.
Explicaţia era destul de sem­
nificativă şi, pornind de la ea,
am putut afla şi restul schimbă­
rilor din viaţa oamenilor şi a
comunei. Iată câteva clin aces­
tea. Electrificarea a trei sate
prin munca şi contribuţia volun­
tară a cetăţenilor, a dat posi­
bilitate unui număr de 452 de
colectivişti să-şi introducă In
case lumină electrică. De aici,
s-au creat condiţii pentru radie­
rioarea comunei, iar 187 de co­
lectivişti şi-au cumpărat apara­
te de radio. Aparate „Balada“.
„Concert“ şi alte tipuri, ie gă
nu au avut parte decît de o
case noi. Ele sînt proprietatea
praîncărcarea elevilor, conduce­
rile şcolilor, diriginţii, trebuie să
ţină o strînsă legătură cu pă­
rinţii, indirumJndu-i să asigure
aoasă condiţii bune studiului in­
dividual, să nu încarce copiii în
această perioadă cu prea multe
sarcini gospodăreşti etc.
O atenţie deosebită în această
perioadă trebuie acordată ele­
vilor din clasele a Vil-a şi a
Xl-a, care se vor prezenta la
examenul de absolvire şi respec­
tiv la cel de maturitate. Pregă­
tirea din timp a elevilor pentru
aceste examene este o datorie de
seamă a profesorilor.
in acest sens conducerile şco­ lar.
lilor sînt datoare să ia măsuri
pentru buna funcţionare a cursu­
rilor de pregătire, la care să
predea profesorii cu cea mai bu­
nă calificare şi experienţă di­
dactică. In mod deosebit cursu­
prindă elevii ai căror părinţi
sînt în producţie, deoarece a-
ceştia nu au posibilitatea să in­
tervină în permanenţă în spri­
jinirea pregătirii speciale a co­
piilor lor. ..
Paralel ou munca de pregă­
tire specială a elevilor din cla­
sele a VU-a şi a Xl-a, a ur­
măririi pregătirii fiilor de mun­
citori şi ţărani muncitori, a or­
ganizării judicioase a recapitu­
lării finale şi a altor activităţi
specifice etapei finale, condu­
cerile şcolilor, diriginţii, pro­
fesorii şi chiar părinţii, au da-
pa?. 3
B I N PROGRAMUL.DE. ‘C llim flB H F K E
18 MAI 1061 18 MAI 1961
Tralan Popa, Teofil Zasloţi, PROGRAMUL 1 : 5,10 Melodii popu­ DEVA: Războiul vesel al lui pragul furtunii; HAŢEG: Nu
Don Pedro; HUNEDOARA: vreau să mă însor : BRAD : Sfi­
Gheorghe Pădureanu şi alţii. Ni­ lare romîneştl; 6,30 Emisiune pentru Taina cetălii; PETRO ŞAN I: Po­ oasa , LONEAl Rătăcirile dra­
meni nu-şi aminteşte ca vreun n sate ; 7,30 Sfatul medicului: Igiena !U- veste nordică; Unde nu ajunge gostei; TEIUŞ: Nopţile Cabi­
cetăţean de aici să fi avut altă­ cărlllor; 8,00 Din presa de astăzi; diavolul; SEBEŞ ; Haiducul de nei ; ZLATNA : Congo in luptă
dată motocicletă. In prezent, 9,30 Vreau să ştiu; 11,03 Scene din pe Cereniuş; ALBA IU LI A: A- şi Raţiunea înoittge demenţa :
colectivişti ca Adoifl Buştea, A- operele Iul Giuseppe Verdf, 12,00 Pe veau 19 ani; Un cintec străbate IL IA : Culisele varieteului; M-
lexandru Nojogan, Aurel Popa graficul întrecerii: Pentru titlul de lumea; SIM ERIA: Portretul u- POLDUL DE S U S i Hanul din
şi alţi 14 la număr şi-au cumpă­ secţie fruntaşă; 13,05 Concert popu­ nui necunoscut; ORĂŞTIE: In Spessart.
rat motociclete iar alţi 80 de la r; 15,10 Concert de muzică uşoară;
16,15 Vorbeşte Moscova]; 17,15 Mu­
colectivişti biciclete.
Cele 3 magazine mixte sînt în zică corală romîheascâ; 19,05 Tribuna
permanenţă bine aprovizionate radio; 19,45 Transmisie din Studioul =SL3=
cu tot felul de mărfuri. La bi­ de concerte, a concertului orchestrei PUBLICITATE
bliotecile săteşti se află la dis­ simfonice a Radiotelevizkliiii; 22,45
poziţia colectiviştilor aproape Muzică de dans.
6.000 de volume, iar la cele două PROGRAMUL I I : 14,08 Muzică de
grădiniţe un număr de 60 de estradă; 15,25 Program de muzică [[ întreprinderea de industrie locală t
copii ai colectiviştilor sînt bine populară romîneaşcă şl a minorităţilor
îngrijiţi şi primesc o educaţie naţionale; 17,20 Fişe de cititor; 18.45 9
sănătoasă. La toate acestea se Să învăţăm limba rusă cîntînd: „Ploaie 1
mai adaugă şi îmbunătăţirea „VASILE RO AIÎA 66 9
9
asistenţei sanitare a colectiviş­ liniştită" de Kolmanovski; 19,30 Din t din Haţeg 9
9
tilor cît şi a învăţămîntului. activitatea sfaturilor populare; 20,30 » 5
Mulţi fii de colectivişti au ab­ Aspect de la decada dramaturgiei ori­
solvit şcoli medii şl superioare. ginale; 21,15 Din folclorul popoarelor; produce şi desface mărfuri prin uhltăfile
Petru Cancelarie de pildă, este 21,45 Părinţi şi copii; 22,00 Cîntece de
inginer la Industria Sîrmei comerciale de sfat si cooperatiste: 1
5
5
8 mobilă de bascătărie; 'l
din Cîrnpia Turzii. Petru Cirh- dragoste; 23,15 Concert de noapte. ¦ m obilă peiatro camere 9
9
poner este profesor la c şcoală —— © *«***. 9
combinate; 9
medie din Bucureşti etc.
Şirul acestor fapte noi din B diferite tipări de dormeze 1
;I
viaţa comunei Veţel nu se ter­ m u r k m m m w s / p
9
mină aici. EI poate fi continuat. m divaim ri-pat;
Un lucru însă nu trebuie uitat. P E N T R U 24 O RE 9
9
Acela că înfăptuitorii tuturor Vremea se menţine nestabilă cu ce­ ¦ seaime*fot©Sii tapiţateş
acestor realizări, sînt oamenii, rul mai mult noros ziua, Vor mai că­ ¦ dalaptari ca trei aşi; 1
¦ dalapari biblioteci etc. 9t
colectiviştii de aici care, răspun­ dea precipitaţii sub tormă de averse. 9
9
zând chemării partidului, au Temperatura va ti cuprinsă ziua între
pornit, cu încredere pe drumul 14 şi 18 grade, iar nbaptea între 4 şi
muncii in comun. 10 grade. Vîht potrivit din sectorul vest •J I— / u J l— / *— J U .J <~~J V i t \ ~ J I___
1. MANEA şi nord vest.
/VAAAAA
PE URMELE 1IU I|
scrisorilor itepublîcaie
O . C . L. Industrial aduc© la \
cu n o ştin ţa publicului cu m p â - \
râto r c ă a d e s c h is în o ra ş u l <
Baia populară va fi reparafa
D e v a , s ir. 2 3 A u g u s t nr. 1, un \
„La Călan există o baie populară cetare Sfatului popular al oraşului
aparţinătoare întreprinderii de gos­ Hunedoara, Din răspunsul primit
podărire orăşenească, llaia se gă­ la redacţie rezultă că cele sesizate m ag azin cu m ărfar! ca preţ \
seşte într-o situaţie deplorabilă i sînt în întregime reale. Pentru re­
cabinele sînt necoreşpurizător utilate, medierea deficienţelor, in cursul a- redas piaă la 50°/O, ^
lipsesc geamurile de la teîestre şi cestui trimestru vor începe lucrările
închizătoarele la uşi, robinetele
funcţionează defectuos" — ne scrie de reparaţie capitală Ia baia popu­
tovarăşul Victor Neagoe din Călan. lară dih Călăn, în care scop a fost S e pot cu m p ăra diferit© >
alocată Stima de 60.000 lei.
Sesizarea a fost trimisă spre cer­ \f e s ă t a r i d e bamfoac* m ă ta s e ,
lină etc.
\ Colonia are lumină electrică Magazinul este zilnic deschis înfre orele
> Locatarii coloniei muncitoreşti- a culug Comitetul orăşehăsc de partid 7 — 12 şi 17— 20,
;
f I. F. Sebeş, ne-au sesizat că timp Sebeş ne mlormeazâ că sesizarea
\ de maimulte zile, clădirile în care a fost justă şi că, în consecinţă.
/ locuiesc sînt lipsite de curent elec- s-au şi luat măsuri. In prezent, co- ANUNŢ
' îr‘c- lonia muncitorească din Sebeş are L G. O. HUNEDOARA
Cercetindu-se situaţia la faţa Io- lumină electrică. ANGAJEAZÂi
— 2 diriginfi şantier pentru lucrări de
instalaţii saniiare, instalaţii încălzire, ins­
Măsuri corespunzătoare talaţii termoficare, pentru şantierele de
construcţii civile Hunedoara şi Călan.
Din corn'mia Teliuc atri fost infor­ nepidul oraşului Hunedoara confir­
maţi că la barăcile din colonia de mă cele sesizate. Pentru îndreptarea C # M ID> S3 ir II II î
sus (Viorele) LG.O. Hunedoara — •situaţiei existente, pînă la 15 mai
sectorul Teliuc — nu ridică Ia timp a. c. LG.O. Hunedoara — sectorul Studii corespunzătoare pentru post
gunoaiele, nu există aici lăzi pentru Teliuc — va contecţiona lăzi de de inginer sau tehnician / şi vechime
fiecare baracă, ceea ce îi obligă
pe locatari să depună gunoaiele în­ gunoi pentru fiecare baracă în parte
tr-o groapă din apropiere. In acelaşi
timp, instalaţiile sanitare sînt în şl va ridica cu regularitate gunoiul.
întregime distruse.
Se vor reconstrui instalaţiile sani­
Cercetind situaţia semnalată. Sa-
tare, asanîndu-se şi groapa din a-
propiere.
toriâ să-şi îndrepte atenţia şi să ia măsuri urgente de ame­ de cel puţin 5 ani.
spre orientarea profesională a najare a localurilor de tabere,
elevilor. Ţinînd seama de ap­ aşa cum sînt cele de la Peş- Informaţii telefon 2715 Hunedoara.
titudinile fiecărui elev, să-i în­ teana — Haţeg, Valea Dosu­
drumăm către meseria care le lui, Tăuţi — raionul Alba şi al­ V~>ooooooocooooooooooooooooooooooooo<xx>ooooooooooc-
este dragă şi căreia li se pot tele.
dedica. S Gospodării agricole colective9
In faţa comitetelor executive l întovărăşiri agricole
Un loc de seamă în munca ale sfaturilor populare se pun * şi producători individuali!
şcolii în etapa actuală trebuie odată cu încheierea anului şco­
să fie pregătirea activităţilor lar, sarcini sporite privind a- Valorificaţi surplusul da produsa
practice, oare urmează să se sigurarea bazei materiale pen­
desfăşoare între 15-30 iunie. tru noul an de învăţămînt. agro-alimanlara
Comitetele executive ale sfa­ Şcolarizarea tuturor copiilor
turilor populare trebuie să de vîrstă şcolară cit şi cuprin­ 0s --sr c e r e a l e
sprijine conducerile şcolilor ca. derea în proporţie de sută la 0s m legum e
împreună cu conducerile între­ sută a absolvenţilor clasei a m frnete
prinderilor. ale G.A.S., S.M.T. TV-a în clasa a V.a, generali­ 0o =g§ © aă <o>
şi G.A.C., să stabilească locuri zarea completă a învăţământului
de muncă corespunzătoare, un­ de 7 ani şi crearea condiţiilor B păsă.s°a |
de elevii pot efectua diferite de trecere la învăţământul de
lucrări potrivite vîrstei lor şi 8 ani — aşa cum prevăd Di­ H m iere de albine S
legate de cunoştinţele teoretice rectivele celui de-al IlI-lea
însuşite în cursul anului şco­ Congres al P.M.R. — impun
pentru noi cea mai atentă preo­ B d e şe a rl m e ta lice şltex tile %
cupare în această direcţie. Vor
De asemenea, Comitetele exe­ trebui analizate de pe acum, pe
cutive ale sfaturilor populare comune, condiţiile materiale şi
să urmărească ca în această măsurile concrete oe trebuie l prin unităţile cooperaţiei de consuni din %
perioadă atît de importantă luate pentru asigurarea cuprin­
pentru rezultatele ce se vor ob­ derii în şcoală a tuturor copii­ l regiunea Hunedoara primind prafuri avantajoase ţ
ţine în pregătirea elevilor, ca­ lor.
drele didactice să nu fie supra­
încărcate cu sarcini care le-ar Trebuie impulsionate lucră­
sustrage de la buna desfăşu­ rile de construcţii pentru OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO0OOOOOO'
rare a procesului de învăţă­ lărgirea spaţiului şcolar şi tre­
mînt. buie asigurate condiţii optime
pentru învăţătură la toate cele
Alături de acţiunile amintite, peste 25 unităţi noi şcolare,
specifice perioadei de încheiere care iau fiinţă în acest an.
a anului şcolar, conducerile şco­
lilor şi cadrele didactice, cu Organizînd cit mai bine
sprijinul organizaţiilor de tine­ munca instructiv-eduoativă, mo-
ret, au datoria să se ocupe în­ biliz’nd toate forţele, vom reu­
deaproape de organizarea din şi să ridicăm calitatea muncii
timp a vacanţei de vară a ele­ de învăţămînt, vom putea în­
vilor şi şcolarilor. Comitetele e- cheia anul şcolar cu cele mai
xecutive ale sfaturilor populare bune rezultate în instruirea şi
raionale, orăşeneşti şi comu­ educarea tineretului şcolar, în $ SE EXTRAG IC NUMERE ÎNLO
nale, pe raza cărora ss orga­ pregătirea Iui pentru viaţa
nizează tabere de vară, trebuie nouă socialistă. ®8CHTF&ORfl01PREMIimLOGBE7
©Bprem iispp.ciB/e(A.B.C JsfriM i/e
i prin tragere dinerne.