Page 55 - 1961-05

T
o iva -V
Anul XIII. Nr. 1989
Ofelăriilor, cît mai mull Calitatea—obiectiv principal
fler vechi!
Capacităţile die producere a
oţelului au crescut rrmlt în ul­
timii ani in patria noastră.
Anul trecut a intrat in funcţiu­
ne la Hunedoara cuptorul Mar­
tin nr. 4, cel mai mare de
acest fel din ţară. Alte două
cuptoare, la fel de mari, slnt
în construcţie tot la Hunedoa­
ra. Aşa dar, noi posibilităţi
pentru o continuă sporire a
producţiei de oţel.
Pentru ca aceste capacităţi
să fie în întregime folosite,
este nevoie de mult fier vechi,
din care, alături de fonta proas­
pătă, să se producă oţel.
Datorită acţiunilor colective
întreprinse pentru colectarea
fierului vechi, în primele patru
luni ale acestui an, au fost
predate Combinatuluii siderur­
gic din Hunedoara 35.000 tone
metale vechi, colectate numai
din regiunea Hunedoara. La
realizarea acestui succes o con­
tribuţie deosebită au adus-o
colectivele de muncă de la
C.S.H., I.C.S.H., I.E. Ardealul,
I.E. Lupeni, C.C.V.J. Petroşani,
I.C.T. Paroşeni, I.R.E.H.-Deva,
Uzina „Victoria“ Călan, I.M.
Ghelar, I.M. Teliuc, fabrica
„1 Mai“ Petreşti, I.R.T.A. Deva
şi altele, care nu numai că şi-au
realizat planul lună de lună,
dar au dat şi peste plan can­
tităţi apreciabile de metale
vechi.
Trebuie scoasă de asemenea
în relief contribuţia Direcţiei
regionale a economiei forestie­
re Deva, care şi-a realizat pînă
la 30 martie 1961, planul de
predare către I.C.M. pe între­
gul an 1961.
O contribuţie substanţială in
acţiunea de colectare a metale­
lor au avut-o şi organizaţiile
U.T.M. din regiune, care au co­
lectat şi predat I.C.M. în aceas­
tă perioadă 175 tone metale
vechi.
In cadrul regiunii Hunedoa­
ra avem însă şi o serie de în-
treprinderi care nu şi-au reali­
zat planul pe primele patru
luni ale anului. Printre acestea
sînt I.C.D. 2 Deva, oare din
planul pe trimestrul I 1961, la
sortimentul fier a realizat abia
15 la sută, I.R.I.C. Deva, oare
şi-a realizat de asemenea pla­
nul numai în proporţie de 39 ia
sută, I.C.I.L. Simeria cu o rea­
lizare de 34 la sută, Filatura
Lupeni cu 34,25 la sută şi al­
tele.
Pe lîngă acestea sînt unele
întreprinderi care nu şi-au rea­
lizat deloc sarcinile de plan la
unele sortimente. Astfel, atît la
sortimentul fier, cît şi la fontă,
nu au predat nimic din sarcina
ce plan în cursul trimestrului
l 1961 Fabrica de teracotă
Din inifiafiva
comifefuiui raional
ai femeilor
Comitetul raional al femeilor
din Brad a organizat in ultima
vreme o serie de manifestări cul­
turale in mai multe localităţi
din raion cit şi,in oraşul Brad.
Astfel, la Gurabarza şi Brad,
prezentarea artistică a bucăţilor
„Naşterea cintecului“ de Novi-
cov, „Povestiri despre Doftana“,
„Cintec de leagăn al Doncăi“,
„Partidului“ de M. Beniuc, „Flu-
turaşii“ de I. Străuţ şi altele, s-a
bucurat de mult succes. La reu­
şita programului şi-a adus con­
tribuţia şi formaţia corală a ca­
sei raionale de cultură.
In prezent, comitetul raional
al femeilor pregăteşte un recital
intitulat: „De ziua internaţiona­
lă a copilului“, cu exemplificări
din lirica feminină a Veronicăi
Porumbacu.
1 E. IONESCIJ
corespondentă
Joi 18 mai 1961
Deva şi Fabrica de marmela­
dă Haţeg. De asemenea, Ate­
lierele R.M.R. Simeria şi Uzina
metalurgico-chimică Zlatna nu
şi-au realizat sarcina de plan
globală. Cu rezultate slabe se
prezintă şi Fabrica „Simian
Bărnuţiu“ Sebeş.
Unele întreprinderi justifică
nerealizarea sarcinilor de plan
din lipsa de metale veohi. Fap­
tele dovedesc însă că lucrurile
nu se prezintă astfel. De exem­
plu, Atelierele R.M.R. Simeria,
au pus accentul mai mult pe
colectarea şi predarea pieselor
grele, neglijînd deşeurile mă­
runte, care, dacă erau colecta­
te şi predate, se putea nu nu­
mai realiza dar şi depăşi pla­
nul. Atelierele R.M.R. Simeria
n-au colectat însă din halda
proprie decît cantităţi foarte
mici de metale.
Un alt exemplu în acest sens
îl oferă fabrica chimică Orăş-
tie, care a făcut o serie de in­
tervenţii atit pe lîngă I. C. M.,
cît şi pe lingă forul său tute­
lar, pentru a i se restructura
planul. Bineînţeles restructura­
rea n-a fost aprobată. Şi în fi­
nal, datorită interesului depus,
planul a fost depăşit. Aceasta
dovedeşte că există rezerve su­
ficiente şi că atunci cînd sint
căutate şi valorificate, sarcinile
pot fi îndeplinite şi depăşite.
Că există rezerve suficiente
de fier vechi în cadrul regiunii,
a dovedit-o şi acţiunea între­
prinsă de Sfatul popular re-
gional pentru descoperirea aces­
tora. Astfel, vizitîndu-se majo­
ritatea unităţilor industriei lo­
cale, s-a constatat că o serie
de utilaje stau nefolcsite, că Pe baza unui plan tematic, comitetul mare avînt. Cele mai Inimoase care permit circulaţia oricăror
nu sînt întocmite documenta­ sindicatului de la uzina „Victoria“ Că- realizări au fost obţinute. în vehicule de cale ferată. In ace­
ţiile pentru casare, iar acolo ian a trecut la instruirea întregului aceste zile, de harnicul colectiv laşi timp, ei ău schimbat şi 10
unde documentaţiile au fost în ­ activ. In acest scop s-au predat mai ;il districtului L. Coşlariu, in ramificaţii de tip 40-45 cu tip
tocmite, materialele n-au fost multe lecţii- legate de organizarea în­ fruntea căruia se altă comunis­ greu de 49, peste care trenurile
încă predate la I.C.M.
Odată ou acţiunile de înfru­
museţare a întreprinderilor şi
a localităţilor,şi amenajărilor ce
s-au făcut în această primă­
vară, s au depistat mari canti­
tăţi de fier veohi, ce ar putea
fi predate întreprinderii pen­
tru colectarea metalelor. Fie­
care cetăţean trebuie să pri­
vească această acţiune ca o
îndatorire patriotică, ştiind că
din metale vechi, vom putea
construi maşini şi unelte noi.
In gospodăria fiecărui cetă­
ţean, în cartiere, în sate exis­
tă metale vechi, care nu au
nici o întrebuinţare. Colectarea
acestora se poate face cu par­
ticiparea activă a comitetelor
de blocuri, a deputaţilor, co­
misiilor de femei, a organiza­
ţiilor U.T.M., oare trebuie să
mobilizeze în această acţiune
masele largi de oameni ai
muncii.
K1SS PAVEL
şeful secţiei I.C.M. Hunedoara
Uzina „Victoria“ din Călan. Se încarcă fiirnnlul nr 2.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. TTNIŢI-VA /
al întrecerii socialiste
Nici un vagonet cu minereu rebufa!
In prima jumătate a lunii
mai, minerii sectorului III ..Pă­
durea oraşului“ de la I.M: Te­
liuc au extras în afara planu­
lui de producţie 97 tone mine­
reuri de fier. Folosind pe sca­
ră tot mai largă metoda sepa­
rării manuale a sterilului vi­
zibil şi practicînd la toate locu­
Cu 7 la sulă mai bun
îmbunătăţirea calităţii mine­
reului constituie principalul o.
biectiv al întrecerii care se
desfăşoară între sectoarele şi
brigăzile întreprinderii miniere
Sâcărimb-Certej. Pentru ca re­
zultatele acestei întreceri să
fie din ce în ce mai bune, con­
ducerea întreprinderii a venit
în sprijinul minerilor introdu-
cînă in producţie noi compre-
Cei mai buni
Alegerea sterilului din mine­
reu constituie una din princi­
palele preocupări ale minerilor
din sectorul 180 — Musariu,
aparţinină I.M. Barza. Datori­
tă acestui fapt, ca şi intensifi­
cării puşcării selective şi pe
ploturi metalice inintervalul 1-15 Muncitorii ceferişti de pe. raza planul de producţie cu 0 !a su­
mai a.c., indicele de calitate regulatorului de circulaţie şi tă, reducînc! staţionarea la îir
a minereului extras a crescut mişcare Petroşani au încărcat şi cărcare-descărcare cu 3 la sută,
cu 7 la sută faţă de planificat expediat în primele cinci zile ale realizînd şi o economie de
S-a îmbunătăţit
stilul de muncă
trecerii socialiste, de ridicarea, conş­
tiinţei socialiste a oamenilor muncii,
despre munca de asigurări sociale,
despre protecţia muncii şi altele.
Drept urmare a acestor măsuri, co
mitctele sindicale de secţii şi activul
grupelor sindicale şi-au îmbunătăţit
stilul şi metodele de muncă, desfăşu
rînd o mai vie activitate pentru dez­
voltarea întrecerii socialiste. Comitetul
sindical de la secţia turnătorie, de
pildă, în urma unui studiu a reuşit
să extindă întrecerea socialistă pe pro­
fesii şi la alte sortimente de lucru ca
iriodelărie, cubilouri etc. Cel de la sec­ au curăţat iarba pe o porţiune
ţia furnale şi-a îndreptat activitatea
spre reducerea declasatelor şi a pre­
ţului de cost al tontei.
GH. SPERIOS
maistru
A ctivitate b o g a tă la c ă m in u l
cu ltu ra l
La Căminul cultural din co­
muna Berthelot, raionul Haţeg,
a luat fiinţă o echipă de tea­
tru, formată din 15 tineri, care
au şi pregătit două spectacole.
4 tiaginv 20 bani
rile de muncă puşcarea selec­
tivă a intercalaţiilor sterile, ei
au mărit mult conţinutul de
metal în minereu. De aseme­
nea, în perioada amintită, con­
trolul de calitate n-a rebutat
acestor mineri nici un vagonet
de minereu pentru steril vizi­
bil.
soare, ceea ce a dus la mărirea
debitului de aer comprimat şi
la iluminarea mai bună a locu­
rilor de muncă din abataje.
Drept urmare, in perioada I
aprilie — 15 mai a.c., calitatea
minereului s-a îmbunătăţit ou
peste 7 la sută, iar randamen­
tul la uzina de preparare a
crescut cu circa 4 la sută.
Cei mai buni s-au dovedit a
fi minerii din echipele condu­
se de Ioan Jurca, losif Sasu.
Teodor Ivan şi Ioan Niţă.
Re zu lta teie p rim elor zile
lunii mai 2.200 tone de cărbu­ 1.300 ore/vagon.
ne în plus. Au depăşit astfel I. C R IS A N
m eraeied cas elan
La staţia C.F.R. Coşlariu, în­ rată din grupa de primire. în-
trecerea socialistă a luat un locuindu-le cu sini mai mari.
tul Ioan Gali.
Muncitorii de aici au schim­
bat complect 3 linii de cale fe­
Prin contribuţie în m unci
Cetăţenii din suburbiile oraşu-
lui Simeria au întreprins o se-
rie de acţiuni la întreţinerea şi
amenajarea drumului naţional
Simeria-Haţeg. Zilele trecute, 76
cetăţeni au săpat 5U m. c. pă-
mint de pe marginea drumului,
de 1:380 m.p. şi au săpat un şanţ
de 400 m.
Cea mai mare contribuţie la
executarea acestor lucrări şi-au
adus-o cetăţenii Arghir Muntea-
nu şi Paraschiva Lădar din Său-
leşti, Maria Cristea si Valeria
Dintre acestea, cu piesa „Fata
de pe Mureş“, echipa a făcut
deplasări în satele din raza co­
munei Berthelot, bucurîndu-se
de aprecierea spectatorilor. Un
program bogat a pregătit şi ior-
maţia corală şi soliştii vocali.
ALEX. MĂGUREANU
corespondent
9 La faza raională a concursului for­
maţiilor artistice ale pionierilor şi şco
larilor sau clasat pe locul 1 formaţia
corală a pionierilor de la Şcoala me­
die din Haţeg şi echipele de dansuri
ale şcolilor elementare din Petros şi
Uric. Ca solişti vocali, pe locul I s-a
clasat pioniera Elena Uhergan din Bre
tea Streiuiui iar ta recitări pioniera
Viorica Tîţ din Bucium. (SIDONIA
BARBU, corespondentă).
® Brigada artistică de agitaţie din
Dineul Mare a prezentat pe scena că­
minului cultural din satul Dineul Mic,
raionul Orăştie, programul „Adevărul
c în ştiinţă“. Cei peste 200 specta­
tori au aplaudat îndelung reuşita in­
terpretare a artiştilor amatori. Pro­
gramul de brigadă a fost pre­
cedat de o conferinţă cu caracter,
patriotic, susţinută de învăţătoarea
Mortenzia Ştefanie. (tflOREL POPA
corespondent).
I A 4 ip ~
? f - '.($ vi:
Echipa condusă de comu nistul Ladislau Ghezan de la mina Deva a dat peste plan în
luna aprilie o însemnată cantitate de minereu.
Fotografia noastră înfăţişează echipa discutînd înainte de începerea lucrului.
B R A V #, TO V A R A ŞI Z ID A R I
j J—*'—*/—‘ / ‘A +i—1/—*/—»/—>/—. r " r j
L Ta sfîrşitul lunii aprilie cup- cere cu celelalte echipe şi ăo- lie a.c. Timp planificat, 11 1
l torul nr. 1 de la oţelăria nouă reau să producă noi şi noi
cantităţi de oţel peste plan. zile. Volumul acestor lucrări 1
C a C.S. Hunedoara trebuia oprit Totuşi, conducerea secţiei a
t pentru reparaţie mijlocie. apreciat că cuptorul trebuie era mare. dar comuniştii şi
j- Campania de utilizare a bolţii oprit pentru reparaţie mijlo- ceilalţi zidari şaraotori nu s-au 1
L trecuse de 900 şarje, ceea ce cie. Sarcina de a-l repara a
l constituia pentru oţelari un revenit tovarăşilor de la cup- speriat şi au pornit la muncă, -j
[ record în ceea ce priveşte ex- toare industriale.
- plantarea cuptoarelor Martin, Cu fiecare zi ce trecea, lucră- -j
cuptorul a fost oprit. Co-
A---c-e--a"s—tă j re—alizare se dato—revş-te- rnuniştii de la secţia cuptoa- rile înaintau cu repeziciune. 1
L Le Itoffă eforturile depuse de re industriale, pentru a veni
l oţelari, şi colectivului secţiei Cuptorul a fost terminat in 9 1
zile, faţă de 11 zile cit era >
planificată reparaţia. ^
Prin eforturile depuse de ]
ei angajamentul luat a fost j
L cuptoare industriale care u /n sprijinul oţelarilor, au ho- depăşit, realizîndu-se totodată .1
t execut"t reparaţia anterioara tărît să muncească în aşa fel o economie de 160.000 lei. ;
[ de calitate superioară. ,. Pentru aceste succese ob.
.........
L Echipele de oţelari care de- . ţinute in întrecerea socialistă )
t servesc acest cuptor nu erau cuPt01u^ui In cel mai scurt se poate spune: bravo, tova- 1
ij întrutotul de acord să fie o- timp posibil. Lucrările de re- zidari l .. ]
prit cuptorul. Erau in intre-
paraţie au început In 28 apri- V. FĂNICA -{
' ¦—’'—J>—I . . /*—•<—(\—f•_/.—i .—ry—i>_/. txu ,_/ __,fc
corespondent
.v,
vor putea circula cu o viteză
mai mare.
G H . R U S U corespondent
Bircean din Biscaria, Viorica
Tigu şi Doina Şerban din Sirne-
ria-Veche şi alţii,
AL B U C E R Z A N corespondentă
Fila carneţelului a ră­
mas albă. Nefiind nici un
defect, delegatul predător
Teofil Crişan n-are ce
nota. Maistrul Vasile Pe-
lan. care face recepţia,
e mulţumit de calitatea
reparaţiei.
IN CLIŞEU: Se recep­
ţionează o locomotivă re­
parată cu o zi înainte de
termen la Atelierele R.M. R.
Simeria.
^petseoeimfă, hărnicie.
Prin anul 1949 a venit la na Petrila. Aci îi aştepta c IV, in luna decembrie a anu­
Petrila, de pe plaiurile Rădău- muncă nouă: să aplice in lui trecut inginerul Simota a
ţului un tînăr care încă nu practică tot ceea ce învăţase fost numit şeful sectorului I,
împlinise virsta de 24 ani. Era la institut. Pentru început a sector codaş al minei.
primul lui drum departe de fost încadrat ca maistru mi-
casă. Tînărul acesta, stăpînit ner la sectorul III. Apoi şi-a AJci a aplicat cu succes tot
ceea ce a învăţat la institut
de dorinţa arzătoare de a în­ început activitatea de inginer. şi în practică. De la numirea
văţa, de a cunoaşte cît mai Fiecare zi de muncă îi ridica lui ca şef de sector în munca
multe, a intrat la mină ca probleme noi.
colectivului respectiv a inter­
) muncitor. Desigur, munca nu era uşoa­ venit o cotitură. Chiar din
Apoi, muncind cu sirguinţâ, ră. Dar cu energia-i caracte- prima lună a anului, sectorul
? s-a calificat, devenind miner.
a devenit fruntaş al minei.
( A deprins repede această me-
ţ serie. Datorită priceperii lui, S-a mărit producţia de căr­
bune, s-a îmbunătăţit- caNta-
dragostei cu care îşi îndepli­ tea, au crescut randamentele,
nea obligaţiile de serviciu şi ristică, a început să studieze in plus, inginerul Simota s-a \
obşteşti, conducerea minei şi şi să rezolve cu multă pasiu- ocupat cu perseverenţă de or- ?
comitetul de partid l-au tri­ ne fiecare problemă nouă ivită ganizarea brigăzilor, de ridi-
mis la Institutul de mine din in munca sa practică. In aju- carea calificării minerilor la
Petroşani. Pe măsură ce tim- tor i-au venit comuniştii sec- nivelul cerinţelor tehnicii noi.
pul trecea, orientul lui de ve- torului IV şi îndeosebi ingi- Alături de întregul colectiv
deri se deschidea tot m-ai nerul comunist Cornel Bosa. al minei, minerul de ieri, in-
mult, învăţa lucruri noi. Din In anul 1960, Dumitru Simo- ginerul de azi, aduce o con­
clipa în care a intrat în in­ ta devine membru de partid, tribuţie preţioasă la promova-
stitut n-a mai avut odihnă. Cotitură radicală în viaţa sa. rea metodelor noi de muncă,
A început să studieze' cu per­ ...Fiecare zi, fiecare lună. ia organizarea superioară a
severenţă. Cunoştinţele căpă­ constituiau un nou examen, producţiei şi creşterea nivelu-
tate in institut îi dădeai' po­ iar fiecare examen o nouă lui calitativ al acesteia..
sibilitatea să. înţeleagă mai victorie a , comunistului in şî nu întimpljător, recent,
bine complexitatea muncii mi- lupta pentru mai mult căr. inginerul Dumitru Simota n
niere. pe care avea s-o efec. bune, mai ieftin şi de bună fost declarat „Cel mai bun set
tueze nu peste mult timp. calitate. de sector", pe bazin, iar sec-
-Anul 1957. Tînărul inginer Ca urmare a interesului faţă torul I, sector minier fruntaş
Dumitru Simota termină inşii¦ Cle producţie, ca urmare a re- pe Valea Jiului.. ¦
tutui şi este repartizat la mi. sultatelor obţinute la sectorul SILVHJ R. IOSIFESCU