Page 56 - 1961-05
P. 56
nae 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. U 89
Ha afliiitul anului leálaf-
F ie c a r e e le v cu fr u n te a !§uls!
Pentru rezultate cît In scopul evitării
mai bune la învăţătură! supraîncărcării elevilor
Şi la geogra
Sînt puţine zilele care ne mai la învăţătură şi a expus în Conducerea şcolii pedagogice din scrise în decursul unei săptămîni, la fie a început re
despart de sfîrşitul anului şco faţa părinţilor sarcinile prin Deva a luat din timp măsuri pentru intervale de două trei zile între ele, şl capitularea ma
lar. In această perioadă toată cipale ce Le revin în etapa di organizarea unui regim de muncă în au urmărit ca elevii să tie ascultaţi Ia teriei. O ultimii
atenţia cadrelor didactice se naintea încheierii anului şco şcoală, care pe lingă activitatea di toate obiectele în întreaga perioadă a verificare a cu
îndreaptă spre realizarea obiec lar : un control riguros şi con dactică, să asigure elevilor timpul ne trimestrului, deoarece ascultarea ele noştinţelor, în
tivelor principale legate de în secvent asupra efectuării terne cesar pentru studiul individual şi o- vilor numai în perioada încheierii tri colectiv, nu stri
cheierea cu succes a anului lor de casă, respectarea cu dihnă, evitînd supraîncărcarea activi mestrului devine un mijloc serios de că, nici chiar a-
şcolar. Intre acţiunile între stricteţe a regimului de zi, al tăţii lor. In acest sens, conducerea şco supraîncărcare. tunci cînd eşti
prinse pe această linie se nu elevului, linişte în familie, odih lii s-a preocupat ca în procesul instruc- stăpîn pe mate
mără cele discutate în consi nă, alimentaţie oonsfeterAă, tiv-educativ să iie căutate mijloace de Pentru cei înscrişi la cercuri (radie, rie, ca aceşti e-
liile pedagogica, în care ca controlul partkiipănii elevului predare cît mai apropiate de nivelul şt. naturale, literar dramatic, secţii fevi fruntaşi de
drele didactice s-au angajat să- la erele de meditaţie, primirea de înţelegere al elevilor, să tio folosit sportive) s-au luat măsuri ca un elev la Şcoala de ?
şi ridice nivelul de predare a ajutorului colegilor fruntaşi cu pricepere materialul didactic exis să frecventeze un singur cerc săptă-
lecţiilor, ca ele să fie clare şi etc. tent, să fie evitată supraîncărcarea lor mînal şi numai cei toarte buni la în ani nr. 1 din Pe
pe înţelesul tuturor elevilor. cu cunoştinţe nesemnificative, noţiuni văţătură să frecventeze cel mult două,
Tovarăşii Ianke Aurelia, Cră Mulţi dintre dlriginţi. pentru inaccesibile, teme numeroase pentru a- (inîndu-se în acest sens o evidenţă no troşani
ciun Elena. Susan Viorel. Arpa a interveni la timp şi eficace casă etc. In acest sens, tovarăşii pro minală pe ciase.
gic Ana, Munteanu Elena şi al în situaţia fiecărui elev rămas fesori şi învăţători de la această şcoală NE AJUTAM COLEG! Gînduri de
ţii au arătat în consiliile pe in urmă, au efectuat controlul şi-au refăcut planurile calendaristice In privinţa activităţilor obşteşti, pla
dagogice metodele ce le-au fo zilnic a.l notelor, iar conduce prevăzînd mai multe lecţii de aplicaţii, nurile de muncă ale organizaţiei de Clasa noastră este fruntaşă ră, adică, după un studiu indi In clasa a Xl-a reală din Simb
losit pentru ridicarea calităţii rea şcolii analizează săptămânal de fixare şi recapitulare. In înţelegere bază U.T.M. şi ale organizaţiei de pio la învăţătură pe şcoală. In tri vidual profund, fixarea în grup ria, liniştea-i deplină. Glasul pro
leoţiilrr, punînd un mai mare cauzele notelor slabe, p-e obiec nieri din şcoală au tost astfel întoc mestrul 11, de exemplu, am a- de <3-4 elevi a celor mai prin fesorului pare emoţionat in aceasta
accent pe pregătirea individua te etc. eu profesorii claselor, diriginţii au sta mite, îneît aceste activităţi să nu de vut un singur corigent la o sin cipale probleme din materia stu oră educativă,
lă, pe folosirea şi îmbogăţirea păşească timpul de 3 ore săptămânal, gură materie, însă şi acesta, pe diată, clarificarea lor în colec
materialului didactic, asigura Rezultatele acestor măsuri bilit ca elevii să nu aibă înfr-o zi mai asigurîndu-se elevilor timpul necesar trimestrul în curs, s-a corec tiv. — La capătul zilelor de şcoală
rea unei frecvenţe de sută la n-au întârziat să se arate. Tn studiului individual şi odihnei. tat. Bunele rezultate obţinute veţi paşi pe un nou drum. Aş fi bu
sută, organizarea orelor de me ultima vreme media netelor bu mult de două teme scrise pentru acasă, de elevii clasei noastre la în Datorită grupelor de învăţă curos să allu ce aţi hotărît în a-
ditaţii cu elevii rămaşi in ur ne şi foarte bune acordate ele S-a hotărît de asemenea, ca muncile văţătură se datoresc şi faptu tură formate în clasă, mulţi co ceasta privinţă I
mă şi o conlucrare şi mai strîn- vilor a crescut în mc<d simţitor. iar aceste teme la clasele V—VII să nu patriotice (strîngerea fierului vechi, lui că întregul colectiv de e- legi care obţineau rezultate mai
să cu părinţii acestora. Aceasta e o garanţie că anga maculaturei etc.) să se tacă pe grupe levi fruntaşi s-a preocupat în slabe, nu numai că şi-au în Ochii elevilor lucesc ap rin s;
jamentul de a încheia acest an ia pentru rezolvare din timpul elevilor de clase în zile şi ore stabilite, sub su mod deosebit de ajutorarea e- dreptat notele dar au devenit gînduri multe îi năpădesc.
In acest sens. în legătură cu pravegherea instructorilor de pionieri levilor cu note mici, luptînd chiar fruntaşi la învăţătură. Pu
metodica predării lecţiilor, s-au şcolar cu rezultate mai bune de mai mult de 90 minute, ii-a stabilit, şi a diriginţilor. prin diferite mijloace pentru în tem exemplifica acest fapt ci Profesorul Pascu Teodor îşi în
organizat schimburi de experi lăturarea corigentelor şi a no tind numele colegelor noastre dreaptă privirea asupra fiecărui elev
enţă între învăţători şi profe cît în alţi ani, se va realiza în de asemenea, ca pentru zilele ce ur Diriginţii claselor V—VII si învăţă telor mediocre. Principalul mij Ileana Popescu şi Florentina in parte. 13 dintre aceştia au nu
sori, iar între dirlginţi, pen loc şi care s-a dovedit a fi cel Popesni, care. învăfînrl îritr-o mai medii foarte bune. In anii de
tru a se cunoaşte mai bine fie tocmai. mează duminicilor şi sărbătorilor le torii au discutat cu părinţii, îndru- mai eficient, a fost ca fiecare astfel de grupă, din eleve me şcoală le-a cunoscut inima şi nâ
care clasă şl fiecare elev în mîndu-i să nu-şi antreneze copiii în elev fruntaş să ajute pe unul diocre acum se numără printre zuinţele. I-a observai răspunzând la
parte, diferite consfătuiri. Prof. FJ.OPiCA MUŞTEANU gale să nu se dea elevilor pentru a-» din colegii mai puţin pregătiţi fruntaşele clasei Ia •învăţătură lecţii, la orele de lucrări practice.
casă teme de scris. prea multe activităţi suplimentare (ba iar problemele mai dificile să Curînd va urina despărţit ea... Dru
Din iniţiativa pionierilor dir-jet-are a Scolii de 7 ani nr. 1 fie rezolvate în comun. Aşa de Sub îndrumarea organizaţie murile lor, deşi diferite, se întilnesi
fruntaşi la învăţătură, pe şcoală Diriginţii au luat măsuri ca în pe let, pian, limbi străine) deoarece în pildă, Doina Cîndea, care pe U.T.M. şi a tovarăşilor profe în dorinţa de a deveni utili noii
a luat fiinţă un panou care Petroşani primul trimestru era corigentă sori. am format oe clasă o bri vieţi.
popularizează clasele cu rezul rioada tezelor să nu se programeze la la matematică, iar pe trimes gadă artistică de agitaţie ci
tatele cele mai bune obţinute la trul II obţinuse media 5, fiind text axat pe problema ridicări Discuţiile între protesor şi elevi
învăţătură, la frecvenţă şi dis fiecare clasă mai mult de două lucrări ajutată de călre colega ei Doi nivelului la învăţătură. Prezen se leagă aprins.
ciplină. Aceste rezultate sînt na Munteanu, a reuşit să-şi în tînd programe în faţa întregi
felul acesta contribuie la supraîncăr suşească mai bine materia, ob- şcoli, nopularizînd fruntaşii cla Utemistul 1Iie Pîrvu este fiu de
popularizate şi prin careul uni ţinînd pe trimestru în curs la sei si satirizînd chiulangiii şi colectivist, dar este îndrăgostit dr
lin iniţiativa sfatului pionieresc carea lor. matematică două note de 7. A- codaşii, brigada artistică de a- mină. Ar vrea cu tot dinadinsul să
tăţii de pionieri, la sfîrşitul Aplicarea măsurilor preconizate pen celaşi lucru s-a întîmplat şi . cu gitatie ne-a fost de un snriiin pătrundă în tainele ei, să cunoască
Elena Plăcintescu, care a obţi nretios în lupta no <~are o ducem viaţa oamenilor din adîncuri.
fiecărei săptămîni. Sfatul pionieresc de Ia Şcoa tului pionieresc, a vorbit pio tru evitarea supraîncărcării elevilor a nut în primele 1rimesîre ale a- pentru înlăturarea notelor de 5
la de 7 ani nr. 1 din Alba Iu- nierilor şi şcolarilor din clase făcut ca acum, în pragul stîrşitului de nului note mediocre. Ajutată la si fi. nentru ridicarea tuturor Talentat la h-crările practice, u-
In vederea antrenării părin lia şi-a propus in planul de le V-VII despre frumuseţea an şcolar, nivelul la învăţătură pe coloailor !a nivelul fruntaşilor. temistul Irimia Nicolae şi-a găsit
ţilor elevilor la sprijinirea ac activitate din această perioa muncii practice in diferite în şcoală să crească simţitor, mulţi elevi toate materiile de către Persi- de pe acum chemarea în viaţă. Do
ţiunilor întreprinse de şcoală, dă să organizeze o serie de ac rămaşi în urmă reuşind să se îndrepte Ne vom strădui şi în conti reşte să muncească în producţie, a-
ţiuni legate de încheierea cu treprinderi, despre tainele unor şi chiar să se situeze alături de frun da Torsan, colega ei, a reuşit nuare să ne ajutăm colegii pen P°i— II atrage mult Blumîngul,
Intr-un lectorat din acest tri succes a anului şcolar. Intre al taşii şcolii. tru ca la finele anului fiecare cu instalaţiile sale noi şi moderne
tele s-a hotărît ea membrii a- meserii care se învaţă în şco ca în trimestrul III al acestui dintre noi să se orezinto la
mestru, conducerea şcolii a dulţi ai sfatului pionieresc să Rînd pc rind, fiecare îşi destăi-
vină în sprijinul elevilor din lile profesionale. an să obţină rezultate frumoa examenul de maturitate cît mai nuie gindurile de viitor. Gei care
făcut o analiză a rezultatelor clasole a Vil-a în vederea ale încă nti sînt hotărîţi pe ce drum
gerii drumului în viaţă. Două generaţii se la învăţătură. bine pregătit. s-o apuce, sînt ajutaţi cu cîte un
sfat de către protesor, potrivit cu
In acest sens, tov. Emi- [ De aproape o oră se CM- „Aha. iată, aici era buba! !j Un alt mijloc prin care co ILEANA LASCU şi MARIUS înclinăiţiile lor...
lian Bugnariu, director al l nuiesc să rezolve o proble- DRAGOSIN
t mă de algebră. Sint amindoi Un semn „minus" l-a con- i lectivul clasei a reuşit să ri Pe toţi îi atrage munca — fie că
IPRODCOOP, membru 3l sfa 1 elevi în clasa XJ.-a. Vlaă Ni. elevi, cls. Xl-a A, Şcoala medie e in uzină, pe ogor sau pe băncili-
dice nivelul la învăţătură al unui institut...
chita are deja ghiocei la fundat cu un ..plus" şi... Ia ) mixtă „Horea, Cloşca şi Ci'işan"
lîmple, iar Vlăduţ, fiul său. colegilor cu note mici a fost
{ încă n-a încercat briciul pe fa- să văd... Adevărat! Acum se "j Alba lulia
formarea grupelor de învăţătu
ţ ţă. Deşi tatăl, muncitor su- potriveşte rezultatul... Să-î J
| dor în uzină, e elev Va
L cursurile serale, iar fiul său fac repede proba !“ J
elev „la zi". De multe ori se In aceeaşi clipă, in came- -j
întîmplă ca problemele pri ră se auzi glasul lui Vlăduţ: j
mite „pentru acasă" să fie
— Tată, am term inat! )
asemănătoare, ceea ce le u-
şureasă studiul, făcindu-l Vrei să-t facem proba împre. J
împreună, ca şi acum Azi au
o problemă dată la lecţiile una. ? i
recapitulative...
De acord, fiindcă şi eu am ¦j
terminat... Ţie cît ţi-a dat?... j
...Două generaţii care au a•
vut două destine diferite, se ^
a^iencă acum asupra filei de ţ
hirtie. pentru a pătrunde j
— Ai terminat, tată ? tainele aceleiaşi probleme 1
— încă nu — răspunde în şcolăreşti. Atit numai că bă- ^
silă bătrinul. deşi termina trînul Nichita n-a avut bucu- ^ Cum atu organizat lecţiile de
Clasa Vl-a B a Şcolii de 7 ani nr. 1 din Hunedoara, de se demult problema, insă nu ria de a cunoaşte frumuseţi- -
ţine drapelul de fruntaşă pe oraş. Toţi elevii acestei clase sini
aşa cum ar fi vrut... le învăţăturii decît în anii ]
promovaţi. — Eu sînt acuş gata ! noştri, odinioară, la anJ.i. fiu- ] recapitulare finală
— Mda! îngînă elevul cu lui său trebuia să rezolve 1
Umple cărunte, vorbind în alte ..probleme". trudind din
In colaborare cu părinţii sinea sa : „Mersul e bun! areu ve la patroni, pentru o ] A mai rămas doar o lună de zile Hunedoara pentru recapitularea finală, ţinînd seama în special de aplicaţiile
De ce n-o fi ieşit atunci re a început prin discutarea subiectelor practice, ce se pot tace cu ocazia lec
zultatul ?! Ia să mai con bucăţică de pline. Sint anii -j pinâ ia încheierea Cursurilor. Acest 'n comisiile metodice, la şcoală şi în cer- ţiilor de recapitulare tinală în labora
trolez odată poate am gre- ciil pedagogic, pe oraş. Ele s-au ales tor şi Ia practica în producţie a ele
j- şit la semne, deşi nu mi s-a trecutului, pe care nu-i va ) timp constituie pentru învăţători, pro ditpă cerinţele pedagogice, ţinîndu-se vilor.
mai întîmplat pînă acum". seama de programul de învăţămînt.
In majoritatea şcolilor din şi Prejtoc Ana din clasa a V-a, cunoaşte niciodată fiul său. ] fesori şi elevi una dintre cele mai im I.a economie politică, pentru clasele
Valea Jiului s-au luat măsurile corigent? pe trimestrul II la cile Omul aprinse o ţigară şi Răsfoind subiectele lecţiilor de re a X-a au fost formulate subiecte pe
corespunzătoare menite să con două şi trei materii, datorită începu să urmărească de la ce acum visează, să devină. } portante etape, I!!rid perioada lecţiilor capitulare finală au abordat subiecte tema „Trăsăturile şi legile generale
tribuie la obţinerea unor rezul sporirii interesului părinţilor capăt firul problemei, tră- strîns legate de viaţă. proprii tuturor ţărilor care trec la so
tate cit mai bune la sfîrşitul a- şi-au îmbunătăţit situaţia la în gină cu coada ochiului spre inginer metaluratst. E şi a- de recapitulare, menită să contribuie la cialism", dezvoltată pe baza Declara
nului şcolar, numărul promova văţătură. De asemenea şi-au co tînăr. „Dacă i-ar fi spus că Eu, la istorie am cuprins subiecte ca : ţiei consfătuirii reprezentanţilor parti
ţilor să fie cit mai ridicat. rectat notele din trimestrele an nu-i iese rezultatul şi l-ar ceasta o ..problemă", de care ] » sistematizarea şi consolidarea cunoştin „Rolul maselor populare în lupta pen delor comuniste şi muncitoreşti de la
terioare şi elevii Mierluş Cornel, tru apărarea independenţei naţionale“, Moscova din 1960.
In această acţiune au fost a- Moldovan' Constantin, din cla fi căutat împreună, l-ar fi insă sudorul Nichita Vină e ] ţelor elevilor.
traşi şi părinţii, care se strădu aflat mai repede Dar e mai „Etapele revoluţiei populare în tara S-a observat în mod special că se
iesc să-şi dea aportul la îmbu bine să vadă singur ce a sigur că se va rezolva favo- 1 La şcoala noastră a tost acordată o noastră“ etc. obţin rezultate bune cînd cadrele di
nătăţirea nivelului de pregătire greşit..." atenţie deosebită elementului nou adus dactice ştiu să aleagă teme ce contri-'
al şcolarilor. ralbii in zilele noastre inso- ^ in lecţiile de recapitulare. De felul cum La fizică, prof. M. Vîlsan şi la chi buie In consolidarea cunoştinţelor ele
se folosesc generalizările, exemplele, mie, prof. E. Ciolan, au ales subiecte vilor, stabilirea unor legături fireşti în
Comisia de învăţătură, de la rite. aşa cum s-a înfăptuit ^ cum sc leagă de viaţă, se creează in- tre capitolele studiate.
şcoala de 7 ani nr. 1 din Lupeni. teresui elevilor pentru a reţine mai te
şi visul său de a învăţa li- •) Este necesar să se acorde o deosebită
atenţie lecţiilor de recapitulare şi sin
sa Vl-a A, Cojocaru Barbu şi Ce- ber şi fericit. ] teză pentru elevii claselor a VII-a, care
dau examen de absolvire şi concurs
naru Gheorghe, din clasa Vil-a După o corespondentă de 1 dc admitere în şcolile medii şi profe
sionale, pentru cei ai claselor a XI-a
A şi alţii. M. LĂCHFSCU, 1 meinic materia. Astfel, pregătirea ca care dau examen de maturitate. Ln
toate subiectele alese s-a avut în vedere
elev — Călan 11 noutăţile ştiinţifice, realizările ştiinţei
din sistemul mondial al socialismului,
M. CHIOR BAN U t i •_./ . r i— ' i , t <— —fu drelor didactice la Şcoala medie din in frunte cu U.R.S.S., paralel cu cele
alcătuită din părinţii Livia Bor-
deanu, Catană Mihai, Lazio Io- I B II N Y R IE C t !1 IU fol 1
sif şi alţii, a dovedit incă de la
începutul acestui trimestru o
preocupare deosebită pentru îm •" s mi
bunătăţirea situaţiei elevilor ră ÉÉ
maşi în urmă la învăţătură. Ast
fel, s-a observat că unii elevi
sînt ameninţaţi la una sau mai
multe materii de a rămîne cori
genţi la sfîrşitul anului de invă-
ţăniînt. Pentru a veni în ajuto
rul acestora, membrii comisiei de din R.P.R. şi rezultatele obţinute de
învăţămint au însoţit diriginţii oamenii muncii din regiunea noastră,
claselor in vizitele lor la domi pe drumul desăvîrşirii construcţiei so
ciliul acestor elevi. Astfel, s-a cialiste.
putut constata la faţa locului ri
nele din cauzele răminerii in ur Pentru ca subiectele de sinteză pro
puse în cadrul recapitulărilor finale să
Fie cît mai substanţiale, cadrele didac
mă a şcolarilor, luîndu-se mă tice s-au preocupat de confecţionarea
suri pentru ajutorarea acestora, ION SUVAfNA C1MPEANU RDMULUS KAL1SARIDIS VIORINA PERVAIN VIORICA A. FERENCZ materialului didactic: planşe, şcliiţe
fie prin ore de meditaţii, consul lăcătuş la Atelierele centrale ale elevă în clasa Xl-a A, a Şcolii medii se numără printre cei mai buni e- etc.
taţii etc. la şcoală, fie direct prin întreprinderii „Ardealul" şi elev în urmează cursurile Şcolii medii mixte elevă în clasa Vl-a A, este nelip mixte „Deva“, doreşte să urmeze levi ai clasei a VllI-a E, a Şcolii
mărirea preocupării părinţilor clasa X-a, la Şcoala medie serală „Decebal“ Deva, secţia reală. Frun sită de pe panoul de onoare al Şco o şcoală tehnică sau un institut po medii mixte „Decebal" din Deva, Prin strădania profesorilor şi elevi
faţă de ei. Astfel, in scurt timp Alba lulia. In catalog, în dreptul taş pe şcoală, în carnetul său de lii medii mixte din Hunedoara. La litehnic. De aceea urmează cursu secţia maghiară. Notele sale foarte lor, lecţiile de recapitulare finală din
mulţi elevi dintre cei care au numelui său se intilnesc numai ca note poţi citi numai note de 10. toate materiile are munai note foarte rile secţiei reale, unde obţine nu bune obţinute la învăţătură, demons şcoala noastră, vor constitui un mij
fost vizitaţi acasă şi-au îmbu loc eficace pentru prezentarea cu frun
nătăţit situaţia la învăţătură. lificative toarte bune. /ws_ w -, bune. mai note de 9 şi 10. trează sîrguinţa sa. tea sus a tuturor elevilor la sfîrşitul
De exemplu, elevele Amalia Reti anului şcolar.
lavN.-'W' »/•> / \ «Z' ^-A_
Prof. C. IORGOVAN
Şcoala medic — Hunedoara
