Page 57 - 1961-05

Nr. 1989
Cu o preocupare mai intensă
Şantierul poate obţine
rezultate şi mai bune
In oraşul Lupeni volumul
lucrărilor de construcţii creş­
te continuu. Anul acesta con­
structorii şantierului nr. 7 al
T.R.C.H. au de executat şi dat
in folosinţă 516 apartamente,
din care 96 la Vulcan. In pre­
zent, pe şantierul din oraşul
Lupeni se găsesc în diferite fa­
ze de lucru 9 blocuri de locu­
inţe cu un total de 264 apar­
tamente. Mare parte din aceste
blocuri au fost începute încă
din anul trecut.
Acestea sînt sarcini deosebite
pentru realizarea cărora con­
structorii şantierului trebuie să
desfăşoare o muncă susţinută,
să-şi organizeze tot mai bine
lucrul. Rezultatele de pînă a-
rum sînt în măsură să oglin­
dească activitatea întregului co­
lectiv.
Uii ritm ce trebuie
impulsionat
Privit prin prisma cifrelor,
primul trimestru de activitate
din acest an, s-a încheiat pe
şantierul nr. 7 Lupeni cu re­
zultate bune. Planul valoric de
producţie a fost depăşit cu 10,9
la sută iar productivitatea mun­
cii a crescut cu 11,4 la sută.
Firesc era ca şi în perioada ur­
mătoare, nivelul realizării sar­
cinilor de plan. să fi crescut.
Dar luna aprilie a înregistrat o
rămînere în urmă faţă de sar­
cinile de plan Planul de pro­
ducţie a fost realizat doar .în
proporţie de 66,7 la sută, iar
productivitatea muncii cu 76,8
la sută. Care să fie cauza a-
cestei rămîneri în urmă ?
In primul rînd modul defec­
tuos de organizare a muncii a
contribuit la neîndeplinirea sar­
cinilor de plan. Fugind după
realizări mari, în primul tri­
mestru — ca de altfel şi în ul­
timele luni ale anului trecut —
conducerea şantierului (Ing. I.
Sitescu) nu a eşalonat lucrările.
S-au atacat dintr-odată toate
lucrările de zidărie, lucrări cu
valoare mare şi pentru care au o echipă se constată o slabă
existat suficiente forţe de mun­ calitate, acestuia i se scade din
că. Dar odată zidurile ridicate realizarea normei punctaje ega-
Ia rosti, au început -şi necazu­ :le cu vohimul de lucru necesar
rile. Şantierul s-a văzut în im­ irefacerii lucrării respective. Aco­
posibilitatea de a face faţă vo- lo unde lucrările sînt numai de
:SST
Cherestea de bună calitate
In primul trimestru al anului curent,
Fabrica de cherestea din Sebeş nu a
îndeplinit planul la indicele calitativ
la cheresteaua de răşinoase. Analizîn-
du-se cauzele acestui insucces, s-a do­
vedit câ el nu se datorează lipsei de
buşteni de calitate superioară, aşa cum
se pretindea, ci insuficientei pregătiri
a sortatorilor. In scopul remedierii a-
cestei deficienţe s-au tăcut instructaje
practice cu muncitori* care lucrează
la rampa verde şi la cea de expediţie,
în vederea reîmprospătării cunoştinţelor
de sortare ; au fost întocmite tablouri
sinoptice după standardele în vigoare,
care s-au pus la dispoziţia sortatorilor, Ing. TUDOR MORARIU
pentru a ie putea consulta la nevoie.
LOCUL
Inginerul Scfronie intră pe
uşa biroului, aşa cum intră de
12 ani în fiecare dimineaţă.
Tacticos, cu gesturi arhicunos-
cute de toţi cei din birou, fi­
şează servieta pe masă, des­
chide sertarul, scoate nişte hîr-
tii şi începe să lucreze.
Inginerul Sofronie este un
om foarte ordonat. Ii place ca
totul să fie în regulă pe masa
lui de lucru. Iar masa aceasta
este locul său preferat, locul
unde ar sta. dacă ar fi după
el. ziua întreagă.
— Ce-mi tot umblaţi cu de-
mageme şi cu plimbatu prin
secţii ? — a spus el odată ţi­
nui tinăr inginer care îndrăz­
nise să-l critice că nu cunoaş­
te viaţa uzinei. Bacă pierd o
zi într-o secţie nu izbutesc să
cunosc decît ce se întimplă a-
colo. Scap din vedere restul
sectorului... Pe cină aici, la ma­
sa asta. unde vin rapoarte, un
de se adună cifrele de produc­
ţie. eu pot fi la curent întot­
deauna cu tot ce se întimplă
în sectorul meu. Or, asta este
prima datorie a unui şef.
Şi cum inginerul Sofronie ,,ţi­
ne foarte mult să fie şef", el
nu-şi cnică niciodată, acest prin-
ciniu. Moşmondeşte printre hir-
tii şf simte o plăcere deosebi­
tă să semneze, să. jvmă ştam­
pila. să dovedească într-un e.u-
vînt că el este cel care conduce
sectorul şi nu altcineva.
Be vreo doi. ani însă. Sofro­
nie îşi vede ameninţat rangul
lumului mare de lucrări de fi­
nisaje. Fiind un număr redus de
echipe specializate în finisare,
ele nu pot satisface cerinţele
şantierului, sarcinile de plan. Şi
acum conducerea şantierului
umblă de colo pînă colo în
căutare de zugravi, vopsitori,
parchetari etc.
Atacarea simultană a tuturor
blocurilor a condus şi la altă
deficienţă. Forţele de muncă au
fost împrăştiate. In fiecare bloc
găseşti cîte 1-2 oameni dintr-o
echipă efectuînd diferite lucrări,
iar restul sînt la alte blocuri.
Dispersarea forţelor a condus la
un randament scăzut în muncă,
la o productivitate sub nivelul
planificat.
însăşi slaba calitate a unor
lucrări, care au trebuit refă­
cute. a condus la neîndeplini­
rea sarcinilor de. olan. Aşa s-a
întîmplat cu lucrările de mon­
taj de la '¦éntrala termică, unde
au trebuit rlemontate aproape
to-tp c.azene'e.
In cadrul şantierului sînt
multe echipe de oameni harnici,
pricepuţi care au dovedit că pot
obţine însemnate depăşiri de
plan. Acestora trebuie să li se
asigure front de lucru, să fie
bine organizate.
Ş i c a l i t a t e a se p o a t e
îmbunătăţi
Nu se poate spune că în pri­
vinţa calităţii pe acest şantier
nu s-au făcut progrese. Marea
majoritate a echipelor de con­
structori au pus în centrul ac­
tivităţii lor problema îmbunătă­
ţirii continue a calităţii lucră­
rilor. Demn de evidenţiat este
iniţiativa luată în cadrul şan­
tierului, ca la sfîr.şitul fiecărei
luni după ce s-au încheiat foi­
le de acord ale echipelor să se
recepţioneze şi calitatea. Astfel,
o echipă formată din şeful de
lot, un maistru, şefi de echi­
pă, normator, fac recepţia cali­
tativă a lucrărilor. In cazul
cînd la lucrările executate de
Dar cea mai importantă acţiune între­
prinsă în această privinţă a 'fost veri­
ficarea zilnică a stivelor sau pache­
telor sortate şi discutarea în spirit cri­ scăunele. Prin grija mamelor şi a co­
tic a concluziilor desprinse.
Rezultatele nu au întirzint să se a
rate. in luna aprilie, planul de calitate
a fost depăşit la primele clase cu I la
sută, iar la c.lasa Iil-ă cu 6,4 la sută.
Realizări similare au test obţinute şi
în prima jumătate a lunii mai.
La aceste succese au contribuit în
mod deosebit muncitorii Petru Ştirb,
Avram Ursu şi Dionisie Ltipu.
D.R.E.F. Deva
LUI SOFRONIE
lui de şef. Bupă ce inginerul
cel tinăr, pe care-l cheamă Săn-
ăescu, l-a criticat, după cum
v-am spus mai. înainte, Sofronie
a stat multă vreme pe gînduri.
— In definitiv ce vrea şi ce
urmăreşte omul acesta ?
— Să meargă bine producţia
— i-a răspuns secretara lui.
mirată. Sofronie a tresărit,
pentru că nu şi-a dat seama
§ciHi!nr%
lUMNOMFKSJ^iniCÂ
că-şi spusese gîndul cu glns
tare.
,.Pe naiba — gindi el, de da­
ta asta fără să mai spună un
cuvint. Altceva vrea el: să-mi
ia locul".
Şi a început să-l preseze pe
inginerul Săndescu cu fel de fel
de fleacuri. Ba că-i dezordonat
şi nu prezintă la timp situa­
ţiile, ba că nu e în stare să
vadă miezul problemelor şi se
pierde în fleacuri, în discuţii
mărunte cu muncitorii şi mai­
ştrii, pierzină din vedere pro­
blemele generale ale secţiei, ba
cîte şi mai cîte.
Săndescu n-a zis la început
nimic. S-a străduit să înţelea­
gă unele lucruri. Bar vedea că
tot nu izbuteşte să-i intre în
voie lui Sofronie.
S-a dus atunci la organiza­
ţia de partid. Nu peste mull
timp Sofronie a fosi criticat în
bună calitate, echipele sînt sti­
mulate, acordîndu-li-se premii
speciale. Sistemul de stimulare
a calităţii s-a dovedit eficace.
Sînt încă în cadrul şantieru­
lui echipe care nu acordă su­
ficientă atenţie calităţii. Negli­
jează asa-zisele lucruri mărun­
te. Aşa de pildă la blocul nr. 23,
la apartamnetele de pe mijlo­
cul scării, caloriferele s-au mon­
tat prea sus, fiind lipite de per­
vazul geamului. De asemenea,
pereţii. în multe apartamente
sînt strîmbi, rosturile sînt ine­
gale. In blocul nr. 28, de pildă,
planşeul peste primul etaj a fost
turnat din beton monolit. Beto-
niştii nu au vibrat betonul, din
care cauză el prezintă carii
mari, fiind deci de slabă cali­
tate.
Că se mai semnalează ase­
menea lipsuri, vinovaţi se fac şi
meşterii din cadrul şantierului,
care nu îndrumă şi suprave­
ghează cu toată răspunderea e-
chipele. însăşi orientarea con­
ducerii şantierului de a da bă­
tălie pentru realizarea lucrărilor
cu valoare mare, a influenţat pe
alocuri slaba calitate. 1 B
Pe şantier sînt forţe şi po­
sibilităţi ca toate lucrările să
fie de bună calitate. Stimularea
dar şi sancţionarea unor echi­
pe în legătură cu calitatea lu­
crărilor — pe baza sistemului
aplicat în prezent — va contri­
bui în mare măsură la obţijnc
rea unor succese frumoase.
Pregătiri
din timp
încă de la înfiinţarea gospodăriei co­
lective din Şoimuş, s-a deschis grădi­
niţa sezonieră, cu scopul de a uşura
munca mamelor colectiviste.
Pentru redeschiderea- şl buna func­
ţionare în acest an a grădiniţei ¦sezo­
niere, s-au luat din timp unele mă­
suri. Astfel, gospodăria colectivă a re­
partizat grădiniţei o suprafaţă de 0,9
ha. pentru cultivarea legumelor şi zar­
zavaturilor. Colectivistele au săpat şi
însămînţat această suprafaţă. Cu spri­
jinul sfatului popular comunal se vor
procura 20 paturi, 20 măsuţe şi 20
mitetului comunal de temei, încă din
toamnă au fost conservate importante
cantităţi de zarzavaturi, iar în primul
trimestru al acestui an s-a creat un
fond de 860 lei.
Un sprijin efectiv în vederea redes­
chiderii grădiniţei sezoniere îl aduc to­ tractoarelor şi a celorlalte utilaje Cazan şi loan Coşovean.
varăşele Maria Fecheci — educatoare,
Cornelia Corcoş, Eugenia Faur şi Ma­
rin Certejan.
AURELIA MOISE
corespondentă
tr-o şedinţă. Meşterul Niculescu,
membru in biroul organizaţiei
de bază, s-a ridicat şi a zis •
— Tovarăşul Sofronie nu cu­
noaşte viaţa sectorului. El vrea
să conducă secţia în general, ia
suprafaţă. Nu numai atît. Bar
dacă cum.va îndrăzneşte cineva
să se ocupe concret de proble-
mele producţiei tovarăşul So­
fronie îl critică, se supără. îm ­
piedică adică şi pe alţii ca să
muncească efectiv în producţie.
Sofronie a deschis ochii ui­
mit. Nu mai nricepea nimic. El
îşi vede în fiecare zi de trea­
bă. vine la lucru la ora fixă.
deschide în fiecare zi uşa bi­
roului. îşi aşează servieta pe
masă şi începe să-şi rezolve
hlrtiile cu o punctualitate de
cronometru. Ce-au cu el?
L-a privit curios pe maistrul
Niculescu, încercind să găseas­
că în cuvintul lui un subînţe­
les. Nu cumva ăsta vrea să-i
ia locul ? Nu şi-a mai rostit de
data asta gîndul cu glas tare.
Bacă ar fi făcut-o, secretara
lui, fata această brunetă şi ve­
selă pe care toţi muncitorii o
cunosc, i-ar fi răspuns din nou.
deschizină ochii m irată:
— Niculescu nu vrea decît
să ajute producţia.
Bar fata aceasta cu ochii al­
baştri nu-i decît un copil şi nu
ştie ce-i viaţa. Nu! Sofronie a
înţeles că nu trebuie să mai
fie atît de încrezător în oameni.
Şi a început să se acrească.
Venea în fiecare dimineaţă la
DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
Se îmbunătăţeşte
iluminatul
public
In ultimii ani, sfatul popular
orăşenesc şi I.G.O. din Cugir
au acordat o atenţie deosebită
iluminatului public. Astfel a
fost complect refăcută reţeaua
electrică“ pe strada principală
şi s-a introdus lumină electrică
şi pe alte străzi mărginaşe.
Lucrări importante s-au făcut
şi la reţeaua interioară a lo­
cuinţelor şi localurilor, evitîn-
du-se in acest fel deranjamen­
tele şi pierderile de curent. In a-
cest scop trebuie amintit că nu­
mai de la începutul anului şi
pînă în prezent au fost procu­
rate şi instalate un număr de
300 contoare.
Liniştea parcului, întreruptă |§ |§
din cind în cînd de ciripitul !!!!!
cristalin a! păsărilor, îţi umple
sufletul de poezie.
IN FOTO Parcul dend-rologic
din Simeria. dimineaţa.
Iaaa/ v w v » \a^_D
Din PBOGMMVL DE
19 MAI 1961
PROGRAMUL I: 6,10 Jocuri popu­ lician Fărcaşu; 18,00 Din creaţia ro-'
lare romineşti; 7,30 Statul medicului: mîncască de operetă; 19,00 Jurnalul
Folosirea corectă a ochelarilor; 8,00 satelor; 21,00 Ce e ndu în librării\
22,30 Serenade; 22,52 „Gîntecul pă­
S e a r a fru n ta şilo r Din presa de astăzi; y,30 Prietena mântului“ — Simfonie pentru tenor,
alto şi orchestră de Gu,stav Mahler.
Pentru stimularea truntaşilor în sectoare de activitate, împreună cu noastră cartea : „Stîrleazâ cu fofează“
producţie, Comitetul sindicatului de familiile lor. de Victor Ion Popa; 11,03 Buchet de
la uzina „Victoria“ din Călan a Cu această ocazie a tost prezen­ melodii de muzică uşoară; 12,00 Lim­ PROGRAMUL II: 14,30 Tineri so­
luat iniţiativa organizării unor seri tat un referat pe tema calităţii pro­ ba noastră. Vorbeşte acad. prof. AI. lişti de muzică populară românească;
ale fruntaşilor în producţie. ducţiei. A urmat apoi un frumos
program artistic, prezentat de for­ Graur (reluare) ; 13,30 Muzică vocală 15,35 Actualitatea în ţările socialiste;
Prima seară a avut loc la 13 mai românească; 14,00 Melodii populare so­ 16,50 Curs de limba rusă; 17,50 Cro­
a. c,, la care au participat nume­
vietice; 15,10 Muzică uşoară; 16,15 nica economică; 18,35 Muzică popu­
roşi muncitori fruntaşi din diferite maţiile artistice ale uzinei. Vorbeşte Moscova I ; 16,45 Ciută Fe- lară, din Muntenia; 19,30 Teatru Ia
microfon: „Romeo şi Juiieta" de W.
P ro p u neri şi fapte Shakespeare; 21,22 Muzică; 21,45
La întîlnirea ce a avut loc re­ cunoştinţa Comitetului executiv al Concert de muzică populară romîneas-
cent între deputatul Gheorghe Spe- Sfatului popular orăşenesc, care a c ă ; 22,30 Scriitori, laureaţi ai Premiu-'
riosu şi alegătorii din circumscrip­ hotărît începerea lucrărilor. lui Lenin pe anul 1960: Alexandr Pro-
ţia orăşenească nr. (8 din Călap, Pînă în prezent peste 150 de ce­ kofiev; 23,15 Concert de noapte.
BULETINE DE S U R I: 5,00. 6.00.
mai mulţi cetăţeni au tăcut propu­ tăţeni au prestat 1.500 ore de mun­ 19 MAI 196L
neri pentru înfrumuseţarea oraşu­ că' patriotică. Peste -cîteva zile în­ 7.00, li,C0, 13,00, 15,00, 17,00, 20,00,
lui. Una dintre propuneri se referă treaga lucrare va tî terminată. DEVA: Războiul vesel al Iul 22.00, 23,52 (programul I ; 14,00,
la amenajarea pe o porţiune de 600 Don Peclro; HUNEDOARA: 16.00, 18,00, 21,30, 23,00 (programul
Taina cetăţii: PETROŞANI: Po­
m. a trotuarului din strada 23 Au­ I. CRAŞCA veste nordică: Unde nu ajunge II).
diavolul: SE B E Ş: Haiducul de
gust. Propunerea a tost adusă la muncitor
P en tru ca m p a n ia a g rico lă pe Ceremus: ALBA IULI A: A-
veau 19 ani: Un cinlec străbate
cSe v a r ă lumea: SIM E R IA : Portretul u-
nui necunoscut: ORAŞTIE : In
După terminarea lucrărilor din au reparat 22 batoze, 4 combine, 14 \ pragul juriunii.; HAŢEG: Nu
vreau să mă însor ; BRAD : Sfi­
campania agricolă de primăvară, secerători legători şi alte unelte a- /
mecanizatorii Staţiunii de maşini şi gricole.
tractoare din Dobra, au trecut de Fruntaşi în munca de reparaţii
îndată la verificarea şi repararea sînt tovarăşii Miron Nagy, Gheorghe oasa; LONEA : Congo în luptă
şi Raţiunea învinge demenţa
TEIUŞ : Nopţile Cabiriei; ZLAT-
NA : Congo în luptă şi Raţiunea
necesare în campania de vară. A. CIBU'
Pînă acum, mecanizatorii de aicJ tractorist
C u r s de cro ito rie învinge demenţa ; ILÎA : Culisele
La clubul muncitoresc din oraşul este condus de tovarăşa Maneta Io varieteului; APOLDUL DE SUS:
Hanul din Spessart.
Petroşani, un număr de 42 de femei nit. TUIBURE DIN
urmează cursurile cercului de croi­ Printre cele mai bune cursante
torie. Acest curs funcţionează săp- se numără tovarăşele Elena Dragu, A Z BO C IM EN T
tămînal, în două serii — pentru în­ Antiva Lüpu, Radu Maria şi altele.
cepătoare şi pentru avansate. Cursul B. RUSALIN i Pentru
lucru ca şi înainte, la oră fi­ N ote transport
xă. începea să semneze şi să
ştampileze cu aceeaşi punctua­ Basis irossfs \ — apă
litate hlrtiile. dar în privirile — canalizare
sale se strecurase ceva nou, o In vara anului trecut, restaurantului c?e — produse petroliere
licărire ciudată, de animal în­ din 11ia i s-a repartizat un frigider e- — industria alimentară
colţit Bacă vreun meşter, vreun lectric. Cu ocazia instalării, frigiderului I R í.C .-D e v a — ape acide şi gazoase
şef de secţie sau vreun inginer i s-a ars o bobină. Rebobinarea la Deva sint de
a costat 4.100 lei. După alte cîteva zile, bună m Pentru presiuni de regim:
ii zicea vreodată: Frigiderului i s-a rupt cureaua de
— Nu se poate, tovarăşe So­ transmisie. Schimbarea curelei a costat colítale ! 5 atrn., 8 atm., 10 atm.
1.100 lei, ca după trei zile frigiderul DIMENSIUNE:
fronie. Aţi greşit. Mai coboriţi să nu mai funcţioneze. 80 — 300 mm. diametru
şi dumneavoastră prim sector, să
vedeţi că lucrurile stau altfel... Adăugind costul reparaţiilor de ANUNŢ
proastă calitate executate în atelierul
Sofronie închidea ochii pe ju­ U.R.C.C. Deva, valoarea frigiderului /. G. O. HUNEDOARA
mătate şi-l privea pieziş, tn- se ridică la 21 200 lei. ...Bani mulţi,
cercînă să-i pătrundă în su­ aruncaţi pe apa sîmbetei şi frigiderul ANGAJEAZĂ:
flet : hait / încă unul care vrea tof nu funcţionează.
să-mi ia locul. 2 diriginji şantier pentru lucrări de
TEODOR DUMITRF.SCU insfalajii sanitare, instalaţii încălzire, ins-
Nu ştim ce-o fi făcut pînă ia falaţii iermoficare, pentru şantierele de
urmă irrîetenul nostru Sofronie. corespondent construcţii civile Hunedoara şi Călan,
Nu mai avem de mult veşti NĂRAVURI C © N ID) II Y a I I :
de la el. Bar dacă a mers tot
aşa. nu ne-am mira să-i fi tre­ In după-amiaza zilei de 6 mai, ta Studii corespunzătoare pentru nost
cut prin cap odată, că şi feti­ staţia de autobuze din Baia de Criş, de inginer sau tehnician ! şi vechime
ta cu ochi albaştri şi priviri de un grup de călători aştepta cursa de de cel puţin 5 ani.
copil, care-i bate lui la maşină Ia Brad spre Avram lancu. In­
referatele, urmăreşte, in mod tr-un tîrziu (cu 45 de minute în- Informaţii ieiefon 2715 Hunedoara.
expres, nu să înlăture areşelile tîrziere) apăru în viteză şi autobuzul
de dactilografíe, ci... sâ-i ia lo­ condus de şoferul Mircea Gheorghe.
cul. la biroul cu peceţi şi do­ Bucuroşi, călătorii din staţie se pregă
sare. tiră să-l întîmpine. Şotenil, nărăvaş,
le-a tras însă o eacialma. Trecu în
Iar dacă fata cu pricina ar goană pe lingă călători şi opri cu vreo
cunoaşte cumva un asemenea 200 metri mai la vale, cam în apro­
gind al lui Sofronie, n-ar avea pierea bufetului. Gîţiva călători, cu­
de răspuns decît cîteva simple noscători ai „secretelor" şoferului şi
cuvinte : care aşteptau în dreptul bufetului, au
urcat în autobuz.
— Să-ţi ia locul? Vai, dar
nu se gîndeşte nimeni, la asta. Gei rămaşi în staţie, vreo 15 !a nu
Nu vrem decît să pricepi că măr, au fost nevoiţi să aştepte încă
oricîte ştampile vei pune şi ori- 24 ore, respectiv pînă a doua zi.
cîte situaţii vei face. nu vei fi
decît un birocrat sadea, dacă Ge rost o ti avînd indicatorul de o-
nu te ainăeşti să cobori jos, in prire în staţia de autobuze din Baia de
mijlocul oamenilor, să munceşti Criş ?
cu folos pentru întreprindere.
î. ANGHEL
p. d in esc u
corespondent