Page 58 - 1961-05

pag-. 4 OKU M l 'I. s O C I A U S M I I t Ut Nr. 1980

xtxxs&vxsazaanaxaaxtnx&zittsz «BSBsaaffiSMeOTattaa^xw^^ e*>c-<. mvmc mx»ss3&z**sn&/razR jy«Hgti?y«aassi?

india felicită pe cosmonautul Gagarin
i • xeJXlrrteibe s U pI • axtLLmj&Le şlirx • i^jiroşle şiij?JL

DELHI 17 (Agerpres). — gendar al lui Iuri Gagarin.

TASS transm ite: In seara Ramesvari Nehru a rostit

zilei de 16 mai, in sala Dar- cuvinte de salut adresate

bar-Hall a municipalităţii din cosmonautului.

Deliii a avut loc un mare m i­ Participanţii la miting au

ting consacrat primului cos­ adoptat cu mare entuziasm

monaut Iuri Gagarin. Au textul unei telegrame de sa­

luat parte d-na Ramesvari lut adresată lui Gagarin.

Nehru, laureată a premiului In cadrul mitingului au

Lenin „Pentru întărirea pă­ fost adoptate de asemenea

S criso area Iui V. A» Zorim a d re s a tă I I S . Hrusciov s -a întors la Moscova cii intre popoare", Pandit rezoluţii în probleme inter­
Sunderlal, preşedintele Con- naţionale. Intr-o declaraţie
siliuliu păcii pe întreaga In­ de solidaritate se subliniază

preşedintelui MOSCOVA 17 (Agerpres). — Armenia şi Gruzia, unde a par­ die, cunoscuţi reprezentanţi că poporul indian este ală­
TASS transmite: Nikita Hruş- ticipat la festivităţile consacrate ai vieţii publice indiene. turi de poporul cuban in
Consiliului de Securitate ciov, prim-secretar al C.C. al împlinirii a 40 de ani de la lupta sa pentru independen­
P.C.U.S. şi preşedintele Consi­ instaurarea puterii sovietice şi Cei prezenţi au ascultat cu ţă, împotriva acţiunilor agre­
NEW YORK 17 (Agerpres). traţia comandamentului Organi­ ne în scrisoare, în presa se pu­ liului de Miniştri al U.R.S.S. de l;=ţ constituirea partidelor o deosebită atenţie conferin­ sive ale S.U.A.
— TASS transmite : V. A. Zo­ zaţiei Naţiunilor Unite, precum blică tot felul de informaţii, s-a întors la 17 mai la Mos­ comuniste din aceste republici ţa consilierului sovietic S. S.
rii:, reprezentantul permanent şi a tuturor soldaţilor merce­ însă membrii Consiliului de cova, din călătoria făcută în transcaucaziene. Veşunov despre zborul le­

al U.R.S.S. de pe lingă O.N.U., nari". Securitate nu au fost informaţi nm~

a adresat preşedintelui Consiliu­ Reprezentanţa U.R.S.S. cere în mod oficial dacă s-au luat

lui de Securitate, o scrisoare de asemenea să i se aducă la măsuri concrete de către repre­ PrimuS ministru a! Repúblicas Som alia
în care cere să i se comunice cunoştinţă măsurile care au fost zentanţii O.N.U. în Congo peir

măsurile concrete, întreprinse luate pentru înfăptuirea anche­ tru aducerea la îndeplinire a va vizita Uniunea Sovietică

pentru aducerea la îndeplinire tei imediate şi nepărtinitoare acestui punct din rezoluţie prin MOSCOVA 17 (Agerpres). — Primul ministru al Republi­
a rezoluţiei adoptate la 21 fe­ prevăzute în rezoluţie asupra care se urmăreşte restabilirea TASS transmite : Primul minis­ cii Somalia a fost invitat în
bruarie de Consiliul de Secu­ împrejurărilor morţii lui Patrice tru al Republicii Somalia, AiTdi Uniunea Sovietică de Nikita
ritate cu privire la situaţia din Lumumba şi a tovarăşilor săi cit mai grabnică a legalităţii şi Raşid Sermark, va face la sfîr Hruşciov, preşedintele Consiliu­
de luptă şi pentru pedepsirea a drepturilor suverane ale po­ şitul lunii mai o vizită oficia­ lui de Miniştri al U.R.S.S.
Republica Congo. celor vinovaţi de aceste crime porului congolez, data şi locui lă în Uniunea Sovietică.
In scrisoare se arată printre şi în special să informeze cînd unde urmează să Sie convocat
parlamentul congolez, finind
altele că reprezentanţa U.R.S.S.

pe Ungă O.N.U. ar dori să ob­ intenţionează să treacă la în­ seama că o parte însemnată a

ţină informaţii oficiale referi­ făptuirea sarcinilor sale Comi­ teritoriului Congoului continuă

toare la îndeplinirea de fapt a sia specială creată potrivit ho- să fie sub stăpînirea necontro- Noua orientare a comertu
punctului din rezoluţie în care tărîrii Adunării Generale a tată a grupului de persoane
Consiliul de Securitate cere O.N.U. pentru efectuarea aces­ care acţionează violînd toate le­
energic „să fie luate măsuri în tei anchete.
gile din Congo şi care au luat exterior a

vederea retragerii şi evacuării fn scrisoare se atrage, de ase­ puterea pe calea unei rebeliuni
menea, atenţia asupra punctului
imediate din Congo a întregu­ din rezoluţie în care este ex­ armate. HAVANA 17 (Agerpres). — sută din importul cuban consta
lui personal militar şi paramili­ primată cererea imperioasă a TASS transmite: Alberto Mor-
tar belgian şi al altor state, Consiliului de Securitate de a in scrisoare se exprimă spe­ ra, ministrul Comerţului Exte­ în obiecte de consum, iar 39 VEDERE DIN INDIA.
precum şi a consilierilor politici se convoca parlamentul conge­ ranţa că această informare va rior al Cubei a luat cuvîntul la la sută în mijloace de produc­
permite membrilor Consiliului Universitatea populară unde a ţie. In 1961, 73 la sută din im­ ÎN FOTO : Şcolăriţe indiene la Bombay.
de Securitate să-si facă o ima­ ţinut o lecţie consacrată prime­ port îl reprezintă mijloacele de
care nu fac parte din adminis­ lez. In această privinţă, se spu- gine despre situaţia de fapt din lor rezultate şi căilor de viitor --------------~ — .......... ........
Republica Congo, despre stadiul ale dezvoltării comerţului ex­
=f&5- îndenlinirii hofărîrilor oe care terior al Cubei. producţie şi 27 la sută — pro­ FRANŢA : AefSum în favoare®
îe adoptă Consiliu! de Securita­ dusele de consum.
Conferinţa de Ia Geneva te, inclusiv a rezoluţiei din 21 El a subliniat uriaşele avan­
februarie 1961 şi despre even­ Ministrul cuban a subliniat restabilirii păcii în Algeria
tualele noi măsuri ce trebuie taje ale noii structuri a econo­ încă o dată ajutorul substan­
luate în interesul poporului con­ miei şi comerţului exterior al
in problema Laosuiet tării, a vorbit despre consecin­ ţial acordat de ţările socialiste PARIS 17 (Agerpres). — Pe toţi cei răspunzători pentru pu­
golez si al păcii in Africa. ţele nefaste ale relaţiilor eco­ Cubei. In timp ce milioanele clc măsură ce se apropie ziua de ciul de la 22 aprilie, să fie anu­
GENEVA 17 (Agerpres). — La 16 nunţă în mod consecvent pentru re­ dolari americani intră în bu­ 20 mai cirul la Kvian vor începe late toate restricţiile care împie­
mai, după pauză, la şedinţa de la glementarea paşnică a problemei lao- nomice impuse de ţările impe­ zunarele guvernelor latino-ame- tratativele ivritru reglementarea dică poporul să-şi exprime vo­
Geneva au luat cuvîntul lordul Home, ţiene pe baza acordurilor de la Ge­ ricane docile, de exemplu în bu­ problemei algeriene in întreaga inţa de pace In Algeria.
ministrul Afacerilor Externe al Marii neva din 1954. rialiste Cubei şi celorlalte ţări zunarele preşedintelui Guatema-
Britanii şi Cen I, ministrul Afaceri­ lei, Ydikoras Fuenîes, iar pen­ Franţă se desfăşoară numeroase Lozinca „Pace in Algeria“
lor Externe al R.P. Chineze. Reglementarea paşnică a problemei slab dezvoltate. tru popoare nu rămîne nimic, scrisă cu cretă, cărbune sau vop­
lacţiene, a arătat Cen I, are aspecte creditele ţărilor socialiste, dim­ acţiuni in favoarea restabilirii sea roşie apare pretutindeni: pe
Home a declarat, printre altele, că interne şi internaţionale. Problemele convocarea Vorbind despre perspectivele potrivă, sint îndreptate spre păcii in Algeria. pereţii uzineior, pe arcurile po­
acordul în problema Laosului trebuie interne ale Laosului trebuie şi pot să dezvoltării economice a ţării durilor de cale ferată, pe şose­
să se întemeieze pe următoarele prin­ iie rezolvate numai de către laoţieni. Pretutindeni se întocmesc lis­
cipii :
Aspectele internaţionale ale proble­ sale, Morra a arătat că specia- transformarea radicală a econo­ te de semnături care vor ti în­ le, pe gardurile antrepozitelor,
in primul rînd, Laosul trebui.e să mei laoţiene, a continuat Cen 1, constau
respecte o neutralitate totală şi să nu în crearea condiţiilor internaţionale ne­ lizîndu-se în industria zahăru­ miei ţărilor slab dezvoltate. muiate primarilor şi prefecţilor pe marginea căilor-Ierate
participe la blocuri. cesare pentru ca poporul laoţian să „Datorită existenţei lagărului departamentali. Una din aceste Ziarul „L-Humaniie ‘ din 16
poată intr-adevăr să-şi înfăptuiască nă­ STANLEYVILLE 17 (Ager­ lui, Cuba nu va rămîne în urmă petiţii purtind mii de semnături
în al doilea rînd, toate celelalte zuinţele fără vreun amestec din afară. socialist, a spus Morra, în în­ cere ea guvernul Irancez să ducă mai consacră o întreagă pagină
state trebuie să declare că vor res­ pres). — Agenţia Associated în ce priveşte dezvoltarea tu­ cheierea lecţiei sale, noi nu am tratative pentru încetarea focu­ ştirilor din întreaga ţară în fo-
pecta unitatea, suveranitatea şi inde­ Trebuie să fie asigurat dreptul po­ fost nevoiţi să suferim lipsurile gătură cu manifestările în Fa­
pendenta Laosului, porului laoţian de a-şi soluţiona sin­ Press anunţă că Antoine Gi- turor celorlalte ramuri ale in­ şi să aducem jertfele pe care au voarea încetării războiului din
gur problemele, nici un stat străin nu zenga, şeful guvernului legal dustriei. Cuba intenţionează ca,
în al treilea rînd, trebuie să fie asi­ trebuie să recurgă la torţă sau amenin­ al Republicii Congo, a trimis Într-un viitor apropiat, pe lingă
gurat aparatul internaţional de con­ ţare cu forţa împotriva Laosului, nici
trol asupra livrărilor de armament, un stat nu trebuie să-şi folosească secretariatului general al O.N.U. exportul de zahăr să pună la trebuit să ie aducă în condiţiile lui şi ' înfăptuirea dreptului po­ Algeria pe caiea tratativelor cu
şi eu consider că cantităţile de ar­ ajutorul ca un mijloc pentru încălcarea
mament trebuie să fie limitate la cele neutralităţii Laosului şi pentru imixti­ un mesaj în care face cunoscu­ punct producţia şi exportul de agresiunii imperialiste popoare­ porului nigerian ia autodetermi­ guvernul provizoriu al Republi­
necesare pentru menţinerea ordine! une in treburile sale interne. Persona­ tă hotărirea sa de a convoca minereuri şi produse ale marii nare. să îîe traşi la răspundere cii Algeria, singurul reprezen­
interne. lul militar din S.U.A. şi din alte ţări. parlamentul congolez la Kami- industrii metalurgice. le altor ţări“. tant al celor care luptă pentru
care, cu sprijinul S.U.A., comit o in­ na (nordul Katangăi). Gizenga
în al patrulea rînd. trebuie de ase­ tervenţie împotriva Laosului, trebuie să a precizat condiţiile in cave ur­ Relevînd extinderea comerţu­ libertatea poporului algerian.
menea. să ne gîndim la consimtă- fie evacuat, rămăşiţele trupelor gomin-
mîntul guvernului laoţian faţă de crea­ daniste din Laos trebuie să fie dezar­ C r i m i n a l i l o r —p e d e a p s ă m e r i t a t ă Ziarul arată că in departamen­
rea unui aparat pentru acordarea de mate şi expulzate din Laos. Dacă con­
ajutor economic şi de control asupra ferinţa noastră va realiza un acord în mează să aibă ioc şedinţele par­ lui Cubei cu ţările socialiste, HAVANA 17 (Agerpres). — grup au fost condamnate la tul Bouches du Riiono reprezen­
destinaţiei acestui ajutor obţinut din problemele sus-menţionaîe, aceasta va TASS transm ite: Tribunalul cîte 15 sau. 10 ani muncă for­ tanţii a 120 comitete ale partiza­
afară, pentru ca Laosul să fie intr-a­ exercita o influenţă binefăcătoare nu lamentului. A. Morra a citat următoarele revoluţionar din oraşul Matan­ ţată. nilor păcii, care s-au adunat la
devăr independent, neutru şi unit. numai asupra asigurării neutralităţii şi — In jurul localităţii Kami- date:
independenţei Laosului, ci şi asupra zas a condamnat la 30 ani în­ In faţa tribunalului revolu­ Marsilia, au adoptat o rezolu­
In cuvîntarea sa. ministrul Aface­ menţinerii păcii şi securităţii în Asia. na, pe o rază de 100 km. să La mijlocul anului 1960. 75
se creeze c zonă neutră. la sută din exportul cuban era chisoare şi la muncă forţată ţionar au compărut şi un alt ţie in care cheamă pe toţi cei
rilor Externe al R.P. Chineze. Cen I. destinat ţărilor capitaliste iar 11 membri ai unui grup armat grup de acuzaţi, care, lăsîndu-se ce doresc restabilirea păcii în
— Securitatea şi organizarea 25 ta sută — ţărilor socialiste. care intenţiona să răstoarne înşelaţi şi şantajaţi de duşma­ Algeria să-şi sporească eforturi­
a arătat că guvernul chinez se pro- telecomunicaţiilor să fie asigu­ guvernul revoluţionar prin for­ nii revoluţiei, au colaborat cu le în ajunul tratativelor de la
rată de trupe O.N.U. formate ţă. Printre cei condamnaţi se aceştia şi i-au ajutat in acţiu­ Evian. „L.Humaniie“ arată de
află Morera Farinas, Quinta­ nea lor criminală. Considerîn- asemenea că la Dijon a fost or­
din contigente din Ghana, Su­ In 1961 situaţia s-a schimbat nilla, Sanches şi alţi contrare­

dan, Guineea, Tcgo, india, Re. radical : 25 la sută din export voluţionari — duşmani înrăiţi du-i pe aceşti oameni vinovaţi ganizat un miting pentru pace
publica Mali şi R.A.U. era destinat ţărilor capitaliste ai poporului cuban. de cele săvârşite tribunalul re­ in Algeria cu participarea repre­
.şi 75 la sută ţărilor socialiste. voluţionar a găsit totuşi de zentanţilor Confederaţiei Gene­
— Nici un soldat congolez A. Morra a relevat că în 1958 Cîteva persoane din acest
să nu pătrundă in această zonă în timpul dictaturii — 6 t la
unde nu se admit decît parla­
mentari.

flaBMagMMga«BtaBB83aB5aBBffigaBsagaB3aiaBagag55MBiB^pgBMi^gBFzsxarsşsfca cuviinţă să le aplice circum­ rale a Muncii, Partidului Comu­

După cum s-a anunţat la 16 Monde“ scrie în legătură cu lo­ stanţe atenuate, şi i-a condam­ nist Francez, Partidului Socia­
mai un grup de ofiţeri superiori vitura de stat din Coreea de sud nat la cîte un an muncă for­
sud-coreeni au înfăptuit o lovi­ că „deoarece armata sud-coreea- ţată. list Unificat şi Uniunii femeilor
tură de stat militară cu obiec­ nă se află în strînsă dependen­ franceze.
tive vădit reacţionare. ţă de americani, este greu de
Explozia de mînie populară ţionale, situîndu-se la remorca zentative locale. Este interzisă presupus că complotiştii ar ti Moi mărturii despre crimele
După încetarea războiului aţî- din Coreea de sud nu a consti­ politicii americane. activitatea tuturor organizaţii­ putut să pregătească lovitura de
ţat de americani în Coreea, cer­ tuit insă o intimplare,. Falsifica­ lor obşteşti; a încetat de ase­ stat în stere militare înalte fără comise de Eichmann
curile imperialiste şi militariste rea alegerilor prezidenţiale a Cu prilejul împlinirii unui an menea activitatea tribunalelor ca acest lucru să iie cunoscut .1“
americane au căutat pe toate fost numai scinteia care a aprins de la răscoala care l-a înlătu­ speciale care judecau procesele americani şi că ar ti putut să IERUSALIM 17 (Agerpres). martorului de avocatul lui Eich­
căile să instaureze în Coreea de rnînia ce mocnea de mult. In rat pe Li Sin Man, in Coreea de intentate celor ce au săvirşit cri­ treacă la acţiune fără consim- L.a 16 mai a continuat la Ieru­ mann, Servatius, a fost o ade­
sud un regim proamerican. In decurs de 15 ani, jugul despotic sud au avut loc puternice demon­ me antipopulare in timpul domi­ ţămintu! acestora“. salim procesul criminalului de vărată încercare de a apăra re­
persoana dictatorului Li Săi al imperialiştilor americani şi al straţii şi mitinguri de protest naţiei lui Li Sin Man. Toate război nazist Adolf Eichmann. gimul hitlerist.
Man, americanii au găsit omul clicii lui Li Sîn Man a adus Co­ la adresa politicii guvernului funcţiile statului vor ti exercita­ Indiferent pe baza căror pla­ La începutul şedinţei, avocatul
care, cu sprijinul direct al S.U.A., reea de sud intr-o stare de totală Tian Men. Acţiunile populaţiei te de comitetul „revoluţionar“. nuri ar fi fost organizată acea­ lui Eichmann, Servatius, a ce­ In continuarea depoziţiilor
a instaurat un crunt regim de decădere. Industria şi agricultu­ din Coreea de sud au început să stă lovitură ,de stat reacţionară, rut citarea în calitate de mar­ sale, martorul a declarat că
teroare in Coreea de sud, a su­ ra sint ruinate, în oraşe bfntuic capete un caracter tot mai orga­ Corespondentul ziarului „Prav- un lucru apare cit se poate de tori ai apărării a ailor foşti au existat numeroase persoane
primat cele mai elementare li­ şomajul, peste 3.000.000 de ţă­ nizat şi un profund caracter po­ da“ relatează că lovitura de stat c la r; ea nu va putea să înăbu­ nazişti. în Germania care au împărtăşii
bertăţi cetăţeneşti, a instigat şi rani au rămas fără alimente, In litic. reprezintă un complot al reac- şe lupta dreaptă a poporului co­ vederile sale şi au acţionat în­
pregătit in permanenţă un treprinzătorii mici şi mijlocii dau ţiunii pus la cale după venirea reean care se ridică in apăra­ Apoi tribunalul a ascultat tr-un chip asemănător. El nu
„marş“ spre nord. Politica pro- faliment in masă, sint călcate in In fata acestei situaţii, cercu­ la putere a guvernului Tian rea drepturilor sale legitime. In mărturia pastorului german a citat decît două nume ale ace­
americană şi antinaţională a au­ picioare cele mai elementare Men, care nu a tost în stare cele din urmă poporul va răs­ Heinrich Grueber, care în tim­ lora care au participat alături
torităţilor lui Li Sîn Man a dus drepturi democratice. rile cele mai reacţionare core­ după evenimentele din aprilie turna şi această dictatură. pul fascismului a participat la de el la lupta împotriva teroa­
economia la ruină, a făcut de ene, sprijinite de stăpfnii lor anul trecut, să paralizeze lupta lupta împotriva teroarei hitle- rei hitleriste, refuzînd să citeze
nesuportat viaţa maselor popu­ Guvernul Tian Men, care a americani au trecut la organiza­ populaţiei sud-coreene şi prin ac­ La Londra domneşte părerea- riste şi a ajutat în numeroase numele unora care au rămas în
lare de la oraşe şi sate. In rin- înlocuit regimul lisinmanist în­ rea unei lovituri militare de stat, tivitatea sa a accentuat criza po­ că indiferent de rezultatul lovi­ rînduri victimele acestei terori. viaţă şi locuiesc în Germania
dul poporului din Coreea de lăturat de popor, sub masca în scopul instaurării unei dicta­ litică şi economică din Coreea turii de stat din Coreea ele sud, El însuşi a fost arestat de hi- occidentală. Explieînd acest re­
sud mocnea spiritul revoltei. unor declaraţii demagogice a turi militare. de sud. Lovitura de stat a fost acesta va crea in mod cert noi tlerişti şi deportat mai întîi în fuz, martorul a declarat că „tre­
Opoziţia faţă de ocupanţii ame­ continuat politica predecesorului săvirşită de torţele ultrareacţio- dificultăţi pentru întregul Occi­ lagărul de exterminare de la buie să se aibă în vedere că în
ricani creştea. său. De teama acţiunilor mase­ Caracterul reacţionar al lovi­ nare speriate de creşterea stării dent. Se aminteşte de asemenea, Sachsenhausen şi apoi transfe­ această ţară se primesc scrisori
lor populare Tian Men nu a fo­ turii de stat reiese şi din pri­ de spirit antiamericane şi de ex­ că după răscoala de anul trecui rat la Dachau. Martorul îl des­ de ameninţare. Eu am un dosar
In urma falsificării alegerilor losit aceleaşi metode brutale ca mele ordine emise de noua au­ tinderea in Coreea de sud a miş­ a studenţilor din Coreea de sud crie pe Eichmann ca pe un cri­ plin. Aceste scrisori mi-au fost
prezidenţiale din 1960 de către cele folosite de Li Sin Man. Acest toritate. Pe baza lor, fn Cor-rea cării diferitelor pături ale popu­ care a dus in cele din urmă la minal lipsit de scrupule. „Nu­ adresate în momentul cînd pre­
autorităţile lisinmaniste, demon­ lucru a fost interpretat de cercu­ de sud s-a introdus starea ex­ laţiei pentru unificarea paşnică răsturnarea dictatorului Li Sîn mele său, a spus Grueber, de­ sa a anunţat că voi depune ca
straţiile au cuprins repede în­ rile cele mai reacţionare ca o cepţională. Sint interzise toate a ţării. Este semnificativ că Man, alte ţări „aliate Occidentu­ venise un simbol trist“. Mar­ martor la Ierusalim. Nu vreau
treaga ţară. Ele s-au transfor­ slăbiciune. adunările, precum şi orice depla­ evenimentele din Coreea au lui“ au avut de suterit serioase torul arată că a fost în mai să fac să sufere un prieten care
mat intr-o răscoală populară îm­ sări. A fost interzisă criticarea coincis în timp cu măsurile lua­ zguduiri politice interne : Turcia multe rînduri la Eichmann pen­ m-a ajutat“.
potriva regimului colonialist al Guvernul Tian Men a mers pe „Comitetului militar revoluţio­ te de S IJ.A. pentru intensifica­ în mai 1960, Vietnamul de sud tru a interveni în favoarea u-
imperialiştilor americani şi îm­ linia de a sabota soluţionarea nar“ şi a membrilor săi în presă rea represiunilor împotriva popu­ la slirşltul anului trecut, recent nor persoane sau a unor comu­ După ce procurorul adjunct a
potriva clicii lui Li Sîn Man. principalelor probleme pe care sau sub alte forme. Această in­ laţiei din Vietnamul de sud. Iranul, iară să mai vorbim de nităţi evreieşti aflate în pericol, prezentat o nouă serie de docu­
Guvernul marionetă Li Sin Man ie ridicau masele populare şi tri terdicţie se extinde şi asupra Laos şi tulburările din Japonia. dar că a fost refuzat întot­ mente care dovedesc rolul jucat
a căzut. El a fost alungat de po­ problema unificării ţării. In timp agenţiilor străine. In Coreea de Agenţia France Presse rela­ Se consideră că deşi cauzele deauna. de Eichmann în exterminarea a
por, dar patronii americani au ce in rindul diferitelor pături so­ sud a încetat orice activitate fi­ tează că această lovitură de stat
trecut. în grabă la o politică de nanciară, porturile s-au închis. „întăreşte punctul de vedere cu acestor tulburări au tost diferi­ Martorul a descris apoi în­ milioane de evrei, tribunalul a
ciale din Coreea de sud se ac­ Parlamentul sud-coreean a fost privire ia amestecul american în grozitoarele condiţii din lagăre­
manevre şi subterfugii, sperfnd treburile altor state, amestec te, ele au dus la „slăbirea pozi­ le de exterminare în care a fost ascultat-o pe martora Charloife
centuează tendinţa spre reuniţi- care urmăreşte să impună po­ şi el închis.
că în felul acesta vor înşela şi ţiei Occidentului“, remarcă agen­ Salzberger care a descris fără­
care cu Coreea de nord, guver­ poarelor guverne împotriva vo­ ţia France Presse.
delegile naziştilor în Olanda şi
nul Tian Men s-a manifestat ca

. linişti masele populare. duşman înrăit al unificării na­ dizolvat ca şi adunările repre­ inţei lor“. Ziarul francez „Le I. DRĂCUŞAN U Contrainterogatoriul luat apoi Germania.

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Marhe nr. 9. lelefon: 186; 189; 75- lava phfit« in numerar con torm aprobării Direcţiunii Generale P.T.fR. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea l'oh grafică „1 Mai" — Deva