Page 59 - 1961-05
P. 59
ţxeg^oriaiâ J
PROLETAR) DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI VA Culturilor prăşitoare, lucrări
&â h M m de întreţinere la timpi
• „Succesul Jurnaliştilor începe
in abataje!“ : ÎNTRECEREA FUR Rod a! muncii entuziaste clima ceva mai rece), gospodăriile co
lective din satele Vurpăr, Sibişeni şi
NALIŞTILOR (pag. 2-a) ; In dorinţa de a obţine şi în acest Vinţul de Jos. raionul Alba, au obţinut
an recolte bogate, colectiviştii din rezultate destul de bune în ceea ce
o DRUMUL SPRE COSMOS Sîntandrei au acordat şi acordă o aten priveşte lucrările de întreţinerea cultu
ţie deosebită lucrărilor de întreţinerea rilor. Rină în prezent colectiviştii din
de 1URI GAGARIN, pilot-cosmo culturilor. Drept rezultat al participă satele amintite au executat praşila î-a
rii masive a membrilor gospodăriei la la cartofi pe 11 ha. şi a tlorii-soareiui
naut al U.R.S.S., Erou al Uniunii munca cîmpului şi a folosirii fiecărei pe mai bine de 6 ha.
zile prielnice de lucru, aici s-a exe
Sovietice; cutat plivitul pe toată suprafaţa cul Concomitent cu aceasta, membrii
tivată cu păioase (260 ha. cu grîu, gospodăriilor colective din Vinţul de
® Sfat viticol : Lucrarea şolului 25 ha. cu ovăz şi 20 ha. cu orz de Jos şi Sibişeni au prăşit în grădină
toamnă). De asemenea, pînă ieri s-a două ha. ocupate cu zarzavaturi.
în vii, în timpul verii (pag. 3-a). făcut prăşi tul cartofilor — mecanic şi
manual — pe 24 ha. şi a florii-soare- Numai ploaia-i de vinci ?
o Situaţia din Coreea de sud după lui pe 6 ha.
Membrii gospodăriei colective din
Anul XIII. Nr. 1990 lovitura de stat (pag. 4-a) Avind întregul utilaj pregătit, as Şoimuş au iost printre primii din ra
tăzi se va începe de zor la prăşitu! ionul Ilia care au terminat însămînţa-
S i dezv@ ilim su ccesele porumbului cultivat pe 160 ha. şi a tul de primăvară şi plivitul păioaselor.
sfeclei furajere care ocupă 25 ha. Ne aşteptam ca tot printre fruntaşi ?ă
©bflnute în în tre c e re a se situeze şi în ceea ce priveşte exe
La G . A . C . Beriu cutarea lucrărilor de întreţinerea cultu
socialistă ! rilor. Dar, lucrurile nu stau toc rai
Unele succese In ceea ce priveşte aşa. Colectiviştii de aici sînt mult ră
' Desfăşurând larg întrecerea nuă a preţului de cost, pentru lucrările de întreţinerea culturilor s-au maşi în urmă cu aceste lucrări. Pînă la
Socialistă, muncind cu însufle descoperirea şi valorificarea re obţinut şi la gospodăria colectivă din 18 mai ei n-au executat prăşiful decît
ţire alături de întregul popor, zervelor interne, să luăm în Beriu, raionul Orăştie. Colectiviştii dc pe 1 ha. cultivat cu mentă şi pe 1,5 ha.
oamenii muncii din regiune au continuare măsurile necesare aici au terminat plivitul păioaselor cu cultivate cu zarzavaturi în grădina gos
cinstit ce-a ele a 40-a aniversa pentru îndeplinirea in cele mai mai bine de 3 săptămîni în urmă şi au podăriei. In rest, nu s-a prăşit nimic.
re a partidului cu succese re bune condiţii a sarcinilor de executat prima praşilă la ttoarea-soare- Nici cartofii, nici tloarea-soarelui şi nici
marcabile în îndeplinirea pla plan pe anul 1961 I Aşa cum se lui pe 10,5 ha. din 12 ha. cultivate cu porumbul. $i doar toate aceste culturi
nului de sfat şi a sarcinilor mă desprinde din Directivele C.C. această plantă. sînt bine dezvoltate, dar mai ales îm-
reţe trasate de cel de-al IlI-lea al P.M.R. ou privire la crite buruienate.
Congres al P.M.R. riile principale ale întrecerii so In prezent ei se găsesc complect pre
cialiste, lupta pentru o calitate — Vina — zic tovarăşii din consi
îmbunătăţirea calităţii mine superioară a produselor — ri gătiţi pentru a începe praşila cartofi
reului de fier, cărbunelui coc- dată, cu lupta pentru sporirea liul de conducere al G.A.C. — nu este
sificabii şi a produselor side producţiei, a productivităţii lor şi a porumbului. Din relatările bri
rurgice, depăşirea planului cu muncii şi realizarea de economii a noastră. A plouat prea mult şi pă-
peste 94.000 tone cărbune, şi beneficii peste plan — tre gadierului gospodăriei, tov. Emil Tîm-
15.000 tone minereuri de fier, buie să constituie o sarcină cen mîntul este moale.
1.500 tone cocs, 13.000 tone fon trală, cu caracter permanent, peanu, această lucrare va ti terminată
tă, 8.000 tone oţel, 18.000 to în îndeplinirea planului de stat. Să fie oare numai ploaia de vină ?
ne laminate — iată cum au în in cel mult o săptămînă, avînd în ve
ţeles minerii şi siderurgiştii din Fireşte, îndeplinirea acestor Noi spunem că nu. Atirniăm acest lu
regiune să răspundă chemării sarcini, dezvoltarea succeselor dere faptul că es se va tace mecanizat.
partidului, să-şi manifeste dra obţinute în toate domeniile ac
gostea şi ataşamentul faţă de tivităţii de producţie cere din Rezultate bune cru bazîndu-ne pe argumente concrete.
forţa conducătoare şi călăuzi partea muncitorilor, inginerilor La G.A.C. din Bretea Mureşană, din
toare a poporului. Alături de şi tehnicienilor, din partea or Deşi cu condiţii de climă şi sol oare Mintia, Veţcl ori din alte sate vecine
mineri şi siderurgişti, se pot ganizaţiilor de partid şi sindi cum diferite de cele din raioanele Sebeş, s-au prăşit şi cartofi, şi floarea-soare-
mîndri cu realizările obţinute cale, conducerilor întreprinderi Orăştie şi Ilia, (solul este milos, iar lui etc., deşi a plouat peste tot. Ade-
numeroase colective de munci lor, nu numiai o muncă mai în
tori din întreprinderile de con cordată ci şi mai multă iniţia vărul este că la Soimuş n-a existat
tivă creatoare. Viaţa a arătat
strucţii, din industria uşoară şi ce mare importanţă are scoa suficientă preocupare pentru începerea
locală, din transporturi etc. terea la iveală a iniţiativelor şi
acţiunilor izvorîte din masă şi la timp a lucrărilor de întreţinere a
Trecînd în revistă realizările sprijinirea largă a acestora.
obţinute în întâmpinarea glori Iniţiativa minerului loan M. Po culturilor. Considerăm ca absolut ne
oasei aniversări a partidului, pa de la mina Teliuc, „Nici un
colectivele întreprinderilor re vagonet de minereu rebutat!“ Comunistul Constantin Popa conduce o brigadă de mineri cesar să se ia măsuri de îndreptarea
giunii şi-au manifestat hotârî- şi. acţiunea de masă desfăşura la Exploatarea minieră Deva. In afara preocupării lui pentru
rea de a munci cu şi mai multă tă de minerii din Teliuc şi Ghe- depăşirea lună de lună a planului de producţie, acordă o deo situaţiei existente aici. Gei competenţi
voinţă pentru a spori succesele sebită atenţie pregătirii profesionale a oamenilor din brigadă.
de pînă acum. Tn mine şi uzine, lar sub lozinca „Succesul turna- să treacă urgent la fapte.
în întreprinderi şi pe şantierele liştilor începe în abataje“ au laiâ-1 in fotografie explicitul tovarăşilor Alexandru Tritian şi
de construcţii, întrecerea socia contribuit la obţinerea unor Vasile Dani cum se face corect o puşcare. fru n te a b rig ă zilo r
listă continuă cu şi mlai multă succese însemnate în îmbună
însufleţire. Minerii, siderurgiş tăţirea calităţii minereului de La sectoarele 11 şi III ale Ex realizat în proporţie de 106,2 la
tii, constructorii hunedoreni, fier şi a dat posibilitate fur- ploatării miniere Retrila, întrecerea
sînt conştienţi că importanţa naliştilor să sporească indicii socialistă dintre brigăzile de mi sută.
sarcinilor ce le stau în faţă de de utilizare, să dea peste plan neri continuă cu multă însufleţire.
păşeşte graniţele întreprinderi o importantă cantitate de fontă Noi succese în întrecerea socialistă Numai la sectorul II, in perioada In fruntea întrecerii se află bri
lor respective şi ale regiunii, că de bună calitate. Aceste rezul 1—12 mai a. c., s-au dat peste plan
de rezultatul muncii lor depind tate trebuie să constituie în 629 tone de cărbune de bună cali găzile de mineri conduse de Gheor-
rezultatele colectivelor multor demnul cel mai convingător de tate. In aceeaşi perioadă, la secto
întreprinderi din întreaga ţară, a acorda întreaga atenţie ini rul III planul de producţie a fost ghe Michiev de la sectorul II, Si- $
eă rodul muncii lor creatoare ţiativelor maselor, de a sprijini
are o mare greutate în lupta înfăptuirea tuturor propuneri 1 0 .0 0 0 fone fonfă peste pian mion Marian şi Ion Cîşlariu de la <
pe care o desfăşoară întregul lor şi acţiunilor care au drept
popor pentru desăvîrşirea con scop descoperirea de noi re sectorul III. ^
zerve, generalizarea experienţei
strucţiei socialiste . fruntaşilor, extinderea tehnicii In întrecerea socialistă ce se 83 leg pe m.c. volum util fur R U S A L I N B Â L ŞA N t»
Organizaţiile de partid şi noi. desfăşoară între secţiile com nal mai mare decît cel plani bibliotecar şef
binatului siderurgic din Hune ficat.
sindicale, conducerile întreprin Majoritatea covîrşitoare a co doara, jurnaliştii de la secţia L a în d e m n u l d e p u ta ţilo r
derilor, sînt datoare să spriji lectivelor întreprinderilor din a II-a au obţinut un nou şi re In această perioadă s-a acor
ne pe toate căile eforturile regiune se poate mîndri cu re marcabil succes. De la începu dat o atenţie deosebită şi im-• . In ultima vreme, strada Ilie Pin- care le-âu plantat cu flori. Au cu
creatoare şi elanul colectivelor zultatele obţinute în întrecerea tul anului şi pînă in ziua de bunătâţirii calităţii fontei. Ca tilie din Orăştie a devenit cea, mai răţat şi stropit cu var şanţurile de
de muncitori, ingineri şi tehni socialistă. Sînt însă si unele co- urmare procentul de declasate frumoasă şi îngrijită stradă din o- scurgere etc. In faţa dispensarului
cieni. Bazîndu-ne pe experienţa 17 mai ei au produs peste sar a fost redus cu 90 la sută sub raş.- Aceasta, în urma acţiunilor de T.B.C., cu sprijinul Statului popu
dobînditâ pînă acum în lupta (Continuare In pag 3-a) cifra admisă. De asemenea, jur muncă patriotică întreprinse de ce lar orăşenesc, cetăţenii au transpor
pentru o productivitate mai cinile de plan 10.000 tone fontă. naliştii acestei secţii au rapor tăţeni la îndemnul deputaţilor Graf tat mai multe tone de piatră cu ca
înaltă, pentru reducerea conti tat realizarea unei economii la Carol şi dr. Ion Homorodean. re s-a nivelat strada.
Sporirea producţiei de fontă preţul de cost in valoare de
are la bază mărirea indicelui 4.000.COO lei. Astfel, gospodinele care locuiesc TEODOR LĂZĂRESCU
pe această stradă, au văruit pomii muncitor
de utilizare al furnalelor. Ast în jurul cărora au tăcut rigole pe
fel, numai in luna mai s-a ob
ţinut un indice de utilizare cu
F ie r vech i p en tru o ţe lă rii
432 tone cărbune bonificajie pentru calitate Organizaţia de bază U.T.M. de la Un aport înseninat I-au adus ute-
secţia administrativă a uzinei „Vic miştii Dumitru Roman, Lucreţia Io-
Măsurile luate pentru alege cu 0,4 la sută sub cel stabilit. toria" Călan a antrenat mai mulţi van, Maria Timiş şi (Jctavian Ta- Comunista Agneta Huţupaş esle
rea sterilului în abataje şi la Prin îmbunătăţirea calităţii tineri în acţiunea de strîngere a fie bacu. şlefuitoare la atelierul montaj a!
bandă, uscarea raţională, ca şi rului vechi. Intr-tina din zilele tre uzinei „Victoria“ din Călan. 7.i
interesul minerilor şi tehnicie cărbunelui minerii din Aninoa cute, numai în 3 ore, ei au colectat ALEXANDRU TUZA de zi îşi depăşeşte norma cu 10-15
nilor din sectoarele productive peste 3.000 kg. tier vechi. electrician Ia sută, dind în acelaş timp lu
ale minei Aninoasa au făcut ca sa au realizat în prima jumă crări de bună calitate.
fiecare zi lucrătoare din luna tate a lunii mai economii egale
mai să se încheie cu realizări
frumoase în ce priveşte îmbu cu valoarea a 432 tone cărbune.
nătăţirea calităţii cărbunelui.
e d !e comunicări HBTOKSSraEBaIBS
In prima jumătate a lunii, de
Astăzi la orele 10 va avea loc în Daniello va prezenta comunicarea exemplu, procentul de cenuşă
sala colţului roşu al spitalului unifi „Concepţia actuală în privinţa chimio
cat din Deva o şedinţă de comuni terapie! în tuberculoză“, tov. dr. Con- in cărbunele extras a fost mai
cări ştiinţifice, organizată de secţia stantinescu Ovidiu, comunicarea „Pro
de ftiziologie a Societăţii Ştiinţelor filul endemici tuberculoase în regiu mic cu aproape două procente
Medicale — filiala Deva. nea Hunedoara“. In cadrul şedinţei
se vor prezenta şi alte comunicări. faţă de admis. De asemenea,
Cu acest prilej tov. prof. Dr, Leon
procentul de umiditate a fost
oooo5oo 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 IMJFÄ PATEU LUMI ©E MUMCA
oooooooooooooooooooo Şantierul noi In numărul 1901 din 8 februarie al zia porţiona! pe cele trei schimburi şi să de fiecare dată neregulile pe care le tenţie sporită a maiştrilor şi a şefilor
lor laminoare rului „Drumul socialismului“ a apă răspundă în mod deosebit de calita observă. de echipă. Evitarea turnării la tempe
din Hunedoara. rut un articol intitulat: „Lingotiere tea producţiei. S-a stabilit apoi defi ratură scăzută şi curăţirea cum se cu
Cu ajutorul u- după cerinţele, oţelarilor“. Văzînd că-i nitivarea într-un termen cit mai scurt Şi ultimele rezultate vine a canalelor de turnare ar fi e-
vorba de calitatea lingotierelor pro a tehnologiei de turnare, pentru dife vifat sudurile Ia rece. Dezbaterea mai
^ nei macarale de duse la uzina „Victoria“ Ctilan. l-am ritele tipuri de lingotiere. După toate acestea, firesc era ca înceată a pieselor şi evitarea şocurilor
citit cu atenţie. In el printre altele se realizările să se îmbunătăţească. Rea termice ar fi înlăturat in mare parte
oooo mare capacita arată că atît în luna ianuarie cit şi Această măsură a tost tradusă în litatea însă este alta. In luna aprilie crăpăturile. Introducerea din timp a
te se montează In primele zile din februarie, rebutul fapt. definitiv. Ia începutul ultimei de s-a înregistrat un procent de rebut de bătătoarelor pneumatice ar fi înlăturat
depăşeşte cu mult procentul admis. cade a lunii aprilie (in 23 aprilie a 5,25 Ia sută. faţă de 2,52 la sută cit în mare măsură rebtilu! prin ondulaţii
oooooooo scheletul meta- Aceasta, din cauza nerepartizării ju avut loc prelucrarea procedeelor teh este admis. In primele 9 zile din luna ş.a.m.d
lic Ui acoperi dicioase a cadrelor tehnice pe schim nologice cu maiştrii, şefii de echipă mai au fost rebútate b lingotiere.
şul halei de buri, nerespectării procesului tehnolo şi muncitorii calificaţi). Tot în luna Toate acestea dovedesc că măsurile
profile mijlocii gic, lipsei de exigenţă a controlului Care sînt cauzele? Reste 1,2 la sută preconizate n-au fost aplicate întoc
ooooooco şi. benzi. de calitate ş.a.m.d. De aceea mi-am aprilie s-a introdus şi întrecerea so din rebutul înregistrat in luna aprilie mai.
co zis : „Critica ajută. N-ar strica să Ie cialistă pe profesii. se datorează lipsei de lontă veche.
& fac o vizită. După patru luni de mun 1,50 la sută executării loturilor expe Posibil ii aiai există
că, situaţia trebuie să fie cu totul Ca măsură tehnică, s-a stabilit in rimentale pentru înlăturarea defectelor
óI oO alta“. Şi iată ce am constatat. necunoscute. 2 Ia sută nerespectării Am amintit mai sus că au fost puse
V% o8 troducerea bătătoarelor pneumatice, tehnologiei de turnare, iar restul, ca la punct procedeele tehnologice pentru
Despre unele masurî... pentru eliminarea rebutului prin on- lei de turnare necorespunzătoare. diferite tipuri de lingotiere (mai pre
dulaţie. cis spus, pentru lingotierele de anu
La indicaţia Comitetului de partid In afara lipsei de tontă veche, cau mite greutăţi). însuşirea temeinică a
al uzinei, articolul amintit mai sus a In afara celor amintite, comitetul zele sînt în cea mai mare parte su lor de către şefii de echipă şi munci
iost prelucrat cu comuniştii din sec sindical de secţie a luat hotărîrea ca tori va duce cu siguranţă la micşora
ţie, în grupele sindicale, şi s-a stabi în consfătuirile de producţie să se dis biective. Rebutul provenit din exe rea rebutului. Rentru aceasta însă,
lit un plan de măsuri. Astfel, s-a sta cute probleme concrete, legate de ce cutarea loturilor experimentale putea n-ar fi rău dacă conducerea secţiei
bilit ca inginerii să fie repartizaţi pro- rinţele secţiei. fi evitat în bună măsură dacă condu ar iniţia un ciclu de lecţii cu aplicaţii
cerea secţiei ar fi grăbit definitivarea practice. Ele pot fi organizate pe gru
Cit priveşte controlorii de calitate, puri mai restrînse de muncitori, pen-
aceştia şi-au pus la punct o evidenţă procedeelor tehnologice de turnare.
strictă a rebutului, pe cauze. In plus, Cel provenit din nerespectarea tehno CONTROI.UL DE CALITATE
logiei, la rîndul său, putea fi şi el
•:> ? ei participă cu regularitate Ia şedin
ţele operative ale secţiei şt sesizează înlăturat în mare măsură, printr-o a- (Continuare in pag. 3-a)
*S
*-'Vx—- vj w \.y
OOOOOOOOCOOOOO'' o
