Page 60 - 1961-05

DnP ? DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1fi90

SUCCESUL FURNALIŞTILOR întrecerea M ER IL O R
I M C F P F I E  l l  T  J f E 66

La panoul întrecerii Obiectivul nr. 1: calitatea

T E L. SU C G HE L A R — Vom îmbunătăţi calitatea mine­ In adunările de partid, în şedinţele Folosind metoda puşcării selective a mierealaţiilor de steril, brigada con­
reului cu 3 Ia sută faţă de sarcina pla­ sindicale, de U.T.M., în consfătuirile dusă de comunistul Nicolae Cazacu, de la I. M. Ghelar, a mărit în acest
° Minerii din Teliuc s-au angajat să ex­ ° Organizînd mai bine munca, aprovizio- nificată — s-au angajat printre altele de producţie, peste tot, calitatea mi­ an conţinutul de metal în minereu cu 2 Ia sută.
tragă în acest an, peste plănui de producţie, nînd la timp cu materiale brigăzile şi redu­ minerii din Ghelar th răspunsul dat nereului devenise subiectul principal al
18.000 tone minereuri de fier. In perioada cînd în mod sistematic personalul neproduc­ chemării la întrecere a minorilor din Te­ discuţiilor.
1 ianuarie — 15 mai ei au realizat apro­ tiv, colectivul de muncă a! I. .M. Ghelar a liuc. Acest angajament li se părea
ximativ 44 la sută din angaiamentu! anual. sporit productivitatea muncii cu 4 la sută multora cel mai dificil de realizat. Cu ocazia diverselor adunări şi cons­
faţă de sarcina de plan, depăşind astfel cu fătuiri minerii au propus să se ia mă­
° In loc de 2 la sută la siderită şi 3 Ia 100 la sută angajamentul luat în întrecere. Cu ocazia consfătuirii ce a avut loc suri pentru introducerea puşcării se­
sută la limonită, cit prevede angajamentul, spre sfîrşitul anului trecut Ia Hune­ lective Ia toate locurile de muncă, ale­
conţinutul în metal al minereului extras de ® In acest an, minerii din Ghelar au mă-' doara între mineri şi sidcrurgişti, ghe- gerea manuală a sterilului în abataje,
la Teliuc a crescut cu 5 la sută la siderită rit conţinutul de metal în minereu cu 6 la lărenii au fost aspru criticaţi pentru intensificarea alegerii la banda de clau-
şi cu 8 la sută la limonită. sută, ceea ce echivalează cu depăşirea an­ conţinutul mare de steril şi nerespec- baj, stabilirea calităţii producţiei drept
gajamentului cu 100 la sută. obiectivul nr. t al întrecerii socialiste
® Imhrăţişînd iniţiativa „Nici un vagonel tarea întocmai a granulaţiei minereului între brigăzi şi sectoare.
de minereu rebutat" mai multe brigăzi prin­ ° De Ia începutul anului şi pînă la 15 livrat. Ce-i drept, de atunci s-au în­
tre care cele conduse de minerii loan Enăş- mai, din abatajele minei Ghelar au fost ex­ ...Acum, pe orizonturi se poate vedea
cău, Dionisie Aiimpescu, Pavel Bolovan, trase aproximativ 6.000 tone minereuri de dreptat mult lucrurile. Dar acum, de în fiecare zi un om umblînd de la un
loan M. Popa au dat minereul cu cel mai vagonet la altul şi cercetîndu-le cu a-
puţin steril vizibil, fapt pentru care nu li fier în afara pianului. cînd s-au angajat în întrecere cu mi­ tenţie. Pe cel găsit în neregulă scrie
s-a rebutat nici o tonă de minereu. nerii din Teliuc, problema se punea cu rebut şi dă dispoziţie să tie tras la o
® Succese de seamă au obţinut minerii din totul altfel. „Cei din Teliuc, stau la parte. La silozul de la Ketişoara, cel
° Reducînd consumurile specifice de ma­ Ghelar si în ceea ce priveşte reducerea pre­ puţin odată la 10 zile, ii vine nudul
teriale, minerii din Teliuc au economisit în calitate mai bine decît noi. Dacă vrem fiecărei echipe să treacă prin emoţiile
primele 4 luni ale anului 258.000 lei la pre­ ţului de cost. Astfel, ei au economisit în recepţiei. Acestea, sînt tot propuneri
ţul de cost. să-i întrecem va trebui să-i depăşim ale oamenilor.
primele 4 luni ale anului aproximativ şi la acest obiectiv" — îşi spuneau ei.

270.000 lei. De aici a pornit un lanţ de frămîntări.

iniţiatori, minerii din Teliuc C IF R E Şl F A P T E ...Zilele trecute la I. M. Ghelar a avut IN CLIŞEU; Nicolae Cazacu, împreună cu ajutorul său Gheorghe
loc un eveniment deosebit: decernarea Gligor, amplasînd găurile de mină.
unui premiu pentru echipa care a ex­

Era într-o zi pe la sfîrşitul tivitatea muncii poate fi spo­ o In primele patru luni ale anu­ ploatare de mare productivitate: tras minereu de cea mai bună calitate. ,Dar preful de c o st? 1
lunii februarie. Sala de şedinţe rită simţitor. La fel ca ei fie­ lui, minerii din Teliuc au livrat pes­ exploatarea combinată prin înma- Premiul a fost cîştigat de echipa con­
a I. M. Teliuo devenise ne-incă- care din cei înscrişi la cuvînt. te plan 9.233 tone minereu. Din a- gazlnare şi surparea minereului în dusă de loan Irlmie, de Ia orizontul întrebarea a fost pusă atunci în fiecare zi, la fiecare brigadă,
pătoare. Peste sutele de capete au arătat că la locurile lor de ceslea, aproape 1.000 tone au fost subetaje. Noua metodă, aparţine u- VII A, Iu lunile martie şi aprilie ea cind s-au stabilit obiectivele în­ ce economii există. De asemenea,
se revărsau ca intr-un torent muncă se pot obţine realizări extrase de brigada lui loan M. Hopa, nui colectiv de inovatori de la l.M. nu a rebutat nici măcar o tonă de mi­ trecerii. La comitetul de partid contul de economii permite ur­
cuvintele celui, care citea Direc­ mult meii frumoase decît cele peste 550 tone de brigada tui loan Ghelar şi dă rezultate cit se poate nereu. al ruinei Teliuc se analizau an­ mărirea îndeplinirii angajamen­
tivele C.C. al P.M.R. cu privire înregistrate pînă atunci.. In în­ Mafeş şl circa 500 de brigada lui de bune. gajamentele luate. Conducerile telor ia fiecare echipă. Se st ie
cheiere, întregul colectiv s-a an­ Emilian Bălan. Echipe cu realizări aproape tot alît sectoarelor prezentaseră propu­ de pildă că brigăzile ^ori Iu-,? F
la criteriile principale ale în­ g ajat: „Vom îmbunătăţi cali­ o Printre metodele noi de muncă de bune sînt şi cele conduse de Nico- neri concrete, angajamente. La loan Enăşcău şi Emilian Bălan
trecerii socialiste în cinstea ce­ tatea siăeritei cu 2 la sută şi ® Cel mai mare vîrt de producţie aplicate anul acesta la I. M. Teliuc !ae Balici, Petru Preda şi Aron Voina. preţui de cost insă existau re­ au pînă acum economii de cite
lei de a 40-a aniversări a parti­ a limonitei cu 3 la sută faţă de ' din anul acesta la 1. M. Ghelar a se numără puşearea in masă cu Ele aplică cu succes iniţiativa mineri­ zerve. Pe baza angajamentelor 7.000 lei. Şi conlorm regulamen­
dului. Minerii ascultau cu aten­ conţinutul mediu planificat; vom fost înregistrat în ziua de 20 apri­ găuri combinate (verticale şi ori­ lor din Teliuc „Nici un vagonet de mi­ luate de brigăzi şi sectoare se tului, 20 la sută din economii li
ţia încordată. Li se păreau la lie. In această zi au tost extrase zontale) a minereului din carieră. nereu rebutat". stabilise suma de 500.000 lei pe se dă celor ce le realizează.
fel de importante fiecare fra­ da peste plan 18.000 tone mi­ peste plan mai mult de 780 tone Prin aplicarea ei s-a redus consu­ întreprindere. Oamenii însă se
ză, fiecare aliniat. „La baza în­ nereu de fie r; vom depăşi sar­ minereu. Cele mai mari depăşiri mul de exploziv, iar calitatea mi­ Sporirea conţinutului de metal în fereau să-şi dea părerea dacă Mai important însă este fap­
trecerii socialiste trebuie să cina de creştere a productivi­ le-au realizat colectivele minelor nereului extras de Ia suprafaţă s-a minereul livrat cu peste 4.700 tone faţă tul că în acest fel poate fi cal­
stea respectarea planului de vest şi Vadul Dobrii. îmbunătăţit considerabil.
tăţii muncii cu 1.5 la su tă ; vom

cooperare, a obligaţiilor de liv­ realiza o economie la preţul de o In vederea realizării cu succes ® Anul acesta la 1. M. Ghelar de cel planificat. îmbunătăţirea calită­ se poate sau nu realiza. culat operativ (adică zilnic) pre­
rare a producţiei conform con­ cost de 500.000 lei." a angajamentelor luate în întrece­ au fost introduse la lucrările de ţii minereului de la mina vest (secţia Şi totuşi s-a găsit cineva care ţul de cost al tonei de minereu.
tractelor" — citea printre dl- rea socialistă, colectivul minei le- înaintare patru maşini noi de în­ care înainte avea cele mai slabe rezul­ Ca urmare, atunci cînd se ob­
tele vorbitorul... „Criteriile spe­ — Sîntem convinşi că efor­ liuc a acordat o deosebită atenţie cărcat, burajul cu nisip la toate lo­ tate) cu fi Ia sută la limonită şi 4 la sută să întrebe : servă o depăşire la unul din ele­
cifice nouă, minerilor din in­ turile noastre vor contribui la introducerii utilajelor noi de mare curile de muncă, iar pertorajul umed Ia siderită—acestea sînt rezultatele pri­ mente se iau imediat măsuri.
dustria extractivă a minereuri­ succesele siderurgiştilor, la spo­ productivitate, Astfel, în cursul a- la majoritatea fronturilor de lucru. melor patru luni de întrecere. Ele nu-i — Dar preţul de cost ?
rirea producţiei de metal — au cestiii an, au fost introduse printre Datorită acestui fapt, în prezent, Pentru moment s-a făcut li­ In plus, la exploatarea în ca­
nişte. Apoi, inginerul Nicolae rieră s-au introdus forezeF elec­
lor feroase sînt depăşirea pla­ spus minerii în încheiere. Pen­ altele un screper la orizontul 180 numărul brigăzilor care realizează mulţumesc însă pe minerii din Ghelar. Jurcoane, directorul întreprinde­ trice in locul celor pneumatice.
nului la axtracţia de minereuri tru ca siderurgiştii să obţină, şi încă un excavator în carieră. viteze de avans de peste 00 m. I. pe De aceea. îmbunătăţirea calităţii mine­ rii, care — se vede treaba — se Aceasta a dus la obţinerea unor
feroase (exclusiv a ancheritei); realizări cit mai frumoase, pen­ lună se ridică la 5, faţă de 2 cit reului, va rămîne la ei şi pe mai de­ gindise şi la-acest angajament, a însemnate economii la capitolul
îmbunătăţirea indicilor de cali­ tru ca patria să. primească me­ ® Minerii din Ghelar au aplicat era anul trecut. parte obiectivul nr. 1 al întrecerii. rupt tăcerea : energie.
de curînd o nouă metodă de ex­ — Cred că putem realiza
500.000 lei economii. Anul aces­ De asemenea, pentru o cit mai
tate cu respectarea unei ex­ tal mai mult şi mai bun. che­ ta trebuie să muncim mai bine raţională folosire a materialelor
decît anul trecut. Spunînd aceas­ s-au creat subdepozite, de unde,
ploatări raţionale...“ ta mă refer înainte de toate la pe baza fişelor limită de con­
La discuţii fiecare a avut consumurile specifice. Nu mai suni se dau materialele necesare
trebuie în nici un caz depă­ in tot cursul zilei de muncă. La
!Bpropuneţi pentru Intensificarea întrecerii ?cîte ceva de spus. Minerul loan şite.. Dar ce să tăcem pentru a- aceasta mai trebuie adăugată şi
măm la întrecere socialistă pe ceasta ? hotărîrea minerilor de a re folosi
minerii din Ghelar. Vor cişti-ţ de mai multe ori lemnul de
ga acei. ¦care vor asigura hrg,- s Nu-şi aminteşte nimeni să fi mină.
făcut cineva vreo propunere pe
M. Popa spunea că există po­ na furnalelor in cele mai bu­ loc. Fiecare însă şi-a propus să După patru luni de activitate,
caute cit mai multe căi pentru bilanţul activităţii în această di­
sibilităţi ca nici o brigadă să ne condiţiuni, acei care-şi vor Răspunde fov. Răspunde tov. IOAN M. POPA, reducerea preţului de cost. Şi recţie este cit se poate de rod­
nu mai rebuteze minereu. Cul­ realiza cel mai bine angaja­ Z AHARI A GHERGHESCU, artificier, miner, şef de brigadă la sectorul l l oamenii au găsit.
cea Cosma a arătat că produc­ mentele luate. nic. Consumurile specifice au
secretarul organizaţiei de partid al minei Teliuc Intr-o adunare de partid la
-®§5= de la orizonturile V— VII, l.M. Ghelar sectorul II minerul comunist fost reduse sub cifrele planifica­
Am toată convin­ tuturor colectivelor Cosma Culcea a propus intro­
Prim ire entuziastă. îmi dau seama că ţă. Şi aceasta pentru gerea că din între­ ducerea contului de economii. te. Cit priveşte angajamentul a-
pe zi ce trece în­ că sc completează cerea între colective­ între care se desfă­ Acest sistem de urmărire a chel­
Vestea s-a răspîndit uimitor tică şi vestică. De asemenea, s-a trecerea noastră cu prea ra r: odată la şoară. Or. cel mai tuielilor dă posibilitate să se ştie nual de economii, acesta a fost
de repede. Din abataj in abataj propus extinderea metodei de minerii din Teliuc 10 zile. Cred că e- le I. M. Teliuc şi bun mijloc de cu­
circuia fraza: „Ai auzit? Ne-a exploatare cu inmagazinare şi xistă posibilităţi ca I. M. Ghelar avem de noaştere reciprocă a realizat în proporţie de peste 55
chemat Teliucul la întrecere!“ surpare in subetaje la orizontul devine tot mai pa­ săptămînal să ne cu­ cîştigat şi unii şi al­ metodelor de muncă la sută.
Şi perforatoarele se avîntau par­ II şi VI mina centrală şi orizon­ sionantă. Minerii cer­ noaştem realizările. ţii. In lupta pentru sau a iniţiativelor pe
că mai repede în masivul de mi­ tul VII mina Mihail. cetează cu multă a- In acest fel interesul cîştigarea titlului, de care le aplică un co­ PRIVIRE I N VIITOR
nereu. Oamenii munceau cu a- tenţie graficul între­ pentru întrecere ar fruntaş trebuie să lectiv sau altul, este
vint sporit ca şi cind atunci s-ar Pentru sporirea vitezei de ceri'1. Se fac calcule, creşte, agitatorii ar căutăm noi şi noi căi In această lună la leliuc şi Ghelar nerii au reuşit să extragă mai mult
fi hotărit ciştigătorul. înaintare a lucrărilor de investi­ se studiază posibili­ fi înarmaţi cu da­ pentru sporirea rea­ schimbul ele experi­ întrecerea continuă cu o şi mai mare de 500 tone minereuri de. tier peste
ţii şi deci pentru crearea de noi tăţile. Care şi uncie te mai proaspe­ lizărilor. Cei care vor enţă. De acest merit însufleţire. Zi de zi, din abataje, în plan, să ridice conţinutul de metal cn
La prinz s-au adunat aproape fronturi de lucru s-a propus in­ stă mai bine ? — ia­ te, mai convingă­ aplica cel mai bine rni-am dat seama lu­ vagonete sau cupele îunicularului, spre aproximativ 5 la sută, să obţină anu­
toţi minerii din schimbul I şi o troducerea a încă 4 maşini de metodele noi de mun­ na trecut“, cină între furnalele Hunedoarei şi Bălanului iau mite succese şi în ce priveşte reduce­
parte din schimbul II. S-a citit încărcat. tă întrebarea pe care toare. şi munca ar că şi cele mai bune noi. şi minerii din drumul sute şi sute de tone de side­ rea sterilului vizibil (sectorul 111 de
chemarea la întrecere. Apoi, in­ şi-o pune fiecare merge mai bine. iniţiative în întrece­ Ghelar a avut Ioc un
In scopul îmbunătăţirii calită­ membru al colectivu­ rea socialistă, se vor asemenea, eveniment.
ginerul Vasiie Florea. directorul Şi mai propun ce­ clasa desigur pe pri­
ţii, s-a propus extinderea meto­ lui nostru ori de cîte mul loc. Cu această ocazie,
întreprinderii, a întrebat: va : să se confecţio­
dei de puşcare selectivă a inter - ori trece prin faţa am. avut multe de în­
văţat. atit noi. cit şi

— Ce spuneţi, tovarăşi ? Pri­ caiaţiilor de steril în toate aba­ graficului. neze un grafic mai Dar întrecerea so­ ei. De aceea propun rită, limonită şi ankerita. Şi indife­ la Teliuc de pildă n-a rebutat nici un
mim întrecerea? tajele, intensificarea alegerii ma­ Interesului cres- mare şi mai frumos. cialistă nu este ca asemenea schim­ rent că e vorba de cantitate, calitate vagonet de minereu), să îmbunătă­
nuale a sterilului, mărirea nu­ Există pentru aceas­ concurenţă. Ea are buri de experienţă sau economii ia preţul de cost, rezul­ ţească granulaţla.
— Primim, cum să nu primim mărului de claubatori la staţia cînă pentru întrecere ta şi material şi oa­ drept scop îmbună­ să se organizeze cit tatele sînt din ce in ce mai bune, ele
— au răspuns mai multe voci. de sortare. însă, micuţul nostru meni care se pricep. tăţirea realizărilor depăşind cu mult vîrturile atinse în lu­ Toate acestea, ca şi dorinţa fierbinte
grafic nu-i face fa­ mai des dacă. se nile anului trecut. a fiecărui colectiv de a se situa in
Şi rind pe rind, secretarii or­ In fina) au fost stabilite, _ fruntea întrecerii dau garanţia ră în
ganizaţiilor de partid, şefii de poate, chiar în fieca­ In numai 15 zile din luna mai, mi­ viitor succesele vor ti şi mai frumoase.
re lună.

sectoare, minerii fruntaşi, au cu asentimentul tuturor, următoa­ MINERI! 1
spus cîte ceva. Fiecare şi-a luat rele angajamente : depăşirea pia­
cite un angajament, fiecare a nului de producţie cu 17.000 to­ Cuvîntul furnaliştilorr-1/—>/* r~*r-'y—>i—•r
făcut propuneri. Astfei, s-a pro­ ne minereuri, creşterea conţinu­
pus mecanizarea transportului tului de metal în minereu cu 3 Luptaţi pentru a da furnaliştilor mi­ 1
pe galeriile principale la orizon­ la sută, sporirea productivităţii
tul VII, mina Mihail, partea es­ muncii cu 2 la sută.ş. a. nereu de bună calitate! Aşadar, atit ia Teliuc cît şi la laţia corespunzătoare, ritmicitatea concluzia care are mai multă mă- 1
Ghelar minerii desfăşoară cu tot livrărilor.
ţ mai multă însufleţire întrecerea so- runtă. ^
j cialistă pentru a se situa în fruntea In ce-i priveşte pe minerii din
Ghelar, deşi se pot spune multe Şi acelaşi îndemn m-1 adresează ^

jos, după ce siderită a tost prăjită, ş

1 M IN O R IA COLFCTIVU [ întrecerii. Deocamdată, după cum lucruri Inimoase şl. despre ei, sus­ — Asta albă îi piatră, pentru care, )
1 arată punctajul stabilit, conduc cei ţin că încă nu s-au ridicat la nivelul dacă o băgăm în turnai, trebuie să 1
ţ din Teliuc. Situaţia insă nu e defi- celor din Teliuc. Mă reler în special consumăm cocs în plus.
J- nitivă. Ghelărenii sînt hotărîţi să la conţinutul de steril vizibil încă 1
Şi „asta albă“, vorba tovarăşului

lili r facă totul pentru a reduce handica- ridicat, la minereul mărunt pe care Ungureanu, e mai multă în mine- j
[ pul. Minerii din Teliuc, pe de altă incă ni-l livrează în cantităţi mari.
[ parte, nu vor cu nici un preţ să reul de Ghelar, ca de altfel şi mă- )
Tovarăşul inginer loan Bologa,
runta. ^

[¦ cedeze întîictatea, ba dimpotrivă, Inginerul şet de schimb, loan ţ)

ţ O concluzie deci, cu greu se poate IN LOC Moisei, înainte de a se pronunţa a- )
ţj stabili deocamdată. Şi totuşi, dacă supra colectivului de mineri fruntaş 1

& am [ cineva ar putea tace acest lucru. DE CONCLUZI ţine să sublinieze că „minerii ar J
L cei mai, în măsură sînt furnaliştii trebui să insiste îndeosebi asupra a-

L secţiei I-a furnale a C.S. Hunedoara. legerii mai atente a sterilului şi a- i

L — Intr-adevăr — spunea tovară- !tdjunct ai şefului secţiei, scoate în supra respectării cu stricteţe a gra- j

[ şui Andrei Racz, secretarul organi- evidenţă faptul că Uhelarul livrea­ nulaţiei". ]

(, zaţiei de partid — minerii muncesc ză în medie cu circa 50 la sută mai — In ce priveşte întrecerea mine­
L mai bine. Se vede că sînt în între- puţină limonită decît prevede con­ rilor — compjecteazâ el — după
tractul. părerea mea cei din leliuc au rezul­
t cere şi noi cunoaştem acest lucru. tate mai bune.
—- Dacă ar ti să apreciez eu re­
7 A crescut conţinutul de metal, s-a

L îmbunătăţit ritmicitatea livrărilor; a zultatul întrecerii minerilor, aş da Iată deci că atit punctajul stabi­
L scăzut sterilul vizibil şi într-o oare- cîştig de cauză celor din Teliuc
[ care măsură granulaţia e mai bună. lit de mineri, cit şi părerea Jurna­
, Nu cunosc rezultatul întrecerii lor. Ungureanu Adam este şei de e-
NfCOLAE DANĂILĂ CANDIN BURCUTA IOAN NICOARĂ NICOLAE LĂSCUŢOI > [ După mine insă, cei din Teliuc chipă la prăjitoare. Ne conduce sus, liştilor situează in trunte colectivul
miner, şef de brigadă la sec- vagonetar, şej de echipă la şef de schimb la stafia de sor­ ţ muncesc mai bine. O spune procen- acolo unde se încarcă cuptoarele de
torui II al I. Al. Teliuc. De la transportul pe puţ ia I. M. tare a /. Ai. Teliuc. In schim­ lăcătuş la I. M. Ghelar. E un ( prăjire a minereurilor şi ne explică : Întreprinderii miniere leliuc. După
începutul anului, brigada con­ Ghelar. Transportă totdeauna bul conclus de el se dă o aten­ tui de steril vizibil scăzut, granii-
dusă de el a extras 331 tone ia timp vagonetele cu minereu ţie deosebită alegerii sterilului priceput meseriaş. Recent a l> — Ăsta-i de la Teliuc... ăsta-i de cum am spus însă la început, în si­
la Ghelar. Trageţi dumneavoastră
siderită peste plan. şi materiale. vizibil. confecţionat un nou tip de ? tuaţia de acum pot interveni schim­

pulverizator pentru perforajul bări. Schimbări care depind numai 1

umed. ţ şi numai de mineri... 3

W «w WV^W aV W V Wv/ W \/W \ —/ i—! ..J ._»—r ’ ..J J —I«—/«—/- / _ F / «__/—Iv ~ I -----1 . . . J !-----! V.