Page 61 - 1961-05

Nr. 1890
^BIgţP^»3^giWggmaaweggpr«raBe!><a«Kag?3gaa^^
Să dezvoltăm succesele obţinute Valorifică
înîntrecerea socialistă !
(Urmare dirt pas l-a).
leotive care în perioada care a
trecut de la începutul anului
nu şi-a îndeplinit in întregime
sarcinile de plan.
Cu toate rezultatele bune ob­
ţinute. unele colective continuă,
să dea produse care nu satis­
fac in întregime cerinţele de
calitate.
Trebuie arătat că în unele în­
treprinderi nu se acordă În­
treaga atenţie luptei pentru eco­
nomii. In aceste întreprinderi este
necesar ca, sub îndrumarea or­
ganizaţiilor de partid, să se ia
asemenea măsuri care să asi­
gura îndeplinirea planului la
toţi indicii în mod ritmic. Or­
ganizarea mai bună a muncii,
aprovizionarea locurilor de mun­
că, extinderea folosirii tehnicii
noi, ridicarea nivelului de cali­
ficare ai muncitorilor, îmbună­
tăţirea îndrumării şi controlu­
lui tehnic, întărirea disciplinei
şi a răspunderii în muncă —
iată numai cîteva din căile care
asigură lichidarea deficientelor
care mai există. dezvoltarea
succeselor obţinute. O deosebi­
tă atenţie trebuie acordată în muncit colectivul fiecărei secţii ximă ce poate intra in gater au nale cu directorii de cămine ganizat aplicaţii practice pri­
continuare îmbunătăţirii calită­
ţii produselor.
Posibilităţi de sporire a re­
zultatelor obţinute în întrece­
re există în toate întreprinde­
rile. Pretutindeni există încă tăţii muncii, îmbunătăţirea ca­ sînt hotăriţi să sorteze aşchiile
mari rezerve nefolosite. Una din lităţii şi reducerea preţului de numai pentru celuloză.
cele mai importante rezerve in­ cost.
Lucrarea solului în vii, în
Viţa de vie este o plantă puţin pre­
tenţioasă in ceea ce priveşte bogăţia
soiului. In schimb, este deosebit de pre­
tenţioasă în ceea ce priveşte permea­
bilitatea pentru apă şi aer.
Multă vreme efectul lucrării solului
la vii a fost atribuit doar distrugerii
buruienilor şi păstrării apei in sol. Din
experienţele şi analizele lăcute în ul.
timii ani la gospodăriile agricole de
stat din Apoldul de Sus şi Galda s-a
constatat insă că mărind numărul de
praşlle de la una la 3, 5, 7 ori chiar
la 9 s-an obţinut sporuri de producţie
crescinde datorită nu atît păstrării apei
în sol şi distrugerii buruienilor, ci mai
ales datorită îmbogăţirii solului cu sub­
stanţele de bază (azot, fosfor şi pota­
siu) ca urmare a unei mai bune aeri­
siri. In parcelele în care s-a acoperit
solul cu paie după prima praşilă şi
s-au plivii buruienile, deşi umiditatea
a fost întotdeauna mult mai ridicată
decît la parcelele pe care s-au făcut
3—9 praşile, (paiele ajută la păstrarea
apei in sol) cantităţile de azot, fosfor
şi potasiu care s-au găsit în sol în
formă asimilabilă au fost întotdeauna
mai reduse, iar producţia şi creşterea
»RUM UL
§ r R IE
încă în ziua cînd mie, unui
simplu om sovietic, pilot mili­
tar, mi-a fest încredinţat pri­
mul zbor in Cosmos pe nava-
satelit „Vcstok", făurită de sa­
vanţii, muncitorii şi inginerii
noştri, deja in raionul aterizării
un corespondent al „Pravdei“
m-a rugat să le povestesc ci­
titorilor ziarului despre viaţa
mea. despre zborul in spaţiul
cosmic, despre planurile de vii­
tor. Cu plăcere îndeplinesc a-
ceastă rugăminte a redacţiei
..Pravdei“.
1. Plaiuri natale
Fam lia în care am văzut lu­
mina zilei este o familie obiş­
nuită, cu nimic deosebită de
alte milioane de familii ale oa­
menilor muncii din patria noas­
tră socialistă. Părinţii mei sînt
simpli oameni ruşi, cărora Ma­
rea Revoluţie Socialistă din Oc­
tombrie le-a deschis, la fel ca
şi întregului nostru popor, un
drum larg şi luminos în viaţă.
Tatăl, meu — Alexei ivanovici
Gagarin — este fiul unui ţăran
sărac din Smolensk. A terminat
doar două clase într-c şcoală
parohială. Cu toate acestea es­
te un om însetat de cunoştinţe
şi multe lucruri a învăţat de
unul. singur; în satul nostru,
aşezat nu departe de Gjatsk,
avea reputaţia de meşter în
toate. Ştia să facă orice într.o
gospodărie ţărănească, dar în­
deosebi se ocupa cu dulgheri,
tul şi timplăria. Parcă văd şi
terne o constituie experienţa co­
lectivelor fruntaşe. La Exploa­
tarea minieră Petrlla, unde se
acordă o mare atenţie organi­
zării schimbului de experienţă
între sectoare şi brigăzi, gene­
ralizării metodelor bune, s-a
reuşit ca toate brigăzile de mi­
neri să-şi îndeplinească planul,
colectivul minei cucerind drape­
lul de fruntaş pe bazin în pri­
mul trimestru. Viaţa a arătat
pe de altă parte că în multe
locuri rezultatele nesatisfăcă­
toare se datoresc ignorării ex­
perienţei înaintate. împotriva a-
cestei stări de lucruri trebuie
luptat cu toată hoîărîrea. Ex­
perienţa colectivelor fruntaşe, a
muncitorilor fruntaşi, trebuie
să devină un bun al tuturor. Or­
ganizaţiile de partid, sindicate­
le, trebuie să facă totul pentru
ca experienţa celor mai buni
să fie generalizată, aplicată pe
scară largă în toate unităţile.
Succesele obţinute în întrece,
rea socialistă în cinstea aniver­
sării partidului trebuie să con­
stituie punctul de plecare pen­
tru noi victorii. Organizaţiile
de p-artid şi sindicale, împreună
eu conducerile întreprinderilor
trebuie să analizeze cum a
pentru îndeplinirea angajamen­
telor. Pe baza experienţei cîş-
tigate pînă acum în fiecare în­
treprindere să se ia asemenea
măsuri care să ducă în conti­
nuare la creşterea productivi­
~— : .......... —¦ — --- - - -
timpul verii
lăstarilor au fost aproape de două ori
mai mici decît în cazul aplicării a 5—9
praşlle.
In afară de faptul că producţia a fost
scăzută, s-a mai constatat că reducerea
numărului de praşile a dus în ultimă
instanţă şi la ridicarea volumului de
cheltuieli. La parcelele in care s-a a-
plicat 5, 7 sau 9 praşile, bunăoară, s-a
Sfat
"pentru viticultori
putut lucra mecanizat, lucru care a
contribuit la realizarea de mari eco­
nomii şi la executarea unor lucrări de
calitate, pe cîtă vreme la acele parcele
cărora li s-au aplicat doar trei praşile, care deţin suprafeţe ocupate cu vii,
sau mai puţine, din cauza buruienilor
şi a crustei formate nu s-a mai putut
lucra mecanizat trebuind să se recurgă
Ia munca manuală, grea şi scumpă.
Din experienţele urmărite în ultimii
ani s-a constatat apoi că în parcelele
cărora li se aplică pe lingă două lu­
co
de lari Gagarin,
plini-cosmonaut al U. R. S. S.,
Emu al Uniunii Sovietice
acum spuma gălbuie de talaş
ce-i scăldau parcă mîinile sa­
le mari, bătătorite, şi pot deo­
sebi, şi acum după miros spe­
ciile de arbori — arţarul dul­
ceag. stejarul amărui, gustul
specific al pinului — din care
tata meşterea lucruri trebuin­
cioase oamenilor.
Intr-un cuvînt, faţă de lemn
am c deosebită consideraţie, ca
şi pentru metal. Despre metal
îmi povestea multe lucruri ma­
ma — Anna Timofeevna. Tatăl
ei, adică bunicul meu, Timofei
Matveev. a lucrat ca lăcătuş la
uzina „Putilov“ din Petrograă.
După cum povestea mama. bu­
nicul era un om voinic. maes­
tru in meseria sa — un mun­
citor cu înaltă calificare, unul
dintre aceia despre care se
spune că sînt în stare să pot
ccvească purecele, iar dintr-o
bucată de fier — să făurească
o floare de toată frumuseţea.
Mie nu mi-a fost dat să-l văd
pe bunicul Timofei — el a fost
răpus de o moarte tragică la
uzină, in timpul unei avarii, dar
in familia noastră pentru tot­
deauna a rămas amintirea vie
despre el şi despre tradiţiile
revoluţionare ale muncitorilor
de la „Putilov".
'Mama, la fel ca şi tatăl, in
ra ţio n a l
deşeurile
La unitatea de industrializa­
re a lemnului din Sebeş se aduc
prin plutire şi buşteni cu dia-
metri mari de peste 7Ü cm. gro­
sime la capătul subţire. Aceştia
nu încap in deschiderea gatere­
lor, decit numai după o preala-
biiă cioplire.
Pină nu de mult, deşeurile re­
zultate prin executarea acestei
operaţiuni erau valorificate in
exclusivitate pentru foc. Obser-
vind insă că se cer cantităţi din
ce in ce mai mari de material
alb, curat şi sănătos pentru ce­
luloză, <lemn care se obţine toc­
mai din părţile laterale ale trun-
chiurilor), muncitorul Gheorghe
!Vistor şi maistrul Geta Mano-
lache au luat iniţiativa de a da
o întrebuinţare superioară aces­
tor resturi. Pentru aceasta, cio­
plirea porţiunilor ce trebuiau
îndepărtate s-a făcut cu atenţie,
pentru ca, în locul aşchiilor de
mici dimensiuni, să rezulte pe
cit posibil bucăţi cu dimensiuni
măi mari de 17 mm. pe laturile
secţiunii transversale de la mij­
locul piesei.
Lucrind în acest fel, deşi buş­
tenii ce depăşesc grosimea ma­
fost puţini la număr, in luna a-
prilie şi la începutul lunii mai,
s-au economisit pentru celuloză
42. m.c. In viitor muncitorii care
lucrează in depozitul de buşteni
íng. T U D O R M O RA RI U in sala clubului „Siderurgis- lişti. vocali, brigăzi artistice de
'¦
crări adinei (una toamna şi una pri­
măvara) şi 5 praşile, buruienile au
fost combătute aproape in întregime,
iar de pe acelea la care s-ait făcut 7
sau 9 praşile, buruienile au dispărut cu
desăvîrşire.
Rezultă deci că chiar în cazul com­
baterii chimice a buruienilor, problemă
care de fapt nu este încă pusă Ia punct
pentru plantaţiile de vii, numărul de
prăşii? nu trebuie să fie mai redus de
*Sf.-ţ•in»în#dişşjsşţeam«saa deavficmfŞpffo.«r«t•a*nsfla vpae-;mc*a*raem rebutului provenit din ondulaţie.
o reprezintă, acestea pentru aerisirea
solului.- 1 «•» . «4• *. - fr *™V «.
*‘
Cum lucrarea solului în plantaţiile
de vii d'n regiunea noastră lasă încă
mult de dorit, se recomandă ca gos­
podăriile agricole de stat şi colective
să promoveze in practică metoda exe­
cutării unul număr de minimum 5 pra­
şile viilor, mai ales în acest stadiu cînd
ele sînt imburutonite şi să se renunţe
la sistemul curent de a tace numai două
praşile, sislem necorespunzător care
atrage după sine obţinerea unei pro­
ducţii de struguri atît de scăzute în
ultimii ani şi cu mari cheltuieli de pro­
ducţie.
S Ml 0 §
tinereţe n-a reuşit să urmeze
la şcoală. Dar ea a citit mult
şi cunoaşte multe lucruri. Ea
putea răspunde corect la ori­
ce întrebare adresată de copii.
Eram patru de to ţi: fratele mai
mare. Valentin născut în anul
morţii lut V. I Lenin. sora. Zo-
ia. cu 3 ani mai mică. in sfir-
şit eu şi fratele nostru mai mic.
Boris.
M am născut la 9 martie
1934. Părinţii, lucrau în colhoz:
tatăl — ca dulgher, iar mama
— ca mulgătoare. Pentru re­
zultatele bune obţinute in mun­
că. mama a fost numită respon­
sabila fermei de vaci a colho­
zului Lucra acolo de dimineaţa
si pină seara tirzJu. Avea tre­
buri cu duiumul. Ba vacile tin-
jeau după viţei, ba emoţii cu un
nou născut, ba griji pentru fu­
raje.
Satul nostru era tare frumos.
Vara era învelit in verdeaţă, iar­
na — în nămeţi de zăpadă. In
colhoz, treburile mergeau bine.
Oamenii trăiau in belşug. Ca­
sa noastră se afla la ieşirea
sat. pe drumul ce duce spre
Gjatsk. Intr-o mică livadă
creşteau meri, vişini., agrişi,
coacăze. Dincolo de casă se în­
tindea o clmpie plină cu flori,
unde puştimea desculţă bătea
mingea şi se juca de-a prinselea.
Parcă mă văd şi acum. băie­
ţaş de trei ani... Sora mea. Zo-
ia. mă lua la serbarea zilei de
1 Mai in şcoală. Acolo, dc pe
DRU MU L SOCI AU SM! ' LUI r>aLT. 3
EactgR^&aesfeMPüMPEnirg&aaA-^sxjgttTra»^^
nxaBmnmi&vmaommjmaxxctmmçGxm*
NIUNEA î O N AL
Un cerc literar activ
In ultima vreme, cercul lite­ rară ale profesorilor Ion Ilies- ide prin unităţile sale :
rar „Ltviu Rebreanu" din Orăş- cu şi I. Dumitru, compoziţiile
tie şi-a îmbunătăţit activitatea. prof. I. Brâtescu etc. © diferite imprimeuri de bumbac,
In şedinţele de lucru au fost lina şi mătase ;
discutate lucrări inspirate din Demn de amintit că în aceas­
viaţa şi lupta comuniştilor pen­ tă perioadă biroul cercului li­ ® pînză albită, oiandină, sifon, di­
tru pace şi socialism, lucrări cu terar s-a preocupat şi de des­ ferite puplinuri etc. ;
caracter patriotic etc. S-au re­ coperirea şi atragerea unor noi
marcat poeziile închinate parti­ ® încălţăminte pentru bărbaţi, fe­
dului, cîntecele şi textul de bri­ membri între care pot fi amin­ mei şi copii ;
gadă realizate de I. Popa-Stă-
nileşti, studiile de critică lite­ tiţi tov. Maria Diaconescu şi P- f i articole de parfumerie şi marochinărie;
Pintea. muncitori, D Bucur, în­
văţător, C. Secorea. profesor etc.
Brigada artistică a m u n cito rilo r forestiere ® produse zaharoase, paste făi­
noase, diferite conserve ;
Cu un program, inspirat din persoane, fiind condusă de co­
activitatea muncitorilor foresti­ munistul Ghiţă llie. Demn de ® lichioruri fine, vinuri şi băuturi
eri, brigada artistică de agita­ subliniat este şi faptul că mem­
ţie de la I.F. Sebeş a prezentat brii brigăzii, ca D. Moraru. C. spirtoase. 5
pînă în prezent 15 spectacole Sara. A. Sclieau, M. Capruci, I-
în cadrul exploatărilor forestie­ W v W V>/
Boboc. P. Munteanu etc., frun­
re. în mijlocul tăietorilor de ANUNŢ
lemne şi pe şantierele I.F. din taşi ir., munca artistică, sînt
raioanele Sebeş. Alba şi Or'ăş- Sntreprinderea regională de
tie. Formaţia muncitorilor fo­ fruntaşi şi in producţie. electricitate Hunedoara
restieri este compusă din 10
C. RODEA
corespondent
S e m irin g cu d ire cio rii de căm ine > Cu sediul în Deva, str, George Enescu
c u ltu ra le şi b ib lio te ca rii de Ia sate
Zilele acestea în întreaga re­ ferate pe teme la ordinea zilei, \ nr. 39
giune au loc seminarme raio­ s-au purtat discuţii şi s-au or­
angajează de urgenţă pentru Deva;
culturale şi bibliotecarii, in sco­ vind activitatea căminelor cul­ @ ingineri elecfroenergefici, electrome-
pul îmbunătăţirii activităţii turale şi a bibliotecilor.
cultural-educative de masă la canici, mecanici de construcţii civile şi
sate. Pînă in prezent au avut loc
astfel de semânarii în raioanele industriale — 3,
La seminarme organizate pî­ Alba şi Brad.
nă in prezent, au fost ţinute re-
C o n cu rs © tehnicieni elecfroenergeiici, electro­
mecanici de construcţii civile şi industri­
tul" din Hunedoara s-a desfă­ agitaţie etc De un deosebit suc­ ale 2.
şurat de curînă faza orăşeneas­ ces s-au bucurat echipa de dan­ © electricieni bobinatori — 5.
că a concursului cultural-artis­ satori din Călan. formaţia de f? electricieni stafii şi refele —- 5.
tic al pionierilor şi şcolarilor. cor a şcolii O M nr. 1 şi a
Au participat formaţii corale, Şcolii de 7 ani nr. 1 din Hu­ © economist — 1, <
echipe de dansuri, recitatori, sO- nedoara şi altele.
contabil principal — 1. $
După patru Suni de muncă ifîformafîi suplimentare se primesc ia serviciul >
(Urmare din paß. l-a ) vor trebui să lupte pentru întărirea cadre ai L k. B, H. Deva. i
>/\*/' V w r-
simţului de răspundere al maiştrilor şi
tru a se putea controla mai bine mă­ al şefilor de echipe. In ultima instan­
sura in care se însuşesc. ţă, de ei depinde calitatea producţiei ANUNŢ
Introducerea bătătoarelor pneumati­ Dar, la îmbunătăţirea calităţii pro L G.O. HUNEDOARA
ce cu tijă lungă (măsură in curs de duselor, contribuie şi colaborarea din­
aplicare) va aduce după sine, fără tre furnizor şi beneficiar. In cazul de
îndoială, înlăturarea in mare parte a faţă, beneficiarul, C. S, Hunedoara,
este acela care constată modul în care ANGAJEAZĂ:
Un rol de seamă in- obţinerea unor se comportă lingoherele şi care le sînt •'' ' * \»>'• ’*'‘-7'V * •**'• ţ' *¦ »
lingotiere de bună calitate i'l au con­ deficienţele. Pe baza sesizărilor fă­ 2 diriginft şantier pentru lucrări de
trolorii tehnici'de calitate, Aceştia, au cute de 'cnmbimrtf turnătorii din Că­
sarcina de a depista detectele şi cau­ lan pot trage concluzii şi lua măsuri. instalaţii saniiare, instalaţii încălzire, ins­
zele care au condus Ia ivirea lor Pe In acest scop. fiecare lingotieră este. talaţii termoficare, pentru şantierele de
baza sesizărilor pe care le tac, se pot însoţită de o fişă pe care urinează să construcţii civile Hunedoara şi Căian.
lua măsuri din cele mai utile. Or, fe­ fie trecute observaţiile. Conform con­ L 4» N I0> 3! Y II SI:
lul in care se efectuează acum con­ venţiei, fişele trebuie complectate de Studii corespunzătoare pentru nost
de inginer sau tehnician / şi vechime
trolul de calitate a hngotierelor, (nu­ către C.T.C. al G.S.H. la ieşirea din de cel puţin 5 ani.
mai la recepţie) nu este satisfăcător. uz a lingotierelor şi expediate Ia tur­ I n f o r m a ţ i i t e l e f o n 2775 H u n e d o a r a .
El trebuie făcut pe faze de lucru şi nătorii. Or, pînă în prezent acest lu­
cu toată răspunderea. De aceea, con­ cru nu s-a făcut niciodată.
ducerea uzinei „Victoria", trebuie să Cele relatate mai sus sînt doar cî­
studieze temeinic necesitatea şi posi­ teva din căile ce pot conduce colec­
bilitatea introducerii unui asemenea tivul turnătoriei de lingotiere al uzinei
control. Pină atunci însă, biroul orga­ „Victoria" pe drumul îmbunătăţirii
nizaţiei de bază şi conducerea secţiei, realizărilor.
I
un scăunel, citeam versuri: cam alături de unchiul Paşa, pe mat, de aceea n-a putut lua ştiam cum se numesc, dar a-
fin. ş.apoi să vezi discuţii! Stă­ parte la războiul civil. cum îmi amintesc că erau un
„Sare miţa în pervaz, team întinşi pe spate cu ochii „I.A.K." şi un „L.A.G.G.“.
deschişi, iar de-asupra noastră Intr-o duminică. iatâ-l că vi­
Şi de-acolo face haz...“ sclipeau constelaţiile, una mai ne într.o fugă de la sovietul Ultimul fusese lovit intr-o
frumoasă decît alta. Valenfin, sătesc. Niciodată nu l-am văzut luptă aeriană, iar aviatorul U
Şcolarii mă aplaudau, iar eu fratele mai mare, mereu încer­ aşa de agitat şi buimăcit, un trăgea cu ultimele sforţări spre
ca să afle: singur cuvînt a exclamat: o baltă năpădită de nuferi şi
— eram foarte mindru: de, e- stufăriş. Avionul s-a prăvălit
rau primele aplauze în viaţă. — Oare acolo trăiesc oameni7 — Război!
rupindu-se în bucăţi, dar pilo­
Memorie am foarte bună. Şi- Unchiul Paşa zimbea cu bu­ Mama, ca trăznită. a căzut tul. un tînăr flăcău, a sărit
mi vin în minte multe lucruri. nătate ş-apoi, gînditor. răspun­ pe o laviţă, şi-a acoperit faţa sprinten fără paraşută, chiar
Uneori, mă căţăram pe ascuns dea : cu năframa şi a început să
în vîrful acoperişului, iar de a- plîngă înăbuşit. Se părea că to­ la cîţiva metri de pământ
colo vedeam în faţa mea întin­ — Cine ştie.. Bănuiesc că in tul, deodată s a întunecat. O- Pe cimp. lingă baltă, a ate­
derile nesfirşite ale cimpiilor stele există viaţă, imposibil ca rizontul s-a cufundat în nori.
colhoznice. Vintui, călduţ, gonea din atîtea milioane de planete Vintui spulbera praful pe-uliţă. rizat celălalt avion — „I.A.K“-
ca pe o mare întinsă valurile să fi avut norocul ăsta doar Au amuţit cîntecele în sat. iar ul. A.viatorul nu voia s o si lase
aurii ale secarei. Cînd ridicam Pămîniul... noi, copiii, ne-am potolit şi am tovarăşul în primejdie. Noi, co­
privirea zăream azurul curat al întrerupt joaca. In aceeaşi zi. piii. am năvălit cu toţii intr-
cerului... Se părea că mă cufund Eram atras spre şcoală. Do­ din sat au început să plece spte acolo. Fiecare dintre noi dorea
în această frumuseţe şi plutesc ream să fiu şi eu ca fratele şi Gjatsk. în căruţele şi camionul să-i pipăie cu mîinile sale pe
spre orizont, spre l.ocul unde pă- sora. să-mi pregătesc seara colhozului, recruţii. Tot colho­ aviatori, să urce in cabina a-
mintul se uneşte cu cerul. Şi ce lecţiile, să am penarul meu. tă ­ zul însoţea flăcăii ce plecau pc vionului. Trăgeam cu lăcomie
mesteceni minunaţi erau în sat! bliţă şi caiete. Nu de puţine front.
Ce livezi! Dar riul. în care fu­ ori. împreună cu cei de-o vir- în piet mirosul necunoscut d°.
geam să ne scăldăm şi să prin­ stă. priveam cu pizmă prin gea­ La fel cum înaintează apa benzină, număram spărturile ps
dem porcani! Cîteodatâ. îm­ mul şcolii, admirînd elevii care pe un canal, frontul se apropia aripile aparatelor zburătoare.
preună cu ceilalţi băieţi aler­ alcătuiau pe tablă cuvinte din tot mai mult de regiunea Smo­ Piloţii erau agitaţi şi necăjiţi,
gam intr-un suflet pînă la fer­ Utere sau scriau cifre. Doream lensk. Prin sat treceau în tă­ vorbeau gesticulinfl Spuneau că
mă. unde mama ne umplea cu nerăbdare, ca orice copil, să cere, ca nişte umbre, refugia­ nemţii au p'ătit scumn
cîte o cană de lapte aburind cresc mai repede. InsHrşit. când ţii, erau transportaţi răniţii, to­ „L.A.G.G.“ ul ce zăcea acum
şi ne rupea cîte un codru de am împlinit 7 ani, tata-mi spu­ tul se îndrepta undeva spre sfărimat. Şi-au descheiat arini
pline proaspătă de secară. Mai- se : spatele îndepărtat al frontului. vestoanele lor de piele sub car°.
culiţă. cu cîtă poftă mîncam! Se zvonea că fasciştii, au şters străluceau, prinse pe rubăştt,
Mama ne privea uneori şi ne — El. Iura, in toamna asta de pe faţa pămintului Minskul, decoraţii, Erau primele decora­
spunea : vei merge la şcoală... că se dau lupte singeroo.se lin­ ţii pe care le vedeam. Iar noi.
gă Elna şi Smolensk. Dar toa­ copiii, am înţeles atunci cu ce
— Fericită-i copilăria voas­ In familia noastră, autorita­ tă lumea era convinsă: fasciş­ r.reţ se obţin decoraţiile în răz­
tră. ştrengarilor, nu-i ca aceea tea tatălui era lege. Asprii, în­ tii nu vor trece mai departe. A boi.
pe cure am trăit-o noi, părin­ să drept, el ne-a predat nouă. sosit luna septembrie şi împre­
ţii voştri. copiilor săi. primele lecţii de ună cu copiii de aceeaşi virstă, Fiecare dintre locuitorii sa­
disciplină, ne-a insuflat respec­ m-am dus la şcoală. Această zi tului dorea să-i găzduiască pe
Şi. deodată, cădea pe gînăuri, tul faţă de virstnici. dragostea solemnă o aşteptasem de mul­ aviatori Dar ei şi-au petrecut
se întrista, iar faţa ei era atît pentru muncă. Niciodată n-a tă vreme. Abia ne-am familia­ noaptea lingă ..I.A.K.".ul lor,
de scumpă, atît de drăgălaşă, folosit ameninţări, ceartă, sau rizat cu clasa, abia am început Noi. de asemenea, nu am dor­
ca un tablou. O iubesc atît ele bătaie, dar nici nu ne mîngiia să scriem litera „A“ şi să a- mit şi, încovrigîndv-ne de frig.
mult pe mama si tot ceea ce fără rost. Nu ne alinta, dar era ăunăm beţişoare. că şi auzim: am rămas cu ei pină diminea­
ţa. A doua zi. aviatorii şi-au re­
am obţinut în viaţă, ii datoresc atent la dorinţele noastre. Ve­ — Fasciştii sînt aici, undeva luat zborul, lăsfndu-ne amin­
ei. cinii îl iubeau şi-l respectau: pe Ungă Viazma. tiri de neuitat. Fiecare dintre
la conducerea treburilor colhoz­ noi dorea să zboare, să fie la
Tatăl meu are un frate — Pa- nice îi cereau întotdeauna sfa­ Şi. în aceeaşi zi. deasupra fel de curajos şi frumos ca ei.
tul. întreaga sa viată, tata şi-o satului au zburat două avioa­ încercam, cu toţii un sentiment
vel Ivanovici. Lucra, ca agent legat-o de colhoz. Colhozul era ne cu steluţe roşii pe aripi Erau ciudat necunoscut încă.
primele avioane pe care mi-a
veterinar Ne bucuram deosebit pentru el a doua familie Era fost dat să le văd. Atunci nu Traducere din ziarul .iPravda“
invalid, avea un picior vătă­
de mult cînd unchiul Paşa ve­ (Va urmia).
nea pe la noi şi răminea pînă
a doua zi. Noi, copiii, ne cul­