Page 64 - 1961-05

f
ose 2
Mă oprisem în tata Statului popu­
lar din comuna Ribiţa pentru a citi
noile articole expuse la gazeta de
perete. Un nume mi-a atras în mod
deosebit atenţia : loan Nan.
...Cunoscusem, cu ani în urmă,
un tînăr fierar.lăcâluş la „Indepen­
denţa“ Sibiu, lînârul urma cursul
serai. Acum căutam să-mi reamin­
tesc figura de atunci, cînd o mină
mă prinse bărbăteşte de braţ. O
clipă privirea mi-a rămas oprită la
figura noului venit: un om tînăr,
de statură mijlo­
cie, cu ochi căprui w mmmtmmm J Z
Şi Părul argintat W CQRESPOmmULU!
Ia tîmple. Era a-
celaşi loan Nan din anii ce-au tre­
cut. puţin inflamată. Peste cîteva minute
De la nicovala lui loan Jitian din
Sâliştea Sibiului şi pînă astăzi, doc­ boanele dăruite de meaic. Zîmbea şi
torul loan Nan a străbătut un drum
lung, un drum pe care l-a parcurs
cu sprijinul partidului,
Am pornit împreună spre circum­
scripţie, curios să-i cunosc o parte
din realizări. In prag ne-au întîm-
pinat sanitarul Alexandru Aslău şi
moaşa Ana (iiurcă.
Am stat cîteva clipe şi mi-am ro­
tit privirile în jur. Curăţenia din
dispensar îmi amintea de o sală
chirurgicală, iar dulapurile cu me. şir. Acum loan Avram vine de la
dicamente justificau prezenţa unei şut pentru a continua tratamentul
mici farmacii, destul de bine şi va­
riat aprovizionată.
Pe un colţ al mesei stăteau filele
unei conferinţe de educaţie sanita­
ră, a şaptea din cele şase planificate Rchimblnd ctîeva vorbe cu doctorul.
pe acest an.
Cîteva femei intrară grăbite în
dispensar. Le credeam bolnave, deşi loan Nan era ':\n drum să aline su­
faţa lor marca sănătate, vigoare.
Au schimbat o glumă şi au
plecat apoi tără leacuri şi fără vi­
Hans Theillş lăcătuşii
Pe coperta caietului scrie cu
litere frumos caligrafiate: „Ca­
iet de participare la cel de-al
Yl-lea concurs al formaţiilor ar­
tistice de amatori — Clubul mun­
citoresc din Petrila“. Cind răs­
foieşti filele acestui caiet păstrat
cu grijă, înţelegi că fiecare pa­
gină consemnează frămîntări,
greutăţi învinse, muncă migă­
loasă insă indirjită, in seri de
repetiţii, satisfacţia reuşitei.
Stind insă de vorbă cu oamenii
despre care pomenesc paginile
acestui caiet, cunoscindu-i "in
munca de zi cu zi ori insoţin-
du-i in sălile de repetiţie, vei a-
fla mult mai multe despre viaţa
si activitatea lor. Iată o pagină
pe care e scris un nume : Hans
Theill. El este instructorul or-
rbestrei de muzică uşoară a clu­
bului, care la faza orăşenească
a celui de-al VI-!ea concurs a
ocupat locul I. Şi acest lucru e
consemnat pe pagina caietului.
Dar. ca să-l cunoşti mai bine pe
acest tinăr de 27 de ani, pe lă­
cătuşul ce lucrează la mina Pe­
trila, nu e suficient să citeşti o
pagină dintr-un caiet.
DRU M
(Urmare din „Drumul socialismului“
nr. 1990)
Evenimentele se desfăşurau cu
iuţeală. Prin sat treceau şi­
ruri neîntrerupte de camioane
care transportau răniţi. Toată
lumea vorbea despre evacuare.
Nu era timp de pierdut. Pri­
mul a plecat unchiul Paşa cu
turma colhozului. Se pregăteau
de plecare şi mama cu tata. dar
n-au mai apucat A izbucnit
deodată bubuitul canonadei de
artilerie, cerul s-a înroşit de
vîlvătăile incendiilor, iar in sat
au năvălit pe neaşteptate nem­
ţi pe biciclete. S-a iscat o
învălmăşeală de nedsscris. Au
început percheziţiile. Fasciştii
căutau partizani, dar în ace­
laşi timp şterpeleau pe furiş de
prin case, obiectele de valoare,
fără să cruţe hainele şi încăl­
ţămintea.
Pe noi ne-au aruncat în stra­
dă. iar casa a fost ocupată de
soldaţi nemţi. Am fost nevoiţi
să ne săpăm un bordel, in care
ne-am aciuit cu toţii. Nopţile
erau înspăimtntătoare. Pe cer
se auzea zgomotul jalnic ai a-
vioanelor nemţeşti care zburau
în direcţia Moscovei. Mama şi
tata erau abătuţi, feţele lor se
întunecaseră. Ii. neliniştea nu
numai soarta familiei, ci şi
soarta colhozului, soarta între­
gului nostru popor. Tata nu
dormea nopţi întregi, asculta cu
atenţie încordată, doar — doar
încep să bubuie tunurile so­
vietice, doar — doar vor apare
giram
zită medicală. Veniseră cu cotizaţia
pentru Crucea roşie şi-au plecat
zîmbind, cu carneţelele albastre pe
care moaşa Ana Giurcă lipise cu
grijă timbrele mici.
O bătrînică vioaie, îmi aminti de
octogenara ce nu putuse umbla astă
iarnă. Nu am rămas surprins: ge-
rovitalul H 3, vitamina B 12 şi vor­
bele calde ale medicului au întă­
rit-o şi fizic şi moral. Acum bătrî-
nica se ducea să-şi ude zarzavatu­
rile din grădină.
Cu paşi de u-
naş- m,cul Viorel
Uorcea intră de mi­
nă cu maică-sa în
cabinetul doctorului. Scoase limba
copilul plecă zîmbind, ronţăind bom­
mama copilului, convinsă fiind că
în cîteva zile Relu avea să zburde
la fel de năstruşnic ca şi pînă mai
ieri.
Din autocamionul ce sosise de la
mină a coborît un miner cu lămpa-
şul auriu în mînă. Şi-a îndreptat
casca pe frunte şl a intrat în dis­
pensar. Fusese bolnav dş pneumonie
cu cîteva săptămîni în urmă. Medi­
cul l-a supravegheat două zile în
întăritor, efectuat prin vitaminotera-
pie.
O codană îşi vîrî stioasă capul
pe uşa cabinetului şi abia o auzii
Peste ctîeva minute o bicicletă pleca
spre Ribicioara de Sus. Doctorul
ferinţa unui bolnav, acolo sus, pe
plaiurile' cu stejari şi mesteceni.
I. ANGHEL
...Cu Hans Theili am făcut cu­
noştinţă intr-o seară, intr-una
din sălile clubului. Deşi pină la
ora programată pentru repeti­
ţiile orchestrei de muzică uşoară
mai ora încă vreme, lăcătuşul
Hans Theill, cu toate că noaptea
fusese de serviciu in mină, ve­
nise să-şi organizeze repetiţia,
să aleagă partiturile ce vor tre­
bui repetate, să alcătuiască pro­
gramul serii de repetiţie. De la
el am aflat că e căsătorit de cu-
rind cu Irma Pali, una dintre
cele 'mai bune' Cbfiste ăle'clubu-
lui, cu care-se1cunoscuse ia club,
că vine seară de-seară la repeti­
ţii, împreună cu soţia, că amin-
doi sint muzicieni pasionaţi. De
la alţi membri ai orchestrei de
muzică uşoară am aflat că pa­
siunea pentru muzică i se îm­
pleteşte armonios cu pasiunea
pentru meserie, că este exemplu
de disciplină in producţie şi un
bun lăcătuş. Am mai aflat că a-
cest tînăr inalt şi vinjos, aşa
cum în producţie îşi ajută orta­
cii îşi ajută tovarăşii din orches­
tră să fie perseverenţi, să înveţe
SPRE
co
de luri Gaga rin,
pilot-cosmonaut al U. R. S. S.
Erou al Uniunii Sovietice
trupele noastre. Şuşotea cu
mama despre partizani. îi neli­
niştea soarta Zoiei şi a lui Va­
lentin care erau deja mărişori;
in satele vecine fasciştii luau
tineretul la muncă in Germa­
nia.
In sat nu puteam asculta ra­
dio, nu ajungeau ziare, scrisori,
nu puteam afla nici o ştire des­
pre ceea ce se intîmpla în ţa­
ră. Dar, in curînă. ne-am dat
seama cu toţii că nemţilor li
s-a dat serios peste b o t: prin
sat treceau camioane cu s-oldaţi
hitlerişti răniţi sau îngheţaţi,
şi, numărul acestora creştea din
zi in zi. îmi. amintesc că in­
tr-o noapte, tata a aprins fo­
cul, a ieşit afară din bordei iar
după un timp s-a întors şi i-a
şoptit mamei:
— Se aud împuşcături...
— Poate-s partizanii? — l-a
întrerupt mama.
— Nu, e armată regulată.
Tot cerul răsună de bubuituri...
Bis-de dimineaţă, prin sat au
început să zăngăne intr-un to­
rent neîntrerupt camioanele
încărcate cu nemţi, tancurile şi
tunurile. Aceasta nu mai era
deja armata care doar cu pu­
ţin timp în urmă se mişca spre
răsărit. După cum am aflat
mai tirziu, prin faţa noastră se
Cărţi apărute Spectacol înaintea.,
x x x Garte romîneascâ de învă­
ţătură — 1646. Ediţie critică
(Colecţia „Adunarea izvoarelor
vechiului drept romînesc VI“).
432 pag. — 17,70 lei. Ed. Acad.
R.P.R.
V. DRAGOMIR Elemente de nomo-
grafie. 112 pag. — 4,10 lei. Ed. X dimincala. Peste tot au apă- nîndu-i acasă că-i aşteptată la ^
de stat didactică şi pedagogică.
1IADZ1.MA MAŢUDA, KAS1VA HA-
IADI Arma nucleară şl omul.
Traducere din limba rusă de
H. Dunăreanu. Prefaţă de I.
Fintînaru. 280 pag. — 8,05 lei.
Ed. ştiinţifică.
1. ARAMA Echipajul navei R—305.
192 pag. -• 3,10 lei. Ed. mili­
tară.
V. EFT1MIU Şcolile terestre — ver­
suri. 132 pag. — 5,46 lei. Ed.
tineretului.
E. FRUNZA Şi ziua ard stelele --
versuri. 80 pag. 3,60 lei. Ed.
militară.
M. MIHALACHE O viaţă de om —
ediţie revăzută. 292 pag. —
4,75 lei, Ed. tineretului.
G. TALAZ Armonii în zori — ver.
suri. 92 pag. — 4,75 lei. Ed.
pentru literatură.
x x x Pe drumul victoriei. — Po­
vestiri din războiul antihitle­
rist. Cuvînt înainte de Const.
Antip Ilustraţii de Nichi Po-
pescu. 161 pag. — 12 lei. Ed
militară.
AL. ROSEI TI, B. CAZACU Istoria
limbii romîne literare I. De la
origini pînă la începutul seco­
lului al XlX-lea. 560 pag. —
22,70 lei. Ed. ştiinţifică.
să-şi iubească formaţia artistică
şi să lupte pentru afirmarea ei.
...l -am cunoscut pentru a doua
oară pe Hans Theill, la un spec­
tacol. Eram în sală, spectator.
La pupitrul tinerei orchestre de
muzică uşoară, un tinăr inalt
dirija cu supleţe un program re­
uşit de muzică uşoară, care a
smuls apiauze călduroase spec­
tatorilor. Şi atunci, un petrilean
de lingă mine, mi-a şoptit cu
mîndrie :
—. II vezi pe iinăru! ce-a diri­
jat ? E Hans Theill, lăcătuşul.
? bui să răspundă tovarăşa
O pagină dintr-un caiet nu
poate spune prea mult despre
un om. Dar, cunoscînd acest om
în producţie, în viaţa de toate zi­
lele, stind de vorbă cu tovarăşi
de-ai lui. iţi dai seama că este
un om obişnuit, ca toţi oamenii
zilelor măreţe de astăzi crescuţi
şi educaţi de partid.
Un astfel de om este şi Hans
Theill, lăcătuşul.
KALMAN IOSIF
SILVIU IOSIFESCU
corespondenţi
§ Ml O §
tîrau, in retragere, rămăşiţele
unei divizii SS, nimicită Ungă
Moscova. Toţi locţiitorii satu­
lui aşteptau cu. nerăbdare cea­
sul eliberării. Dar nemţii au
reuşit să se menţină pe o po­
ziţie de apărare, iar satul nos­
tru a rămas in spatele frontu­
lui lor.
In casa noastră îşi făcuse cul­
cuş un fascist înrăit din Ba­
varia. Se numea, parcă. Albert.
Se ocupa cu încărcarea acu­
mulatorilor pentru automaşini
şt nu ne putea suferi pe noi.
copiii.
Mi-amintesc că odată frăţio­
rul meu. Boria, s-a. apropiat,
curios, de atelierul neamţului,
iar acesta l-a înşfăcat de fu­
larul ce-i înfăşură gîtul şi l-a
agăţat de creanga unui măr.
L-a agăţat ş-apoi a nechezat ca
un armăsar. Văzînd acestea ma­
ma s-a aruncat spre micul Bo­
ria, dar bavarezul n-a lăsat-o
să se apropie. Ce era să fac ?
Mi-era milă şi de frăţior, mi-
era milă şi de mama. Voiam să
chem oamenii, dar nu puteam:
mi se oprise respiraţia, ca şi
cînd nu pe Borlca. ci pe mine
mă spivzurase. Să fi fost mare.
i-aş fi arătat eu lut, acestui
fascist blestemat...
Noroc că pe bavarez l-a stri­
gat un şef de-a! lui. iar eu şi
mama l-am salvat pe Boris.
L-am dus în bordei şi. cu chiu-
cu vai. l-am readus la viaţă.
Imitlnău-i pe cel mari. noi.
copiii, provocam nemţilor mia
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1991
BIN PMSBAMUL
rep rezen taţieooooooooo
ooooooooc 21 MAI 1961
PROGRAMUL I: 6,00 Melodii popu­ die de A^oliere; 21,20 Muzică de estra--
lare romineşti; 6,30 Muzică uşoară ; dă ; 21,45 Melodii populare romineşti;
% A început încă de simbătă nit“ s-o „deranjeze", telefo- L 8,00 Şcoala şi viaţa; y,3U Teatru la 22,35 Muzică de d a n s; 23,10 Concer­
microfon pentru copii: „Fata apelor", tul in Re major pentru vioară şi or­
adaptare radiolonică după feeria cu a- chestră de Bralims.
celaşi nume de Veronica Porumbacu;
o rut ca din pămînt afişe mari, agenţie, vinde biletele în fugă. o 10,30 Muzica uşoară; 11,30 Vorbeşte PROGRAMUL II : 7,00 Muzică popu-
Moscova I ; 13,10 De toate pentru toţi; Iară romîneascâ şi a minorităţilor na­
o colorate, care anunţau noua Vreo 30 de numere le scrie la 6 15,20 La şezătoare; 17,35 Din muzica ţionale ; 8,30 Clubul voioşiei ; 9,00 Mu­
popoareior; 19,00 Muzică populară ro- zică populară din ţâri socialiste; 10,30
$ premieră a Teatrului de stat întîmplare: două şi chiar trei a mînească; 20,00 Teatru la microfon Revista pre-ei străine; 1U.50 Transmi­
— premiera „Femeile savante“ come- sie din sala Palatului R.P.R. a con­
de estradă din Deva. Zarvă bilete pe un loc. N-o interesea- g certului orchestrei simlonlce a Filarmo­
m is r m m rm m L Q m a nicii de Stat „George Enescu; 13,40
mare in oraş: „Spectacol ză cum se vor descurca spec- o Muzică uşoară interpretată de Caterina
PENTRU 24 ORE Valenţe; 14,30 Cine ştie, cîştigă;
bun... S-a lucrat multe săptă­ tatorii in sală. Of, ce năpastă o Vremea va fi nestabilă, cu 16,00 Oameni şi tapte; 17,00 Program
cerul variabil, mai mult noros de lieduri; 18,20 Concert de muzică
mîni pentru reuşita lui: ar fi şi cu munca asta! Noroc că şi cu înseninări în timpul nop­ din opere; 19,30 Program pentru iu- ^
ţii. Vor mai cădea ploi slabe bilorii de romanţe; 21,15 Versuri din
g şi păcat să fie altfel...“ nu o trage nimeni la răspun- X locale în regiunea de munte. opera lui Tudor Arghczi; 22,30 Muzică
Temperatura în creştere: ziua populară roinîneasca ; 23,10 Muzică de
L La agenţia teatrală, de pe dere ! Conducerea teatrului, g va fi cuprinsă între 16 şi 21 dans.
grade, iar noaptea va oscila
la ora 9, buluc de lume. de care aparţine... Şi-apoi, sa- o între 3 şi 6 grade. Vîntul va BULETINE DE ŞTIR! : 7,00, 13,00, |
sutla potrivit din sectorul nord 22.00, 23,52 (programul 1 ; 7,50, 14,00, V
— Vine tovarăşa Preda să lariul, oricum, şi-l scoate! si nord-vest. 20.00, 23,00 (progfîunul 11).
vînclă bilete sau nu vine ?! ? Chiar dacă n-ar vinde prin a- PENTRU URMĂTOARELE
ANUNŢ
— Nu ştiu, niciodată nu se genţie biletele, de plasat tot TREI ZILE
Vreme uşor nestabilă, cu ce­ CASA DE ECONOMII Şi
ţine de orar... ¦¦¦»,. ______ _____ le-ar plasa prin rul variabil şi temperatura în CONSEMNAŢIUNI
creştere uşoară.
— Păi, nici frizeriţe, gesti- 9 face cunoscut că
nu-l are afişat... onarele de ma- L '¦V la tragerea la sorţi din 30 iunie
1961, a obligaţiunilor C.E.C., in
Trece o oră, 3 -m e m M .ă r i gazine... Bună PRODUCĂTORI!
afară de cîştiguri în bani
trec două, două idee ! Nu? ! I . C J . L S8MERIA se vor acorda
şi jumătate... întrebarea plu- — Gata! Nu mai am bi- la preţuri avantajoase, in plus numeroase cîştiguri su­
cu acord area de avan­ plimentare in obiecte ca :
<> teşte încă în aer, fără a i se lete!
suri şi turaje, MOTOCICLETE, FRIGIDERE.
O afla răspunsul cuvenit. Cine- Se iscă zarvă : TELEVIZOARE, MOTORETE,
LAPTE DE VACĂ, GEASIJRI DE MINA, APARAT!
0 va vine cu vestea: — Abia aţi început să le L A - TE DE OAIE ŞI DE RADIO, EXCURSII IN
PRODUSE DIN LAP­ STRĂINĂTATE, precum şi alte
2, — Biletele se vină la gră­ vindeţi...
TE DE OAIE obiecte.
dina de vară... — Nu mai am timp de dis- g Obligaţiile C.E.C. ce se vor pro­
cura în luna iunie a. c. de la
Stupoare in rîndul celor ce cutat. Veniţi luni, marţi... O unităţile C.E.C., vor participa
( la tragerea la sorţi din 30 iunie
aşteptau la casă de ore în­ — Dar toată ziua de azi nu $ 1961, cu cîşligurile in bani, In
tregi. obiecte şi excursii în străinătate
puteaţi anunţa 9! X
— Nu putea să anunţe, mă-
1 car printr-un bileţel ? / —Luni, marţi... Dacă nu vă g
— Ţi-ai găsit-o! Parcă e place, reclamaţi!... O
% prima dată cînd face la fel ?!
Responsabila agenţiei, sfi- $
— Aveam şi alte treburi
X azi... doar e sfirşit de săptă- dînd zecile de cetăţeni duşi de L
9, mină — spune o gospodină.
O Dialogurile se schimbă din nas o zi întreagă, plecă... du- g
o fugă. Rîndurile s-au spart. Cei
o păcăliţi s-au transformat în pă cumpărături prin oraş.
^ adevăraţi... sportivi. Se face
g un veritabil cros pe străzi. — Veniţi luni, marţi...
O Fiecare vrea să ajungă printre
$ nrimii la grădina de vară. Aici, Luni... marţi... Aceeaşi po­
L insă, altă surpriză. Casa de hi-
g lele, închisă. O femeie de ser- veste, cu alţi „eroi" însă. Res- g
o viciu anunţă:
ponsabila agenţiei veni la o
S — Pentru azi nu mai sint
o bilete decit... la galerie; a dat casă la fel, cîteva ore doar. %
X telefon tovarăşa Preda!
L — Dar... sub pretext că... nu mai sint g
$ — A spus că şi astea cife- bilete. Unde şi cînd le-a pla- g
0 va de la galerie le vinde nu-
o mai după-amiază, la agenţie, sat a rămas un mister. Bile- o
$ după ora 16. Dacă aveţi no-
tele „bune" s-au evaporat ca o
S roc-
un abur, au pierit ca în gaură g
g ...După-amlază, aproape a-
g ceeaşi poveste. La ora amin­ de şarpe... Dell, cunoştinţe şi g
ei fată, la agenţie, casa închisă.
^ Lume buluc, in aşteptare. In- prieteni de-ai „d-nei" Preda, o
X sfirşit, după... 3 ore (?!) —
pe care nu se cade să nu-i X
serveşti! Chestie de obraz! X
Bine sp u s! Chestie de o-
braz! Dar să nu respecţi ora­
rul de funcţionare al agenţiei
să plasezi oricum biletele, să
faci să aştepte ore întregi la g Adresaji-vă oficiilor şi
punctelor de colectare din
rind zeci de oameni, pe care o comune şi sate pentru în­
apoi să-i trimiţi cu aroganţă o cheieri de contracte, pre­
la plimbare, ce fel de „ches- X dări prin achiziţii şi pentru
fie" o fi ? ! ? La asta ar tre­ orice alte lămuriri.
Preda l Dar... fără arogantfi..
După sesizările tov. : DU­
g deci pe la ora 19 — soseşte MITRU BULZU. P. HOR-
o si casieriţa mult aşteptată. VATH, ST. UilIVA-şi I
O Supărată că cineva ,,a îndrăz- DACU.
i>0<xx>0000<xso00000000000<x>0000<xx>0000000<x>00000600 întreprinderea de cons­
t r u c ţ ii SIDERURGICE
t pflurMsmauEi HUNEDOARA
Angajează:
21 MAI 1961 ffârtcătiie d e
Şoferi, zidari, sudori autogeni,
DEVA : Războiul vesel; HU­ furtunii: HAŢEG : Nu vreau să sudori electrici, dulgheri, Ferari- •RJ.C.-Deva |
NEDOARA : Taina cetăţii: PE­ mă însor; BRAD: Sfioasa: befon şi strungari.
TROŞANI : Poveste nordică; LONEA : Congo in luptă şi Ra­ Gtnf de
Unde nu ajunge diavolul; ţiunea învinge demenţa: TE- Se asigura condiţii bu­ foimâ 0
SEBEŞ: Haiducul de pe Cerc- i u ş : Nopţile Cabinei; ZLAT- ne de salarizare şi caz.are
muş : ALBA IULIA: Aveau 19 NA : Congo in luptă şi Raţiunea Ofertele se vor adresa direct în­
ani: Un cîntec străbate lumea; învinge demenţa : ILIA : Culi­ treprinderii de construcţii side­
SIMERIA : Portretul unui necu­ sele varieteulul; A.POLDUL DE rurgice Hunedoara, serviciul cadre
noscut ; ORĂŞTIE: In pragul SUS: Hanul din Spessart. şi învăţămînt, strada Moloiov,
nr 8.
A N II IV Ţ
stricăciuni, pe furiş şi după pu­ apare. E cuprins de flăcări, dar DIRECŢIA REGIONALĂ
terile noastre. Presăram pe zboară chiar deasupra străzii DRUMURI 8Î PODURI TIMIŞOARA
drum cuie ascuţite şi cioburi pe care erau îngrămădite tru­
de sticle care găureau cauciu­ pe ; trage în nemţi din toate strada Giurgiu nr. ?8 telefon 2348
curile maşinilor nemţeşti, iar u- armele de bord. Fasciştii sar.
cestui Albert, ce făcea pe stă- care încotro apucă. Era un zgo­ ANGAJEAZÂ
pînul in casa noastră, ii înde­ mot infernal se auzeau strigă­
sam zdrenţe şi gunoaie în ţea­ te disperate. - 3 ingineri diFÎgmţi pentru
Clucrările ele drumuri şl poduri
va de eşapament a motoraşu­ Am început să facem tot felul
lui. Pe mine mă ura şi cîteva de presupuneri: Va reuşi oare ce se execută î n regiunea I I u*
zile nu m-a lăsat să mă apro­ aviatorul nostru să ajungă la nedoai'a şl Banat
pii de bordei. Am fost nevoit ai săi ? Iar el se întoarse ăin
să petrec nopţile pe la vecini, nou spre coloană. Acum arun­ 2 in g in e r! p e n tr u s e c jia W
unde născoceam noi răzbunări ca deja, bombe. Apoi. avionul
împotriva fasciştilor. însuşi se înfipse chiar în gro­ Î drumuri şi poduri Deva,
sul trupelor nemţeşti.
Frontul, deşi înainta încet, se AL P A B R I C I I DE
apropia. însă. de sat. Acest lu­ — Ca Gastello! Ca Gastello! A N TIBIO TIC E IAŞI
cru îl înţelegeam şi noi, copiii, începurăm noi să exclamăm.
după vuietul crescînd al tirului UNGUENT PENTRU
de artilerie. In curină prima Au ars şi avionul şi pilotul. UZ V E T E R I N A R
linie a frontului s-a apropiat Nimeni din sat n-a reuşit să
la vreo 8 Kilometri de casa afle cine-i şi de unde e. Dar
noastră. Satul, ticsit de trupe fiecare dintre noi ş tia : acesta
nemţeşti era bombardat neîn­ a fost un om sovietic adevă­
cetat de către artileria şi a- rat. Pînă la ultima suflare el a
vioanele noastre. Nemţilor le lovit în duşmani. Tot restul zi­
mincau sufletul îndeosebi avi­ lei am discutat despre eroul
oanele noastre de noapte — necunoscut. Nimeni n-o spunea
..P.O.-2“. Toată noaptea aces­ cu voce tare, dar fiecare din­
tea ţiriiau ca nişte greieruşi şi tre noi ar fi vrut să trăiască
şi să moară pentru Patrie l°-
toarnă-i şi toarnă-i la ..bombo- fel ca el.
nele" peste nemţi. Aşa am.
dus-o, in foc şi fum. Zi şi „Cine va răzbuna, oare. moar­
noapte ardea prin împrejurimi tea eroului ? — ne întrebam
noi. Cine le va povesti tova­
cîte-ceva. ¦ răşilor lui despre felul cum a
murit ?“
Nimic nu le-a scăpat ochilor
noştri ageri. Noi, copiii, vedeam In curînd am aflat că acest
tot ce se petrecea, înregistram avion fusese lovit de antiaerie-
totul. îmi amintesc că intr-o nele nemţeşti ce se instalase­
zi au zburat peste sat şase a- ră pe dealul din marginea sa­
vioane de-ale noastre. Apoi. a tului. Răsplata au primit-o
răsunat bubuitul bombelor. Pri­ fasciştii a doua zi. Dimineaţa,
vim. iată-le că 'ce întorc. Dar a sosit un grup de cinci avioa­
unul lipsea. Trecuseră şase. dar ne de acelaşi tip — acum ştiu
se întorceau numai cinci. Ştiam că erau avioane de asalt. —
pe atunci să numărăm numai ,.l.L.“-uri — şi au făcut una
pînă la 10. scăderea încă n-o cu pămîntul şi bateria antiae­
învăţasem. dar ne dădeam sea­ riană şi pe servanţii ei. Nici un
ma că un avion lipseşte. Am fascist n-a scăpat. Zdravăn i-au
început să chibzuim: unde a mai căsăpit!
dispărut ? Cînd colo, iată-l că
(Va urma).