Page 65 - 1961-05

Nr. 1991
CăUtaiea înalţă a
obiectiv principal al întrecerii
C m RECORDURILE
Cînd s-a inclus în planul tehnic mon­
tarea unei noi linii de culbutare a pro­
ducţiei, s-a avut desigur în vedere în
principal creşterea vertiginoasă a pro­
ducţiei minei. Şi, într-adevăr, de la mina organizaţiei de parlid, la cratere au fost
Lupeni se dă pe zi ce trece tot mai
mult cărbune cocsiticabil. După cîteva
„repetiţii generale“ cu ocazia schim­
burilor de onoare în cinstea zilelor de
1 şi 8 Mai, minerii Lupeniului extrag
acum în mod obişnuit tot atît cărbune
cît în schimburile de onoare, mai mult
decît se scoate pe zi de la fetrila şi
Lonea la un loc.
însufleţirea domneşte peste tot, în
abataje ca şi pe galerii, în atelierele
minei, ca şi în depozitul de lemne.
Pentru minerii din frontalul lui Sabin
Ghioancă însufleţirea în muncă s-a
concretizat pînă acum în peste 600 tone
de cărbune date peste plan; pentru cei
din frontalul lui Nagy Andrei în circa
350 tone de cărbune peste plan ; pen­
tru brigada lui Vasile Caila de la sec­
torul IA în randamentele care depă­
şesc în medie 6,9 tone pe post. însu­
fleţirea în muncă s-a concretizat pentru
minerii lui Ioan Angelescu, de la pre­
gătirile sectorului IV 13, în ce! mai de
seamă trofeu: „Fanionul de brigadă
fruntaşă în întrecerea socialistă pe ba­
zin în cinstea aniversării partidului".
— Minerii noştri au muncit cu tra­
gere de inimă pentru a cinsti cu cele
mai bune rezultate aniversarea parti­
dului, ne spunea de curînd fov. Ana
Ferdinand, secretarul comitetului de
partid al minei. Pînă la 8 Mai noi am
extras peste plan circa 10.000 tone căr­
bune cocsificabil, în aprilie am muncit
cu un randament mediu de peste 0,960
tone pe post şi în multe zile am de­
păşit 1,050 tone pe post, am redus cu
1 la sută procentul admis de cenuşă,
fapt ce nu s-a întîmplat la mina noastră
de foarte multă vreme.
La chemarea comitetului de partid în­
tregul colectiv al minei, în frunte cu
comuniştii, desfăşoară în aceste zile.
o aprigă şi susţinută luptă pentru căr­
bune tot mai mult dar şi cit mai curat.
— Nu putem spune că avem condiţii
de exploatare dintre cele mai bune —
ne relata acum cîteva zile mineful
Nicolae (iligor, şei de' Brigadă' ia"sec­
torul I A. O puternică intercalaţie de
şist pune la încercare torţele noastre.
Cu loate acestea, nici un vagonet, cu
cărbune nu ne-a lost rebutat pentru
calitate necorespunzătoare. Eu am stal
de vorbă cu fiecare miner şi vagonetar
şi cu toţii ne-am înţeles : „Nici un bul­
găre de şist să nu scape în cărbunele
brigăzii noastre“.
Aceeaşi năzuinţă o au tot mai multe
brigăzi de mineri, Frontalistul Andrei
Nagy, care a dat pînă acum în luna
mai mai mult de 400 tone de cărbune
peste plan, împreună cu minerii din
brigada sa, a hotărît să dea din stratul
V numai cărbune de bună calitate.
Lupta pentru cărbune ţâră şist este
Probleme ale construcţiei
socialiste Ia sate
Clasicii marxism leninismului au a-
rătat că una din sarcinile cele mai
complexe şi mai grele ce trebuie re­
zolvată în procesul construcţiei socia­
liste — după cucerirea puterii poli­
tice şi instaurarea dictaturii proleta­
riatului — este crearea relaţiilor de
producţie socialiste ia sate.
In ceea ce priveşte industria, sar­
cina creării relaţiilor de producţie so­
cialiste se rezolvă prin naţionalizarea
principalelor mijloace de producţie şi
trecerea lor în proprietatea întregului
popor. Care trebuie să fie atunci ca­
lea construirii socialismului în agri­
cultură ?
In lucrările lor, Marx şi Engels
s nu preocupat de rezolvarea acestei
probleme. Engels în lucrarea „Proble­
ma ţărănească în Franţa şi Germa­
nia" publicată în 1894 scria : „...atunci
Cînd vom deţine puterea de stat, sar­
cina noastră faţă de micul ţăran, este
în primul rînd să transformăm gos­
podăria sa privată şi proprietatea sa
particulară într-una cooperatistă, nu
prin violenţă, ci prin puterea exemplu­
lui şi aeordîndu i sprijinul societăţii
peritru acest scop“. (Marx, Engels.
Opere Alese, voi. II. E.S.P.L.P. 1955.
Ediţia 11-a, pag. 473).
V. 1. Lemn, sprijinindu-se pe tezele
elaborate de Marx şi Engels, a elabo­
rat intr-n seric de lucrări ale sale şi
în.special în lucrările: „Impozitul în
natură" şi „Despre cooperaţie“, cele­
bru! său plin cooperatist în care dă
răspuns la cele mai importante pro­
bleme ale transformării socialiste a
agriculturii
una din principalele preocupări ale co­
muniştilor de la sectorul III, sectorul
marilor frontale. Aici, Ia propunerea
plasaţi membri şi candidaţi de partid
cărora li s-a dat deplină libertate de
a opri craţerul ori de cîte ori din fron­
tal vine prea mult şist. Minerii s-au
obişnuit iar atunci cînd văd că stă cra­
ţerul, iau măsuri pentru alegerea şis­
tului vizibil.
Am văzut de curînd buletinele de a-
naliză calitativă a cărbunelui dat de
sectoarele minei Lupeni în luna mai.
Rezultatele sînt lot mai bune. La sec­
torul I A, de pildă, cenuşa din cărbune
are un procentaj de 23,2 Ia sută faţă
de 28,30 la sută cît a fost în lunile din
urmă, la sectorul III probele au indicat
doar 23,6 la sută faţă de 32-36 la sută
în februarie-marlie.
...Intr-una dm zilele trecute s-a dat
cărbune mult dar şi cu mult şist. Deodată
cenuşa medie pe mină a făcut un salt
mare. De la laborator s-a dat alarma 1
Imediat conducerea a analizat cărbu­
nele fiecărui sector în parte şi a găsii
unde-i pricina : la frontalele de (ie stra­ La atelierele din Crişcior întreg co­
tul 15 se scăpase „frîna" calităţii. Şis­
tul n-a fost ales cu grijă. Imediat s-a
stat de vorbă cu şeful de sector, cu
maiştrii, cu minerii în abataje şi ur­
mările s-au văzut curînd. In zilele ur­
mătoare s-a dat cărbune bun şi media
cenuşei pe mină a scăzut rapid. „To­
tuşi — ne spunea inginerul şef adjunct,
Dumitru Popianăş — sîntem cu ochii’n
patru la producţia de pe stratul 15!“
...In luna aceasta, gara plinelor de
la Lupeni n-a fost niciodată liberă.
Toate liniile sînt ocupate de vagonete
cu cărbune care abia aşteaptă să ia
drumul preparaţiei. Şi pe măsură ce
unele se descarcă, altele le iau locul
imediat. Din abatajele Lupeniului iese
cărbune tot mai mult şi tot mai bun.
In schimburile de onoare dinaintea Iui
1 Mai şi 8 Mai producţia zilnică de
4.400—4.600 tone cărbune era socotită
ca producţie record. Azi, aceste recor­
duri au devenit obişnuite.,.
GH. DUMITRESCU
La închiderea cursului
de îndrumare
• Recent a avut loc •¦închiderea La buna desfăşurare a cursu­
Cursului de îndrumare al femei­
lor din raza comunei Baia de
Criş. Cele 35 de cursante şi-au
însuşit lecţiile predate, evidenţi-
indu-se tovarăşele Iuliana Ga-
vriiescu, Viorica Rişcuţa, Vaie-
ria Manaţe, Maria Tisu, Euge­
nia Cristca şi altele.
R e a liz ă ri fru m o a s e
In primele 4 luni ale anului, la O.C.L. a conservării mărturilor in unităţi, a re­
Alimentara din Deva, planul de desfacere ducerii consumurilor interne etc., s-a au fost obţinute îri ziua de 8
al mărfurilor a tost realizat în propor­ reuşit ca în această perioadă să se re­ mai — ziua aniversării a 40 de
ţie de 109, 46 la sută. Pentru anul 196!. ducă cheltuielile de circulaţie cu 103.600 ani de la înfiinţarea partidului
angajamentul lucrătorilor a test de a lei şi să se realizeze beneficii peste nostru. Pentru rezultate deose­
realiza o economie la cheltuielile de plan în valoare de 16.000 lei,
circulaţie dc 39.000 lei. Datorită bunei
gospodăriri a mijloacelor de transport,
In planul cooperatist, Lenlti stabi­
leşte principiile fundamentale ale
transformării socialiste a agriculturii .-
a) Principiul fundamental: rolul
conducător al partidului marxist-leni-
nist.
Transformarea socialistă a agricul­
turii nu se înfăptuieşte spontan, de
la sine. Satul bazat pe mica produc­
ţie de mărfuri, pe proprietatea pri­
vată asupra mijloacelor de produc­
ţie, generează capitalism. Datorită
mentalităţii de proprietar a ţăranu­
lui, este necesară o susţinută şi con­
tinuă muncă politică pentru transfor­
marea conştiinţei acestuia, pentru
educarea lui în spirit socialist, în
spiritul colectivismului. Chiaburimea
— burghezia satelor — se opune
transformării socialiste a agriculturii.
Este necesară — ca urmare —¦ în­
grădirea economică a chiaburim ii, izo­
larea ei politică, zdrobirea oricăror
uneltiri ale sale, lichidarea ei ca
clasă.
In focul acestor lupte de clasă care
duc la lichidarea exploatării şi a cla­
selor exploatatoare, în activitatea dc
educare a ţărănimii muncitoare, în
apărarea acesteia de exploatarea şi
uneltirile, duşmanului de clasă, pariidii) învăţăturii marxist-leniniste la condi­
are un rol Iiot-irîtor. Partidul şi gu­
vernul nostru au elaborat legi care
ati îngrădit folosirea de către chin
buri a braţelor de muncă sfrăiie.
DRUMUL s o c ia l is m u l u i
liiniifirIKsrrowisrs
NScî © reclam adle
de la beneficiari
In luna martie, la Atelierele centrale
Crişcior, făcîndu-se proba de control
a tuburilor împreunătoarc de furtun, e-
xecutate de tov. Raveica Neamţu şi
Doina Stoica, s-a constatat că nu au
fost confecţionate conform schiţei. Con­
trolul tehnic de calitate a luat mă­
suri pe loc, întocmind fişe de rebu-
tare a 30 bucăţi tuburi. In luna a-
prilie, tovarăşele amintite mai sus, din
200 bucăţi tuburi, n-au rebutat nici
unul. Toate au fost de cea mai bu­
nă calitate.
De aici însă nu trebuie să se tra­
gă concluzia că doar controlul teh­
nic de calitate ar fi preocupat de îm­
bunătăţirea calităţii producţiei. N u !
lectivul este antrenat în marea bătă­
lie pentru reducerea rebutului.
Încă de la începutul anului* c.on-
ducera atelierelor, îndrumată de or­
ganizaţia de partid, a trecut la în­
tocmirea unui plan de măsuri teh-
nico-organizatorice menite să ducă la
creşterea nivelului calitativ al reparaţii­
lor. Bineînţeles nu s-a scăpat din ve­
dere nici respectarea termenelor de e-
fectuare a acestor reparaţii.
Dcfalcarea planului de producţie pe
secţii, echipe şi om cu două zile îna­
inte de începerea fiecărei luni, re­
partizarea muncitorilor pe locurile de
muncă în raport cu pregătirea lor
profesională, urmărirea zilnică a gra­
ficelor de reparaţii, recepţionarea pro­
duselor finite în prezenţa beneficiari­
lor, controlarea zilnică a locurilor de
muncă şi luarea de măsuri concrete
pentru a se evita strangulările în
producţie din cauza lipsei de mate­
riale, sînt doar cîteva din masurile
ce se înfăptuiesc Cu regularitate.
In urma acestora, rezultatele s-au
ridicat la nivelul aşteptărilor. Echipe­
le de lăcătuşi conduse de comuniştii
Vidu Niţă şi Gheorghe lnga de e-
xemplu, au terminat revizia Rotaţiei
rilor o contribuţie deosebită a
avut-o tovarăşa Ortertsia Cor-
neanu. Participantele la închide­
rea cursului s-au angajat ca şi
in viitor să participe cu regula­
ritate la cursurile ce se vor or­
ganiza.
A. IOSIF
corespondent
IOAN ROŞU 1 dusă de comunistul loachim
corespondent I Modîlcă, care pe lîngă faptul
Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5
martie 1949 â arătat că singura câle
pe care trebuie s-o urmeze ţărănimea
muncitoare pentru a scăpa de exploa­
tarea diiâburească şi pentru a-şi făuri
o viaţă fericită, este calea gospodă­
riei colective. In politica sa faţă de
ţărănime, partidul s-a călăuzit după
tripla şi indivizibila lozincă leninistă,
după Oare în lupta pentru transfor­
marea socialistă a agriculturii, „ne
sprijinim pe ţărănimea săracă, strin-
gem alianţa cu ţărănimea mijlocaşă
şi ducem o luptă neîntreruptă împo­
triva chiabiirimii“.
Pătrunsă de principiile leniniste ale
politicii faţă de ţărănimea muncitoare,
rezoluţia plenarei din 3—5 martie
1949, a prevăzut îmbunătăţirea con­
diţiilor economice de trai ale ţără­
nimii muncitoare; apărarea ţăranului
sărac şi mijlocaş faţă de chiaburi,
împiedicarea acaparării de către chia­
buri a pămînturilor ţărănimii munci­
toare : sprijinirea şi ajutorarea ţără­
nimii muncitoare pentru sporirea
producţiei agricole.
Ga urmare a succeselor obţinute în
transformarea socialistă a agricultu­
rii, prin aplicarea în mod creator a
ţiile ţării noastre, partidul a iniţiat
elaborarea în martie 1959 a Decretu­
lui Prezidiului Marii Adunări Naţio­
nale cu privire la lichidarea rămăşiţe­
lor oricăror iorme de exploatare a
cinului de către om, în scopul ridică­
rii continue a nivelului de trai mate­
rial şi cultural al ţărănimii muncitoare.
pag. 3
aceaaamsewmfr
Salul nosfru
de azi
In irecut, locuitorii din satul de
munte Cîmpul lui Neag, aparţinînd
oraşului Petroşani, trăiau în condi­
ţiuni foarte grele. Casele lor erau ase­
mănătoare bordeielor, majoritatea cetă­
ţenilor erau analfabeţi, asistenţa me­
nr. 4 de la întreprinderea minieră Bar­ dicală lipsea cu desăvîrşire, nu exis­ Uzinele conslrudoarc de maşini-unelte Glogow din R. P.
za cu două zile mai devreme. Aceasta ta un magazin pentru aprovizionarea Polonă şi-au Început activitatea în anul 1958. In prezent ele
a dat preparatorilor posibilitatea de cu mărfuri etc. produc macarale tip ZW-30, ZW-45, ZB-20 şi conteinere
a-şi depăşi sarcina de plan. pentru transportul cimentului. Numărul muncitorilor este azi
In anii puterii populare însă, via­ de (300. în cursul planului cincinal el va ajunge la 1.000. U-
De asemenea, echipele conduse de ţa satului şi a locuitorilor lui s-a zinele vor produce pe viilor şi alt utilaj.
Viorel Jorza, lăcătuş, şi Gheorghiu schimbat radical. Locul bordeielor in­
Pleşa, electrician, au montat două salubre de altădată, Ta luat acum ca­ IN F.OTO : Montarea unor macarale tip ZW-45 şi ZB-20.
compresoare la exploatarea minieră sele noi din cărămidă, cu camere lu­
Deva cu mult înainte de dat-a plani­ minoase şi spaţioase. N O TE
ficată. Tot ca un. rezultat al măsu­
rilor luate este şi faptul că echipele In ultimul timp, prin grija orga­ S e r v i c e dupa hurayë plag 3
de lăcătuşi conduse de Gheorghe Da- nelor locale s-a construit un dispen­
vid, Gheorghe Fărcaş şi Vi tor Gra- sar medical dotat Cu aparatură şl Doctoriţa Nina lirica de la Spiţa- ce se înapoiază din excursiile în­
ma, confecţionează pentru mineri ma­ medicamentele necesare, s-a înfiinţat Iul din Gheţar a considerat şi con­
cazuri de linie ferată, teuri şi cruci un magazin alimentar şi un bufet un­ sideră că serviciul la spital se poate 3
pentru liniile de aer comprimat, cit şi de populaţia este deservită în bune efectua după bunul ei plac, fără a
jgheaburi pentru instalaţia de prepa­ condiţiuni. De asemenea, a lest con­
rare a minereului, de cea mai bună struit prin muncă voluntară un că­
calitate şi înainte de termen. Aseme­ min cultural în cadrul Căruia acti­
nea exemple s-ar mai putea da multe. vează echipe de dansuri, de teatru, so­
lişti instrumentişti şi vocali. De ase­
Ele exprimă pe scurt preocuparea menea, în urma propunerilor tăcute de
întregului colectiv al atelierelor pen­ către cetăţeni cu ocazia alegerilor de
tru reparaţii de calitate şi la timp. la 5 martie, s-a pus la dispoziţia a-
Şi despre acelaşi lucru vorbeşte fap­ cc.stora un autobuz pe rula Cîmpul lui
tul că în perioada 1 ianuarie — 15 Neag — lupeni şi s-a montat un
mai a.c. nu s-a primit nici o recla- grup electrogen făcîndu-se astfel pri­
maţie de la beneficiari în ce priveşte mii paşi spre electrificarea comunei.
calitatea reparaţiei utilajelor miniere. Deocamdată lumina electrică s-a in­
trodus pe uliţele din centrul comu­
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii nei urinînd ca treptat să fie extinsă.
Atelierelor centrale Crişcior, sînt ho- La această acţiune cetăţenii din co
tărîţi să nu se oprească aici. Avînd muna Cîmpul lui Neag participă cu
la bază succesele obţinute în cinstea însufleţire prin muncă voluntară.
aniversării partidului, ei desfăşoară în
continuare întrecerea cu avînt sporit, DUMITRU CORNEA
pentru a asigura mine'rilor utilaje re­
parate în cele mai bune condiţiuni şi vicepreşedinte al sfatului popular
înainte de termen. comunal Cîmpul lui Neag
treprinse prin împrejurimi. 4
4
Nu-i vorbă, şi excursiile sînt hune,
însă înainte sau după orele de pro­
în fruntea întrecerii ţine cont de programul vizitelor. gram şi după ce avem conştiinţa
Nu sînt rare cazurile cind munci­ împăcată că ne-am tăcut pe deplin
torii mineri aşteaptă dimineaţa la datoria. 4
ln decada I a lunii mai har­ că a depăşit considerabil pla­ spital pînă ce doctoriţa binevoieşte PAVEL BLAGA 4
nicii mineri de la întreprinderea nul de producţie al decadei l-a să se scoale, iar dupâ-amiaza pînă 4*
minieră Teliuc şi-au realizat şi a fost declarată „brigadă de corespondent 4
depăşit sarcinile de plan la calitate“.
toji indicii. In fruntea întrece­
rii socialiste, ce se desfăşoară In brigada lui Modîlcă mem­
pentru realizarea şi depăşirea brii si candidaţii de partid sînt
planului de producţie şi pen­ în fruntea întrecerii. Aşa de e-
tru îmbunătăţirea calităţii, se xemplu minerii Nicolae Golo­
gan, Francisc Costescu şi arti­
4
Lucru de mînfluîafă sau a ltceva ? 4
Printr-un contraci, Întreprinderea Colectiviştii au onorat la timp ce- -j
de industrie locală „6 August“ din rerea de plată, iar tovarăşii din ]
Petroşani, şi gospodăria colectivă
din Cîlnic se--obligaseră, prima să conducerea. întreprinderii mai sus 4
află minerii din sectorul I. ficierul Constantin Diosteanu livreze, iar cea de-a doua să pri­ amintite au luat măsuri eficiente 4
In perioada 1-10 mai mine­ au luptat cu hotărîre pentru în­ mească (contra cost) cantitatea de
deplinirea fiecărui indice de 150 tone pral de făină albă şi pentru expedierea la timp a mărfii ţ
rii din acest sector au dat peste plan. neagră.
sarcinile de plan 894 tone mi­ către beneficiar.
nereu de fier de bună calitate. O importanţă mare în obţi­ De ce-i era necesară gospodăriei
In aceeaşi perioadă minerii din nerea frumoaselor succese o are colective asemenea marlă ? Specia­ Pînă aici, totul bun. Dar iată şi 4
sectorul I au depăşit planul la organizarea şi dirijarea tran­ liştii din zootehnie precizaseră, iar un „amănunt" neplăcut. In sacii cu ^
lucrări de pregătire cu 8 la su­ sportului. In acest sens în mod practica a dovedit, că produsul res­
tă. Deblocările de steril au fost deosebit se evidenţiază şeful de pectiv poate fi folosit cu succes în făină, expediaţi gospodăriei din -j
hrana animalelor, Aşa stînd lucru­ Cîlnic, din neglijenţă (!) s-au stre- j
rile, cilnicenii şi-au zis că n-au de­
cît de cîştlgat dacă vor cumpăra curat şi numeroase corpuri străine : ]
acest produs, cu atît mai mult cu
cit cei de la Întreprinderea „6 Au­ cioburi de sticlă, bucăţi de sîrmă, ]
gust“ se dovediseră toarte bucuroşi
executate în scopul pregătirii de tură Mihai Gliguţă, care a reu­ să livreze o asemenea marfă. borcane, lămpi de benzină etc. etc. 4-j
noi fronturi de lucru, fapt care şit să excludă timpii morţi la Asemenea „produse" s-au găsit a-
Nu s-ar putea spune că vreuna
va asigura producţia în urmă­ manevrarea trenurilor. proape în toţi sacii trimişi pînă a- ţ
Sîntem siguri că aceste re­ din părţi n-au depus etorîîiri pentru cum gospodăriei. Oare ce s-ar fi 4
toarele luni. întîmplat dacă o asemenea „tnarfă“ 4
zultate se vor menţine şi în a respecta contractul. Dimpotrivă. ar fi fost administrată in hrana a- ^
Cele mai frumoase rezultate viitor. Ne bazăm pe cei mai ninmlelorî Noroc că membrii gos- ţ
buni mineri ai sectorului, pe
comunişti, Care au fost totdea­
una exemnle demne de urmat. podăriei colective din Cîlnic au ve- 'j
Inm MIHAUY r a d a gheat la calitatea ei. Alltel.. 1
bite se evidenţiază brigada con- şeful sectorului I. I. M. V. PETRO V 1CI 4
Teliuc corespondent }
-i
3 <— f .—/<—/<— / ' — f >— >»— >y—J - ' _/ , ,.
t rammesaams
Traducerea în viaţă a prevederilor cită funcţia sa econoiuică-organizato- din fondul central la grîu, 22 Ia sută cooperative şi în primul rînd de coope­
la porumb şi cantităţi sporite de car­ rative. de aprovizionare şi desfacere la
decretului a consolidat şi mai mult rică în agricultură. Ele au un rol ne, lapte, lină etc. sate, ca verigă principală in realizarea
sarcinii de trecere de la tormele cele
alianţa dintre clasa muncitoare şi ţă­ activ în organizarea şi dezvoltarea O puternică creştere va înregistra mai simple de cooperaţie, la cele mai
baza tehnică - a agriculturii în anii avansate, gospodăriile agricole colec­
rănimea muncitoare, întărind şi mai producţiei agricole în cadrul unităţi­ 1960-1965. Directivele Congresului al tive".
IlI-lea prevăd ca la stirşitul acestei pe­
mult convingerea ţărănimii în juste­ lor socialiste şi în convingerea prac­ rioade, în agricultură să lucreze circa Condusă şi îndrumată de partid, ţă­
100.000 de tractoare lizice, peste rănimea muncitoare din ţara noastră a
ţea liniei politice a partidului cu pri­ tică a ţărănimii muncitoare asupra 70.000 de semănători, peste 43.000 de păşit cu încredere pe calea construirii
combine dc cereale păioase, peste socialismului la sate.
vire la transformarea socialistă a agri­ necesităţii şi avantajelor muncii in 8.000 combine pentru porumb etc. In
anul 1965 vor reveni pentru fiecare Utilizarea formelor simple de coope­
culturii. comun a pâmîntului, a unirii ier în tractor lizie 100 ha. de »teren arabii rare în producţie a constituit o etapă
[aţă de 270 lui. cit ii reveneau in pregătitoare necesară, ele avînd meni­
b) Crearea unei baze tehnice înain­ unităţi agricole socialiste. -Cele 4 1959. In 1975 vor lucra pe ogoarele rea dc a educa ţăranul muncitor în
ţării 150.000 dc !tractoare, ceea ce va spiritul muncii colective, al colaboră­
tate în agricultură, constituie un alt S.M.T.-uri din regiunea noastră au dat permite generalizarea procesului de me­ rii şi ajutorului reciproc.
canizare complectă a producţiei agri­
principiu dc ba?3 al planului leninist un preţios sprijin unităţilor cooperatiste cole. Dintre toate tormele de cooperaţie
agricolă, veriga principala in tr.in fo r­
de construire a socialismului la sate. din agricutură. Mecanizatorii din c). Principiul asocierii, al unirii ţă­ mări a socialistă a agriculturii o con­
ranilor muncitori in cooperative agri­ stituie gospodăria agricolă colectivă.
„Baza materială a socialismului — S.M.T. Miercurea şi Alba, au spri­ cole de producţie. Ea se bazează pe proprietatea socia­
listă, de grup asupra pâmîntului şi
spunea Lenin — poate fi numai ma­ jinit consiliile de conducere ale G.A.G. ln condiţiile existenţei unei clase de a celorlalte mijloace de producţie, pe
producători nuci şi mijlocaşi, obişnuiţi munca în comun, pe repartizarea ve­
rea industrie mecanizată care este ca­ Miercurea, Apoldul de Sus, Alba, Vin- cu proprietatea privată asupra petecu­ niturilor exclusiv după principiile so­
lui de păinlht,' cooperaţia reprezintă cialismului. G.A.G. îmbină în gradul
pabilă să reorganizeze şi agricultura“. ţul de Jos etc., in întocmirea planu­ calea cea mai uşoară şi mat accesibilă ccI mai înalt Interesele personale ale
pentru micul producător in vederea tre­ ţărănimii muncitoare cu interesele în­
(V. I. Lenin, Opere vot 32. E.S.P.L.P. rilor de producţie, iar tractoriştii sta­ cerii lui Ia Socialism. Lenin indica în tregii societăţi.
procesul cooperativizării trecerea dc la
1S56, pag. 465). Marea industrie asi ţiunilor respective le-au sprijinit ac­ formele interioare, simple, ia formele In cuvîntarea ţinută cu prilejul ani­
complexe, superioare ale cooperaţiei, de versării a 40 de ani de la înfiinţarea
gură agriculturii tractoare, semănă­ tiv în îndeplinirea planurilor, făcînd la cooperative de consum la coopera­ Partidului Comunist din Romînia, tov.
tive de producţie, de la tormele inferi­ Gh. Gheorgbiu-Dej a arătat că „Gos­
tori, combine cerealiere şi alte ma­ lucrări de calitate şi la un preţ de oare ale cooperativei de producţie la podăriile socialiste cuprindeau la 1 apri­
formele superioare ale acesteia. lie 1961 circa 85 la sută din suprafaţa
şini agricole, îngrăşăminte chimice şi cost cît mai redus. arabilă a ţării“.
Partidul şi statul nostru, paralel cu
insedofungicide etc., contribuind ast­ Şi gospodăriile agricole de stat dispun -rearea bazei tehnice a agriculturii au Creşterea continuă a numărului gos­
acordat o deosebită atenţie dezvoltării podăriilor agricole colective şi întărirea
fel la realizarea unei producţii şi pro­ de o puternică bază tehnică. Aplicînd in­ mişcării cooperatiste. In raportul pre­ lor economico-organizatortcă demon­
zentat Ia plenara G.G, al P.jYl.R. din strează din plin justeţea politicii par­
ductivităţi sporite, ta uşurarea muncii dicaţiile leniniste şi tolosind în mod 3-5 martie 1949, tov. Uh. Ghcorghiu- tidului nostru de transformare socialis­
Dej arăta că. transformarea socialistă
ţăranului şi în ultima instanţă la ri­ creator experienţa Uniunii Sovietice în t ă a agriculturii, politică urinată cu
a agriculturii este condiţionată dc
dicarea standardului său de viaţă. construcţia sovhozurilor, partidul nos­ încredere de ţărănimea muncitoare.
„...dez.voltarea unei intin.se reţele de
Pentru înzestrarea tehnică a agri­ tru a trecut, după retorma agrară din (Continuare iu numărul viilor)
culturii şi mecanizarea muncilor agri­ 1945, la crearea gospodăriilor agricole
cole au fost alocate numai în anii dc stat pe o parte a pămînturilor ex­
1956—1960 fonduri de peste 12 mi­ propíate dc la moşieri.
liarde lei. Astăzi — arată tov. Gh. Pe măsura înaintării noastre pe dru­
Gheorghiu - Dej, în cuvîntarea sa mul construcţiei socialiste, rolul şi dez
ţinută la adunarea electorală din sala voltarea G.A.S. a tost tot mai strîns
Floreasca — pe ogoarele gospodării­ legată de sarcinile construcţiei socia­
lor colective, întovărăşirilor şi gospo­ liste. Traducînd în viaţă sarcinile tra­
dăriilor agricole de stat, lucrează sate de Congresul al U-lea al P.M.R.,
43.000 de tractoare, peste 17,000 com­ de plenara C.G. al P.M.R. din decem­
bine pentru păioase (în 1949 aveam brie 1956 şi Hotârirea G.C. al P.M.R.
doar 10), 32.000 semănători şi alte şi a Consiliului de Miniştri din mar­
maşini agricole. tie 1959, îmbunălăţindu-se conduce­
S.M.T.-urile deţin mai mult de ju­ rea şi controlul de partid în GA.S.,
mătate din parcul de maşini şi trac­ acestea au devenit mari producătoare
toare al întregii agriculturi. Dispu- de cereale-inartă, mari crescători de
nînd de o puternică înzestrare tehni­ animale. A crescut astfel aportul G.A.S.
că, de cadre calificate, S.M.T.-iirile la formarea fondului centralizat dc
constituie una din principalele pîr- produse agricole al statului. In 1960,
gliii prin care statul socialist îşi exer- G.A.S. au livrat statului 37 la sută