Page 66 - 1961-05
P. 66

pag. 4                                                                                                                                    DRU MUE. SOGIAMStAUhÜl                                                                                                                                Nr. 1S9I

                                                                                                                                                                                      »ccwua«B»ar.mii!üyrMw»itLacg»:»«M«wri»ii»»MiB»iBBi««iili»wii.iiiiiiiiiii<ii ii » iiiiiiaiBfjju.qjn

                                 xdlimets a S îm . • x ü l i n x e l e s i u u • u J ix m L A B s liri •                                                                              şîirjL-                                    Săptămînă
                                                                                                                                                                                                                    a culturii ro m în eşti la R o m a

                                                                                                                                                                                                                   /Vvvv

                                                                                                                                                                                                                   R O M A 19 (A g e r p r e s ). — u r m a t o a u d iţie de m u z ic ă >

                                                                                                                                                                                                                   A sociaţia italiană p e n tru re­ rom înească. In tr-o sală din >

                                                                                                                                                                                                                   laţiile culturale cu R om lnia centrul Bolognei s-a u deschis z

                                                                                                                                                                                                                   ţi C entrul p en tru relaţiile două exp o ziţii — una de artă ;

                                                                                                                                                                                                                   cu ltu ra le cu stră in ă ta te a din popu la ră rom înească, alta de L

ucráriSe Conferinfei de ia Geneva                                                                                                         L a 3 şi -4 iunie                                                            B ologna au org a n iza t în a-     desene exe c u ta te de copii         ?
                                                                                                                                                                                                                                                           din R.P. R o m tn â .
                                                                                                                                                                                                                   ? cest oraş o S ă p tă m în ă a cid-                                          >
                                                                                                                                                                                                                   i turti rom îneşti.                        In S ă p tă m în ă cu ltu rii ro-  ţ
                                                                                                                                                                                                                   < In cadrul să p tă m ln îi, prof.      m îneşti a fo st prezentat, de        l
                                                                                                                                                                                                                   < M ario Sîgnorelli V olpicelli a       asem enea, ro m a n u l „Străi-       }
                                                                                                                                                                                                                                                           n u l“ de T itu s Popovici, şi au     \
                                                                                                                                                                                                                   ( conferenţiat despre invăţă-

        în problema Haosului                                                                                                              liitíliifr e                                                             < m ln tu l pedagogic In R om l-        fo st vizio n a te film ele rom i- >
                                                                                                                                                                                                                                                           n e ş ti ,,V a lu r ile D u n ă rii" , >
                                                                                                                                                                                                                   ( n ia, scriitorul A rnaldo Fra-
                                                                                                                                                                                                                                                           „Theodor A m a n “, „N icolae >
                                                                                                                                                                                                                   < telli despre litera tu ra rom i-

   GENEVA 19 (Agerpres). — 1ASS                 landeze, trupele lui Ngo Dinii Diem şi     buie să i se creeze nici un obstacol.          H ra şcfo v »K e n n e d y                                               < nească co n tem p o ra n ă , prof.    G rig o rescu “, „ Ş tefa n L u- d
transmite: La şedinja din 18 mai a              rămăşiţele trupelor lui Cian Kai-şi care      Reprezentantul Franţei a cerut să se                                                                                 ţ M ario de M icheli despre poe-
Conferinţei internaţionale pentru regle­        dau ajutor grupului Funii Nosavan—                                                                                                                                                                         chlan", „A lbum de artă ţ
mentarea problemei Laosului, după cu­           Boun Oum.                                  pună capăt livrărilor de armament în                                                                                    < zla ro m în ea scă , iar m uzico-
vântarea rostită de K. Menon, şeful de­                                                    această ţară şi încă într-o cantitate            MOSCOVA 19 (Agerpres). —          şedintele S.U.A., au stabilit ca                                             populară“, „Joc de cuburi“, $
legaţiei indiene, a luat cuvîntul Fumi             Vongvicit a expus apoi programul        care depăşeşte necesarul obişnuit pen­         TASS transmite: La Moscova          această întîlnire să nu aibă         ' logul A lfeo G igli a fă c u t o
Vongvicit, reprezentantul Partidului            guvernului prinţului Suvanna Fumma,        tru echipamentul unor torţe armate             s-a anunţat oficial că N. S.        drept scop ducerea de tratative                                              „Valea O ltu lu i“, „ Sturioni", ţ
Neo Lao Haksat, Neo Lao Haksat.                 dat publicităţii Ia Xieng-Kuang Ia 8       încetarea focului şi controlul, a arăta!       Hruşciov şi John Kennedv au         sau realizarea unui acord în             prezentare a m uzicii popu-
adică fostele forţe Paiet Lao, a spus           mai 1961 şi a declarat că în ansamblu      el, au într-o oarecare măsură un ca­           căzut de acord să se întîlneas-     principalele probleme interna­                                               „P ă s t r ă v i i « ş i a lte le .   ^
el, este Irontul patriotic al poporului         Neo Lao Haksat sprijină necondiţionat      racter preliminar. Problema trebuie re­        că la Viena în zilele de 3 şi 4     ţionale care afectează interesele    ^ lare ro m în eşti, d u p ă care a
laoţian condus de prinţul Sufanuvong            acest program. Sprijinim necondiţionat     zolvată în aşa fel incit să se garanteze                                                                                                         -s/VW*                                              AAAA^A,
şi cuprinde diferite pături ale popu­           şi punctul de vedere expus la confe­       independenţa şi neutralitatea Laosului.        iunie.
laţiei, precum şi oameni de diferite            rinţă de Quinitn Folsena, şelul delega­    In acest scop este necesar ca Ia dis­                                                                                   Manifesftafie sfudenfeaseă la Tokio
convingeri religioase şi diferite mino­         ţiei Laosului, a spus el.                  cuţii să ia parte cei care vor fi împu­
rităţi naţionale. Frontul îşi propune                                                      terniciţi să-şi asume obligaţii în nu­         Această înţelegere a fost rea­ altor ţări.                                 TOKIO 19 (Agerpres). — Agenţiile      Press şi France Presse arată că stu­
drept scop să lupte pentru construirea            Sperăm din suflet că conferinţa va       mele regatului. Această problemă, le­                                                                                   occidentale anunţă că peste 3.000 stu­  denţii au pornit într-un marş entu­
unui Laos paşnic, independent, neutru,          adopta hotărîrile cuvenite, va pune ca­    gată de crearea unui guvern de coali­          lizată în urma unui schimb de Această întîlnire va oferi însă            denţi au manifestat vineri pe străzile  ziast prin faţa clădirii Parlamentului
                                                păt amestecului american în Laos şl        ţie, Irebuie să fie rezolvată de laoţie­                                                                                oraşului Tokio împotriva tratatului de  japonez purtînd pancarte cu lozinci în-
                                                va adresa o declaraţie şi chemarea de                                                     păreri pe căi diplomatice care prilejul adecvat şi binevenit             „securitate“ japono-amencan, şi a       fierînd legile reacţionare care... „vor
                                                                                                                                                                                                                   apropiatei vizite în S.U.A. a primului  duce Japonia la o situaţie asemănă­
                                                                                                                                          a început în martie a.c., precum pentru un prim contact perso­           ministru japonez Hayato Ikeda.          toare cu cea din Coreea de sud“.

                                                                                                                                          şi a unui schimb de mesaje. nal între ei şi un schimb gene­                 Corespondenţii agenţiilor Associted

                                                                                                                                          N. S. Hruşciov. preşedintele ral de păreri asupra principa­

                                                                                                                                          Consiliului de Miniştri al lelor probleme referitoare la re­

unit, democratic şi prosper.                    a se respecta independenţa şi neutra­ nii înşişi fără nici un amestec.                    U.R.S.S , şi John Kennedy, pre­ laţiile dintre cele două tari.                                                 m=

   Independenţă — iată năzuinţa fier­           litatea Laosului. Numai în aceste con­        După părerea şefului delegaţiei fran­                                                                                Brazilia condamnă amestecul străin
binte a poporului, a subliniat Fumt             diţii va putea ti asigurată pacea in       ceze, punctul de plecare trebuie sâ-1
Vongvicit. Laosul trebuie să fie suve­          Laos şi în general în Asia de sud-est.     constituie o declaraţie a unui guvern           Deschiderea Expoziţiei comerciale                                       în treburile Cubei
ran din toate punctele de vedere. Tre­                                                     laoţian care sâ acţioneze în cadrul de­        ei industriale engleze la Moscova
burile sale trebuie să tie rezolvate de           Aprobăm conţinutul celor două pro­       plinei sale suveranităţi, in sensul că                                                                                     HAVANA 19 (Agerpres). —              apere cu fermitate principiul
laoţienii înşişi fără vreun amestec din­        iecte ale „Declaraţiei cu privire la neu­  este decis să-şi asume anumite, obli­             MOSCOVA 19 (Agerpres) —             Expoziţia comercială şi indus     TASS transmite: „Brazilia nu            autodeterminării popoarelor“.
afară. Neutralitate — iată de ce are            tralitatea Laosului“ şi „Acordului cu      gaţii, Guvernul ar exprima, fireşte            TASS trânsmite: N. S. Hruşciov      trială engleză — este cea mai        se va amesteca în treburile Cu­         El a subliniat în continuare
nevoie o ţară care nu va permite nict-          privire la retragerea de pe teritoriul     dacă va dori, dorinţa poporului de a           şi ceilalţi conducători ai parti­   mare dintre toate expoziţiile        bei şi nu va sprijini politica de       că Brazilia „condamnă orice
Unui stat să creeze baze militare pe            Laosului a trupelor străine şi a perso­    trăi intr-un stat suveran şi indepen­          dului şi guvernului sovietic au     străine care s-au organizat vreo­    izolare a acestei ţări“, a decla­       amestec direct sau indirect în
teritoriul laoţian. Laosul va stabili re­       nalului militar străin şi cu privire la    dent şi de a asigura respectarea uni­                                              dată la Moscova. La expoziţie        rat Alfonso Arinos, ministrul
iaţii diplomatice cu toate ţările, indi­        iniputenicirile Comisiei internaţionale“,  tăţii şi integrităţii sale teritoriale în      participat la festivitatea deschi­  participă peste 700 de firme bri­                                            treburile Cubei“ şi este împo­
ferent de orînduirea lor politică şi so­        prezentate de delegaţia Uniunii Sovie­     conformitate cu prevederile Cartei             derii Expoziţiei comerciale şi in­  tanice.                              Afacerilor Externe al Braziliei,        triva unui asemenea amestec.
cială. El va accepta ajutorul tuturor,          tice. Ele constituie o bază pentru dis­    O.N.U El şi-ar proclama intenţia de            dustriale engleze.                                                                                               El a arătat că Cuba are drep­
dar fără vreo condiţie. Unitate — lată          cutarea şi reglementarea aspectului in­    a duce in acest scop o politică de neu­                                               In cercurile comerciale şi        în Comisia pentru afacerile ex­         tul să-şi aleagă orînduirea so­
ce este important pentru Laos. Demo­            ternaţional al probemei laoţiene, a        tralitate, abţiniiidu-se de a participa Ia        In Parcul de Cultură şi Odih­    industriale sovietice, unde se'                                              cială.
craţie — iată ce este necesar ţării.            spus în încheiere Vongvicit.               alianţe militare, nepernnţîncl crearea         nă „Sokolniki“, pe teritoriul că­   consideră că există toate teme­      terne a Camerei Deputaţilor.
Prosperitate — iată ce anume cere în                                                       pe teritoriul ţării a bazelor militare                                             iurile pentru lărgirea continuă                                                 Arinos a spus în continuare
mod insistent poporul. Acordurile de              La şedinţa din 18 mai, ultimul a         străine şi refuzînd ajutorul instructori­      ruia este situată expo?.iţia, au                                            După cum relatează cores­            că „la momentul oportun Bra­
la Geneva din 1954, care recunosc in­           luat cuvintul Couve de Murville, mi­       lor militari străini.                          venit numeroşi oaspeţi. Printre     a contactelor comerciale dintre                                              zilia va lua măsuri în vederea
dependenţa, suveranitatea, unitatea şi          nistrul Afacerilor Externe al Franţei,                                                    ei se află ambasadorul Marii                                             pondentul din oraşul Brasilia al        unei apropieri între Cuba şi
integritatea teritorială a Laosului. co­        Exprimîndu-şi satisfacţia că, în sfîrşit,     La rîndul lor, statele participante la      Britanii în U.R.S.S., Sir Franck    Uniunea Sovietică şi Anglia,         agenţiei Prensa Latina, Arinos          Statele Unite“.
respund ţeltuilor luptei partidului Neo         conferinţa şi-a început lucrările, el a    Conferinţă şi-ar asuma obligaţia de a          Roberts, precum şi reprezentanţi
Lao Haksat. tjîntem gata să colabo­             declarat că această conlerinîă este ca­    respecta independenţa şi neutralitatea         ai cercurilor comerciale din        deschiderea acestei expoziţii a      a declarat din nou că „guver­
răm cu guvernul regal condus de prin­           lea cea mai sigură spre realizarea ţe­     Laosului şi de a se abţine de la orice         U.R.S.S., specialişti din diferite
ţul Suvanna Fumma care duce o poli­             lului propus. Conflictul laoţian implică   amestec în treburile interne ale acestei       ramuri ale industriei, oameni de    fost aşteptată cu interes.           nul brazilian intenţionează să
tică de pace, neutralitate şi conciliere        primejdia de a deveni un conflict cu       ţări. Nici nu poate ti vorba ca Comi­
naţională, a continuat Vongvicit. Din           adevărat general. Franţa este bucuroa­     sia să se amestece în treburile interne                                               Festivitatea deschiderii expo­
păcate, S.U.A. s-au amestecat în tre­           să că focul a încetat. Trebuie luate       ale Laosului, a spus el.
burile interne ale Laosului şi au dus           toate măsurile pentru ca el să nu re-                                                                                         ziţiei engleze a fost transmisă
                                                înceapă. Prin urmare, o sarcină impor­        In încheiere Couve de Murville a
                                                tantă revine Comisiei internaţionale de    promis că va prezenta conferinţei un                                               la Londra prin televiziune.

ţara la actuala situaţie gravă.                 supraveghere şi control căreia nu tre­ proiect de propuneri franceze concrete. ştiinţă, scriitori, muncitori.                 După salutul rostit de James

   Vongvicit a subliniat că SAJ.A. des­         C e re n rlle - a g r e s iv e s a b o te a z ă                                                                               Hutchinson, preşedintele Aso­
făşoară o activitate militară în Laos                                                                                                                                         ciaţiei camerelor de comerţ bri­
si totodată controlează economia ţă­            a c o r d u l "cii psslv lr e Ia                                                          fo cu lu i                          tanice au luat cuvîntul Nikolai
rii. Totuşi de la Începutul anului 1961                                                                                                                                       Patolicev, ministrul Comerţului
evenimentele au luat o turnură nela-

vorabilă pentru S.U.A. S.U.A. nu au               XIENG KUANG 19 (Ager­                      Astfel, în Laos a fost trim is               prim it ordin să acţioneze îm ­     Exterior al U.R.S.S., si Regi-
izbutit să convingă pe nimeni că „gu­           pres). — Postul de radio „Vo­              primul regim ent al diviziei în-               preună cu rebelii îm potriva tru ­  nald Maudling, ministrul Co­
vernul“ rebelilor este un guvern le­            cea Laosului“ a transm is de­              tîia a arm atei sud-vietnameze                 pelor guvernamentale.               merţului al Angliei.
gal. Unii au vrut sâ înlăture guvernul          claraţia prinţului Suvanma Fum-            avînd la dispoziţie un divizion
Suvanna Fumma, a continuat Vong-                ma, primul m inistru al guver­             de artilerie şi o companie ele                   In lumina acestor fapte, se         După vizitarea Expoziţiei in­
vicit, dar acesta continuă să rămînă            nului Laosului.                            cercetaşi, arată Suvanna Fum ­                 spune în declaraţie, devine cla­    dustriale şi comerciale engleze
singurul guvern legal şi se bucură de                                                      ma. Acest regiment, din care                   ră tactica tergiversărilor şi a     Nikita Hruşciov a rugat să se
sprijinul deplin al poporului, al parti­          In tim p ce la Na Mon au loc                                                                                                transmită cele mai bune urări
dului Neo Lao Haksat. S-au tăcut în­            tra tativ e m ilitare şi politice t r i ­  un prim batalion a sosit deja                  amânărilor pe care o foloseşte
cercări de a nimici armata guverna­             partite, iar la Geneva s-a des­
mentală şj torţele armate Neo Lao               chis Conferinţa internaţională             în localitatea Heu San, va ac­                 grupul de la Savannaket la primului ministru al Marii Bri­
Haksat, dar acestea au repurtat victo­          pentru reglem entarea paşnică              ţiona îm preună cu batalionul
rii însemnate şi controlează acum peste         a problemei laoţiene, ss spune                                                            C onferinţa de la Na Mon.           tanii, Harold Macmillan.             Fâră, cuvinte..                           D esen de L iviu Oros
două treimi din teritoriul ţârii. S.U.A         în declaraţie, cercurile război­           rebelilor dizlooat de la Savan-
au încercat să justifice amestecul lor          nice din V ietnam ul de sud şi             naket la Falan în ofensiva oare                                                                                                                                                                HS
folosind paravanul anticomunismului,            din Tailanda sabotează făţiş               se pune la cale îm potriva re­
                                                acordul cu privire la încetarea            giunii Falan-Miong-Fin-Cepon.                  nceplaEuian tratativelefranco-algeriene
pretextul pretinselor acţiuni ale „tru­         focului şi tra tativ ele de pace
                                                şi intenţionează să continue               controlată de trupele guverna­                    Astăzi după-amiază încep în      1960, în timpul vizitei preşe­       Gaulle, de primul ministru De­          bună dreptate ca în primul rînd
pelor Vietminh", Dar în Laos nu există          războiul agresiv îm potriva Re­            m entale şi de forţele P a tet Lao.            mica localitate termală Evian,      dintelui de Gaulle, au arătat că     bré şi de ministrul de Externe          tratativele să rezolve problema
                                                gatului Laos.                                                                             pe malul lacului Geneva, mult       algerienii în unanimitate parti­     Couve de Murville, au exprimat          recunoaşterii efective a suvera­
asemenea trupe. Acolo există numai                                                           Un regim ent tailandez a tre ­               aşteptatele tratative dintre gu­    cipă la lupta de eliberare naţio­    o poziţie ambiguă în ceea ce            nităţii algeriene asupra între­
                                                                                           cut şi el fluviul Mekong şi a                  vernul francez şi guvernul pro­                                          priveşte condiţiile în care Fran­       gului teritoriu al Algeriei (in­
personal militar american şi trupe tal-                                                                                                   vizoriu al Republicii Algeria.      nală condusă de Frontul de           ţa este gata să acorde autode­          clusiv Sahara), admiterea în
                                                                                                                                                                              Eliberare Naţională şi sprijină      terminarea. Aceste declaraţii au        fapt şi fără echivoc că Algeria
        „O politica muribundăt>C                                                                                                             După cum se ştie, aceste tra­                                         exprimat punctul de vedere a!           este un stat liber şi indepen­
                                                                                                                                          tative urmau să înceapă încă        cu toate puterile această luptă.     monopolurilor franceze care în­         dent şi deci calificat să-şi ia an­
        — Un articol d e W . Lippm ann —                                                                                                  Ia 7 aprilie. Dar, în urma de­      Luarea de .poziţie în favoarea       cearcă să menţină, eventual             gajamente în viitor.
                                                                                                                                          claraţiei făcute de şeful dele­     guvernului provizoriu al Alge­       într-o formă modificată, domi­
       N E W Y O R K 19 (A g e rp re s).        am basada noastră şi de co­                pînă acum . poporul am erican                  gaţiei franceze Louis Joxe, că      riei a 25 de deputaţi şi sena­       naţia asupra Algeriei şi în spe­           La Evian pregătirile în ve­
                                                m andanţii m ilitari am ericani            n-a treb u it să se ocupe de o                 guvernul francez va duce tra­                                            cial asupra uriaşelor bogăţii din       derea deschiderii tratativelor au
   — „O p o litic ă m u r i b u n d ă “         şi îi ignorează.                           a stfel de treabă şi liderii săi               tative şi cu grupările aflate în    tori algerieni, care „au fost        Sahara.                                 fost terminate. „Hotel du Parc"
   — a stfe l îşi in titu le a ză a rti­                                                   nu l-a u preg ă tit p en tru aşa               slujba colonialiştilor, începerea   aleşi" cu un an şi jumătate în                                               unde vor avea loc întîlnirile ce­
                                                   R evoluţiile din Coreea de              ceva. Nici o p erso n a lita te c-             tratativelor a fost torpilată. La   urmă, datorită sprijinului admi­        Frontul de eliberare Nationa-        lor două delegaţii este gata
    colul p u b lica t in ziarul „New           sud, şi din ira n care au u r ­            fla tă la p u te re nu a sp u s a-             scurtă vreme s-a produs puciul      nistraţiei franceze, au arătat că                                            să-şi primească oaspeţii. Dele­
    YorK H erald T ribune“ cunos­               m a t după zguduirile din Laos             m ericanilor că se petrece o                   ofiţerilor fascişti, care au în­    în prezent nici un om politic                                                gaţia franceză în frunte cu
                                                şi V ietnam ul de sud sîn t un             sch im b a re radicală în situ a ­             cercat să preia puterea în Alge­                                                                                 Louis Joxe a sosit vineri sea­
    c u tu l c o m e n ta to r \W M ter L ip ­  a v ertism en t că în Asia, poli­          ţia m ilita ră şi nu le.a vorbit               ria, opunîndu-se prin toate mij­    CO M EN TA R]                        mm                                      ra, iar delegaţia guvernului pro­
    pm ann.                                     tica reţin erii cu a ju to ru l sta ­      despre consecinţele acestei                    loacele unei păci negociate. Re­                                                                                 vizoriu al Algeriei în frunte cu
                                                telor sa telite ale A m erica se           sc h im b ă ri. Lor n u li s -a co­            beliunea din Algeria şi perico­     din Algeria nu mai poate rămî-       lă şi guvernul provizoriu a!            Krim Belkassem, vicepreşedinte
        „R evoluţia din ira n şt cea            năruie. In toate aceste pa­                m unicat că situ a ţia m ilitară               lul extinderii ei în Franţa a       ne în afara luptei duse de F.L.N.    Algeriei se situează pe o pozi­         şi ministru de Externe al gu­
    din C oreea de su d , scrie el,             tru ţări, guvernele au fost                existen tă pe tim p u l cind                   arătat odată mai mult necesi­       Situaţia din timpul puciului         ţie clară. Poporul algerian care        vernului provizoriu al Algeriei,
    sîn t sem nale de avertism ent                                                         John F oster D ulles a elabo­                  tatea stingerii acestui focar de    fascist din aprilie a demonstrat     a făcut enorme sacrificii, are          va sosi la Evian sîmbătă Ia a-
                                                vasalii noştri şi în fond —                rat această politică, nu m ai                  război, a începerii tratativelor    în acelaşi timp că ultrareacţio-     de deplîns sute de mii de morţi,        miază, cu puţin înainte de în­
1 în legătură cu situ a ţia crea-                                                          e x istă . Lor n u li s-a sp u s               cu forţele patriotice din Alge­     narii din Algeria constituie un      a suferit imense distrugeri şi          ceperea tratativelor (delegaţia
i tă la p eriferia A siei. Ele a-               creaturile noastre. Toate                  că el a dus această politică,                  ria, pentru a se restabili pacea    grup izolat care nu beneficiază      umiliri fără seamăn, este pe            algeriană îşi are reşedinţa la
                                                s-au p ră b u şit şi, în u ltim ă          a m en in ţîn ă u -i pe com unişti,            şi a se pune în acelaşi timp        de sprijin nici măcar în rîn'du-     deplin îndreptăţit să obţină o          Geneva). După cum anunţă a-
( vertizează că şi alte sta te                  in sta n ţă , din una şi aceeaşi           cu bom ba atom ică la tă de                    capăt comploturilor care pri­       rile populaţiei europene.            independenţă deplină. Poziţia           genţia France Presse, în cursul
' vasale am ericanilor au ne-                   cauză. In lum ina creşterii                ce aşa de m u lţi am ericani                   mejeluiesc şi regimul republican                                         guvernului provizoriu a fost ex­        primei şedinţe, cele două dele­
                                                năzuinţei popoarelor spre in ­             consideră că K ennedy va pu ­                  din Franţa. Puternica ripostă          Pe de altă parte, rezoluţia       primată la 27 februarie într-o          gaţii îşi vor expune punctele
{ plăceri nu n u m a i Laosul.                  dependenţă şi a sp eranţei p o ­           tea în fă p tu i această politică              dată de masele populare puciu­      adoptată în timpul celei de-a        declaraţie în care se arată că          lor de vedere după care va fi
\ In Iran revoluţia reprezin-                   poarelor în b unăstare m a te­             clacă va fo lo si c ite v a d e ta ş a ­       lui fascist a demonstrat în ace­    15-a sesiuni a Adunării Gene­        „tentativele colonialiştilor de a       adoptată ordinea de zi a trata­
                                                rială, aceste reg im u ri vasale           m ente de infanterie m arină                   laşi timp hotărîrea poporului       rale a Organizaţiei Naţiunilor       separa Algeria de Sahara sînt           tivelor. Peste 600 de ziarişti
i tă o încercare disperată a                    A m ericii sîn t nu num ai co­             şi va am eninţa cu pum nul.                    francez de a impune ca în sfîr­     Unite a arătat ca lupta poporu­      sortite unui eşec ca şi oricare         francezi şi străini au sosit la
( vîrfurilor conducătoare de a                  rupte pînă-n m ăduva oase­                                                                şit să se pornească pe calea        lui algerian se bucură ele un        alte tentative de a diviza po­          Evian pentru a urmări desfă­
i reorganiza regim ul cu bine-                  lor, dar şi n ep erm is de rea c­              Subliniind că am ericanii                  tealizării păcii în Algeria. Toa­   puternic sprijin internaţional.      porul algerian. Pretenţiile Fran­       şurarea tratativelor care încep
\ cu vîntarea şahului, înainte                  ţionare. F a p tu l că ele se află         ,,s t n t a c u m m a r to r ii d e s t r ă ­  te acestea au silit guvernul                                             ţei de a se menţine în Sahara           astăzi.
                                                sub aripa ocrotitoare a unei               m ării sistem u lu i creat de                  francez să reia tratativele pre­       După cum reiese din comen­        şi de a cointeresa ţările rive­
> ca acesta să fie ră stu rn a t de                                                        D ulles al p ro tecto ra telo r a-             liminare şi să fixeze data de       tariile observatorilor, tratativele  rane la exploatarea subsolului             Poporul francez îşi pune mari
                                                puteri stră in e, neasiatice               siatice“, L ip p m a n n cere în               20 mai pentru începerea oficia­     care încep astăzi ar putea îi        constituie o manevră grosolană          speranţe în tratativele de Ia
\ jos. Aceasta nu este o revo.                                                             încheiere S tatelor U nite să                  lă a tratativelor de la Evian       lungi şi anevoioase dacă guver­      de a dezbina pe africani şi de          Evian. Cercurile cele mai largi
                                                 creează noi dificultăţi.                  nu se încă p ă ţîn eze şi să u r­                                                  nul francez nu va adopta de la       a crea o nouă Katangă".                 ale opiniei publice franceze cer
> luţie antiocciăentală, anti-                      Nu guvernul K ennedy a                                                                   In ce priveşte poporul alge-     început o poziţie mai rezona­                                                ca guvernul francez să facă tot
                                                                                           m eze exem p lu l Angliei şi                   rian, acesta luptă de aproape 7     bilă care să ducă în scurt timp         După cum sublinia recent re­         ceea ce este necesar pentru'
( am ericană sau procom unis-                    fo st acela care a elaborat                                                              ani de zile pentru a-şi cuceri                                           vista „France Observateur", gu­         succesul acestor tratative şi
ţ tă. In cele din u rm ă însă                    politica creării la p eriferia             F ranţei care caută să se a-                                                      la reglementarea problemei al­
[ toate aceste ten d in ţe se vor                Asiei a u n u i sem icerc de va ­                                                        independenţa naţională şi a do-                                          vernul provizoriu va cere pe            pentru încetarea cît mai grab­
                                                 sali m ilita ri ai am ericanilor.          dapteze situ a ţiei create prin               bîndi posibilitatea de a-şi făuri   geriene. Declaraţiile făcute pînă
s putea m a n ifesta dacă refor-                 Dar acum acest guvern este                                                               propria sa .soartă. Puternicele                                                                                  nică a vărsării de sînge din
' m ele începute nu vor fi su-                   m artorul năruirii acestei po­             d estră m a rea im p eriilo r lor                                                 în prezent de generalul de                                                   Algeria.
s ficient de profunde. In Iran                   litici, dezordinii, p rim e jd ii­                                                       manifestaţii care au avut ioc în
                                                 lor şi are sarcina grea de a               coloniale.                                    întreaga Algerie în decembrie                                                                                                                I. MANEA
l tim pul presează.                              sir irige cioburile. N iciodată

v In Coreea de sud. revoluţia

 ( a fo st în fă p tu ită de arm ată

 v şi acum ea nu este antioc-

 < cidentală, antiam ericană sau
 ) p r o c o m u n is tă . D ar, d eşi teo~

 ? retic acest nou guvern m ili-

 c tar, nu este antiam erican, el

 ^ nu ţine In fond seam a de
   — A/VN

        Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Teleton: 188; 189; 75. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 253.320 din 6 noiombii« 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poli graticâ .1 Mai“ - Deva.
   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70   71