Page 66 - 1961-05
P. 66
pag. 4 DRU MUE. SOGIAMStAUhÜl Nr. 1S9I
»ccwua«B»ar.mii!üyrMw»itLacg»:»«M«wri»ii»»MiB»iBBi««iili»wii.iiiiiiiiiii<ii ii » iiiiiiaiBfjju.qjn
xdlimets a S îm . • x ü l i n x e l e s i u u • u J ix m L A B s liri • şîirjL- Săptămînă
a culturii ro m în eşti la R o m a
/Vvvv
R O M A 19 (A g e r p r e s ). — u r m a t o a u d iţie de m u z ic ă >
A sociaţia italiană p e n tru re rom înească. In tr-o sală din >
laţiile culturale cu R om lnia centrul Bolognei s-a u deschis z
ţi C entrul p en tru relaţiile două exp o ziţii — una de artă ;
cu ltu ra le cu stră in ă ta te a din popu la ră rom înească, alta de L
ucráriSe Conferinfei de ia Geneva L a 3 şi -4 iunie B ologna au org a n iza t în a- desene exe c u ta te de copii ?
din R.P. R o m tn â .
? cest oraş o S ă p tă m în ă a cid- >
i turti rom îneşti. In S ă p tă m în ă cu ltu rii ro- ţ
< In cadrul să p tă m ln îi, prof. m îneşti a fo st prezentat, de l
< M ario Sîgnorelli V olpicelli a asem enea, ro m a n u l „Străi- }
n u l“ de T itu s Popovici, şi au \
( conferenţiat despre invăţă-
în problema Haosului liitíliifr e < m ln tu l pedagogic In R om l- fo st vizio n a te film ele rom i- >
n e ş ti ,,V a lu r ile D u n ă rii" , >
( n ia, scriitorul A rnaldo Fra-
„Theodor A m a n “, „N icolae >
< telli despre litera tu ra rom i-
GENEVA 19 (Agerpres). — 1ASS landeze, trupele lui Ngo Dinii Diem şi buie să i se creeze nici un obstacol. H ra şcfo v »K e n n e d y < nească co n tem p o ra n ă , prof. G rig o rescu “, „ Ş tefa n L u- d
transmite: La şedinja din 18 mai a rămăşiţele trupelor lui Cian Kai-şi care Reprezentantul Franţei a cerut să se ţ M ario de M icheli despre poe-
Conferinţei internaţionale pentru regle dau ajutor grupului Funii Nosavan— chlan", „A lbum de artă ţ
mentarea problemei Laosului, după cu Boun Oum. pună capăt livrărilor de armament în < zla ro m în ea scă , iar m uzico-
vântarea rostită de K. Menon, şeful de această ţară şi încă într-o cantitate MOSCOVA 19 (Agerpres). — şedintele S.U.A., au stabilit ca populară“, „Joc de cuburi“, $
legaţiei indiene, a luat cuvîntul Fumi Vongvicit a expus apoi programul care depăşeşte necesarul obişnuit pen TASS transmite: La Moscova această întîlnire să nu aibă ' logul A lfeo G igli a fă c u t o
Vongvicit, reprezentantul Partidului guvernului prinţului Suvanna Fumma, tru echipamentul unor torţe armate s-a anunţat oficial că N. S. drept scop ducerea de tratative „Valea O ltu lu i“, „ Sturioni", ţ
Neo Lao Haksat, Neo Lao Haksat. dat publicităţii Ia Xieng-Kuang Ia 8 încetarea focului şi controlul, a arăta! Hruşciov şi John Kennedv au sau realizarea unui acord în prezentare a m uzicii popu-
adică fostele forţe Paiet Lao, a spus mai 1961 şi a declarat că în ansamblu el, au într-o oarecare măsură un ca căzut de acord să se întîlneas- principalele probleme interna „P ă s t r ă v i i « ş i a lte le . ^
el, este Irontul patriotic al poporului Neo Lao Haksat sprijină necondiţionat racter preliminar. Problema trebuie re că la Viena în zilele de 3 şi 4 ţionale care afectează interesele ^ lare ro m în eşti, d u p ă care a
laoţian condus de prinţul Sufanuvong acest program. Sprijinim necondiţionat zolvată în aşa fel incit să se garanteze -s/VW* AAAA^A,
şi cuprinde diferite pături ale popu şi punctul de vedere expus la confe independenţa şi neutralitatea Laosului. iunie.
laţiei, precum şi oameni de diferite rinţă de Quinitn Folsena, şelul delega In acest scop este necesar ca Ia dis Manifesftafie sfudenfeaseă la Tokio
convingeri religioase şi diferite mino ţiei Laosului, a spus el. cuţii să ia parte cei care vor fi împu
rităţi naţionale. Frontul îşi propune terniciţi să-şi asume obligaţii în nu Această înţelegere a fost rea altor ţări. TOKIO 19 (Agerpres). — Agenţiile Press şi France Presse arată că stu
drept scop să lupte pentru construirea Sperăm din suflet că conferinţa va mele regatului. Această problemă, le occidentale anunţă că peste 3.000 stu denţii au pornit într-un marş entu
unui Laos paşnic, independent, neutru, adopta hotărîrile cuvenite, va pune ca gată de crearea unui guvern de coali lizată în urma unui schimb de Această întîlnire va oferi însă denţi au manifestat vineri pe străzile ziast prin faţa clădirii Parlamentului
păt amestecului american în Laos şl ţie, Irebuie să fie rezolvată de laoţie oraşului Tokio împotriva tratatului de japonez purtînd pancarte cu lozinci în-
va adresa o declaraţie şi chemarea de păreri pe căi diplomatice care prilejul adecvat şi binevenit „securitate“ japono-amencan, şi a fierînd legile reacţionare care... „vor
apropiatei vizite în S.U.A. a primului duce Japonia la o situaţie asemănă
a început în martie a.c., precum pentru un prim contact perso ministru japonez Hayato Ikeda. toare cu cea din Coreea de sud“.
şi a unui schimb de mesaje. nal între ei şi un schimb gene Corespondenţii agenţiilor Associted
N. S. Hruşciov. preşedintele ral de păreri asupra principa
Consiliului de Miniştri al lelor probleme referitoare la re
unit, democratic şi prosper. a se respecta independenţa şi neutra nii înşişi fără nici un amestec. U.R.S.S , şi John Kennedy, pre laţiile dintre cele două tari. m=
Independenţă — iată năzuinţa fier litatea Laosului. Numai în aceste con După părerea şefului delegaţiei fran Brazilia condamnă amestecul străin
binte a poporului, a subliniat Fumt diţii va putea ti asigurată pacea in ceze, punctul de plecare trebuie sâ-1
Vongvicit. Laosul trebuie să fie suve Laos şi în general în Asia de sud-est. constituie o declaraţie a unui guvern Deschiderea Expoziţiei comerciale în treburile Cubei
ran din toate punctele de vedere. Tre laoţian care sâ acţioneze în cadrul de ei industriale engleze la Moscova
burile sale trebuie să tie rezolvate de Aprobăm conţinutul celor două pro plinei sale suveranităţi, in sensul că HAVANA 19 (Agerpres). — apere cu fermitate principiul
laoţienii înşişi fără vreun amestec din iecte ale „Declaraţiei cu privire la neu este decis să-şi asume anumite, obli MOSCOVA 19 (Agerpres) — Expoziţia comercială şi indus TASS transmite: „Brazilia nu autodeterminării popoarelor“.
afară. Neutralitate — iată de ce are tralitatea Laosului“ şi „Acordului cu gaţii, Guvernul ar exprima, fireşte TASS trânsmite: N. S. Hruşciov trială engleză — este cea mai se va amesteca în treburile Cu El a subliniat în continuare
nevoie o ţară care nu va permite nict- privire la retragerea de pe teritoriul dacă va dori, dorinţa poporului de a şi ceilalţi conducători ai parti mare dintre toate expoziţiile bei şi nu va sprijini politica de că Brazilia „condamnă orice
Unui stat să creeze baze militare pe Laosului a trupelor străine şi a perso trăi intr-un stat suveran şi indepen dului şi guvernului sovietic au străine care s-au organizat vreo izolare a acestei ţări“, a decla amestec direct sau indirect în
teritoriul laoţian. Laosul va stabili re nalului militar străin şi cu privire la dent şi de a asigura respectarea uni dată la Moscova. La expoziţie rat Alfonso Arinos, ministrul
iaţii diplomatice cu toate ţările, indi iniputenicirile Comisiei internaţionale“, tăţii şi integrităţii sale teritoriale în participat la festivitatea deschi participă peste 700 de firme bri treburile Cubei“ şi este împo
ferent de orînduirea lor politică şi so prezentate de delegaţia Uniunii Sovie conformitate cu prevederile Cartei derii Expoziţiei comerciale şi in tanice. Afacerilor Externe al Braziliei, triva unui asemenea amestec.
cială. El va accepta ajutorul tuturor, tice. Ele constituie o bază pentru dis O.N.U El şi-ar proclama intenţia de dustriale engleze. El a arătat că Cuba are drep
dar fără vreo condiţie. Unitate — lată cutarea şi reglementarea aspectului in a duce in acest scop o politică de neu In cercurile comerciale şi în Comisia pentru afacerile ex tul să-şi aleagă orînduirea so
ce este important pentru Laos. Demo ternaţional al probemei laoţiene, a tralitate, abţiniiidu-se de a participa Ia In Parcul de Cultură şi Odih industriale sovietice, unde se' cială.
craţie — iată ce este necesar ţării. spus în încheiere Vongvicit. alianţe militare, nepernnţîncl crearea nă „Sokolniki“, pe teritoriul că consideră că există toate teme terne a Camerei Deputaţilor.
Prosperitate — iată ce anume cere în pe teritoriul ţării a bazelor militare iurile pentru lărgirea continuă Arinos a spus în continuare
mod insistent poporul. Acordurile de La şedinţa din 18 mai, ultimul a străine şi refuzînd ajutorul instructori ruia este situată expo?.iţia, au După cum relatează cores că „la momentul oportun Bra
la Geneva din 1954, care recunosc in luat cuvintul Couve de Murville, mi lor militari străini. venit numeroşi oaspeţi. Printre a contactelor comerciale dintre zilia va lua măsuri în vederea
dependenţa, suveranitatea, unitatea şi nistrul Afacerilor Externe al Franţei, ei se află ambasadorul Marii pondentul din oraşul Brasilia al unei apropieri între Cuba şi
integritatea teritorială a Laosului. co Exprimîndu-şi satisfacţia că, în sfîrşit, La rîndul lor, statele participante la Britanii în U.R.S.S., Sir Franck Uniunea Sovietică şi Anglia, agenţiei Prensa Latina, Arinos Statele Unite“.
respund ţeltuilor luptei partidului Neo conferinţa şi-a început lucrările, el a Conferinţă şi-ar asuma obligaţia de a Roberts, precum şi reprezentanţi
Lao Haksat. tjîntem gata să colabo declarat că această conlerinîă este ca respecta independenţa şi neutralitatea ai cercurilor comerciale din deschiderea acestei expoziţii a a declarat din nou că „guver
răm cu guvernul regal condus de prin lea cea mai sigură spre realizarea ţe Laosului şi de a se abţine de la orice U.R.S.S., specialişti din diferite
ţul Suvanna Fumma care duce o poli lului propus. Conflictul laoţian implică amestec în treburile interne ale acestei ramuri ale industriei, oameni de fost aşteptată cu interes. nul brazilian intenţionează să
tică de pace, neutralitate şi conciliere primejdia de a deveni un conflict cu ţări. Nici nu poate ti vorba ca Comi
naţională, a continuat Vongvicit. Din adevărat general. Franţa este bucuroa sia să se amestece în treburile interne Festivitatea deschiderii expo
păcate, S.U.A. s-au amestecat în tre să că focul a încetat. Trebuie luate ale Laosului, a spus el.
burile interne ale Laosului şi au dus toate măsurile pentru ca el să nu re- ziţiei engleze a fost transmisă
înceapă. Prin urmare, o sarcină impor In încheiere Couve de Murville a
tantă revine Comisiei internaţionale de promis că va prezenta conferinţei un la Londra prin televiziune.
ţara la actuala situaţie gravă. supraveghere şi control căreia nu tre proiect de propuneri franceze concrete. ştiinţă, scriitori, muncitori. După salutul rostit de James
Vongvicit a subliniat că SAJ.A. des C e re n rlle - a g r e s iv e s a b o te a z ă Hutchinson, preşedintele Aso
făşoară o activitate militară în Laos ciaţiei camerelor de comerţ bri
si totodată controlează economia ţă a c o r d u l "cii psslv lr e Ia fo cu lu i tanice au luat cuvîntul Nikolai
rii. Totuşi de la Începutul anului 1961 Patolicev, ministrul Comerţului
evenimentele au luat o turnură nela-
vorabilă pentru S.U.A. S.U.A. nu au XIENG KUANG 19 (Ager Astfel, în Laos a fost trim is prim it ordin să acţioneze îm Exterior al U.R.S.S., si Regi-
izbutit să convingă pe nimeni că „gu pres). — Postul de radio „Vo primul regim ent al diviziei în- preună cu rebelii îm potriva tru nald Maudling, ministrul Co
vernul“ rebelilor este un guvern le cea Laosului“ a transm is de tîia a arm atei sud-vietnameze pelor guvernamentale. merţului al Angliei.
gal. Unii au vrut sâ înlăture guvernul claraţia prinţului Suvanma Fum- avînd la dispoziţie un divizion
Suvanna Fumma, a continuat Vong- ma, primul m inistru al guver de artilerie şi o companie ele In lumina acestor fapte, se După vizitarea Expoziţiei in
vicit, dar acesta continuă să rămînă nului Laosului. cercetaşi, arată Suvanna Fum spune în declaraţie, devine cla dustriale şi comerciale engleze
singurul guvern legal şi se bucură de ma. Acest regiment, din care ră tactica tergiversărilor şi a Nikita Hruşciov a rugat să se
sprijinul deplin al poporului, al parti In tim p ce la Na Mon au loc transmită cele mai bune urări
dului Neo Lao Haksat. S-au tăcut în tra tativ e m ilitare şi politice t r i un prim batalion a sosit deja amânărilor pe care o foloseşte
cercări de a nimici armata guverna partite, iar la Geneva s-a des
mentală şj torţele armate Neo Lao chis Conferinţa internaţională în localitatea Heu San, va ac grupul de la Savannaket la primului ministru al Marii Bri
Haksat, dar acestea au repurtat victo pentru reglem entarea paşnică ţiona îm preună cu batalionul
rii însemnate şi controlează acum peste a problemei laoţiene, ss spune C onferinţa de la Na Mon. tanii, Harold Macmillan. Fâră, cuvinte.. D esen de L iviu Oros
două treimi din teritoriul ţârii. S.U.A în declaraţie, cercurile război rebelilor dizlooat de la Savan-
au încercat să justifice amestecul lor nice din V ietnam ul de sud şi naket la Falan în ofensiva oare HS
folosind paravanul anticomunismului, din Tailanda sabotează făţiş se pune la cale îm potriva re
acordul cu privire la încetarea giunii Falan-Miong-Fin-Cepon. nceplaEuian tratativelefranco-algeriene
pretextul pretinselor acţiuni ale „tru focului şi tra tativ ele de pace
şi intenţionează să continue controlată de trupele guverna Astăzi după-amiază încep în 1960, în timpul vizitei preşe Gaulle, de primul ministru De bună dreptate ca în primul rînd
pelor Vietminh", Dar în Laos nu există războiul agresiv îm potriva Re m entale şi de forţele P a tet Lao. mica localitate termală Evian, dintelui de Gaulle, au arătat că bré şi de ministrul de Externe tratativele să rezolve problema
gatului Laos. pe malul lacului Geneva, mult algerienii în unanimitate parti Couve de Murville, au exprimat recunoaşterii efective a suvera
asemenea trupe. Acolo există numai Un regim ent tailandez a tre aşteptatele tratative dintre gu cipă la lupta de eliberare naţio o poziţie ambiguă în ceea ce nităţii algeriene asupra între
cut şi el fluviul Mekong şi a vernul francez şi guvernul pro priveşte condiţiile în care Fran gului teritoriu al Algeriei (in
personal militar american şi trupe tal- vizoriu al Republicii Algeria. nală condusă de Frontul de ţa este gata să acorde autode clusiv Sahara), admiterea în
Eliberare Naţională şi sprijină terminarea. Aceste declaraţii au fapt şi fără echivoc că Algeria
„O politica muribundăt>C După cum se ştie, aceste tra exprimat punctul de vedere a! este un stat liber şi indepen
tative urmau să înceapă încă cu toate puterile această luptă. monopolurilor franceze care în dent şi deci calificat să-şi ia an
— Un articol d e W . Lippm ann — Ia 7 aprilie. Dar, în urma de Luarea de .poziţie în favoarea cearcă să menţină, eventual gajamente în viitor.
claraţiei făcute de şeful dele guvernului provizoriu al Alge într-o formă modificată, domi
N E W Y O R K 19 (A g e rp re s). am basada noastră şi de co pînă acum . poporul am erican gaţiei franceze Louis Joxe, că riei a 25 de deputaţi şi sena naţia asupra Algeriei şi în spe La Evian pregătirile în ve
m andanţii m ilitari am ericani n-a treb u it să se ocupe de o guvernul francez va duce tra cial asupra uriaşelor bogăţii din derea deschiderii tratativelor au
— „O p o litic ă m u r i b u n d ă “ şi îi ignorează. a stfel de treabă şi liderii săi tative şi cu grupările aflate în tori algerieni, care „au fost Sahara. fost terminate. „Hotel du Parc"
— a stfe l îşi in titu le a ză a rti nu l-a u preg ă tit p en tru aşa slujba colonialiştilor, începerea aleşi" cu un an şi jumătate în unde vor avea loc întîlnirile ce
R evoluţiile din Coreea de ceva. Nici o p erso n a lita te c- tratativelor a fost torpilată. La urmă, datorită sprijinului admi Frontul de eliberare Nationa- lor două delegaţii este gata
colul p u b lica t in ziarul „New sud, şi din ira n care au u r fla tă la p u te re nu a sp u s a- scurtă vreme s-a produs puciul nistraţiei franceze, au arătat că să-şi primească oaspeţii. Dele
YorK H erald T ribune“ cunos m a t după zguduirile din Laos m ericanilor că se petrece o ofiţerilor fascişti, care au în în prezent nici un om politic gaţia franceză în frunte cu
şi V ietnam ul de sud sîn t un sch im b a re radicală în situ a cercat să preia puterea în Alge Louis Joxe a sosit vineri sea
c u tu l c o m e n ta to r \W M ter L ip a v ertism en t că în Asia, poli ţia m ilita ră şi nu le.a vorbit ria, opunîndu-se prin toate mij CO M EN TA R] mm ra, iar delegaţia guvernului pro
pm ann. tica reţin erii cu a ju to ru l sta despre consecinţele acestei loacele unei păci negociate. Re vizoriu al Algeriei în frunte cu
telor sa telite ale A m erica se sc h im b ă ri. Lor n u li s -a co beliunea din Algeria şi perico din Algeria nu mai poate rămî- lă şi guvernul provizoriu a! Krim Belkassem, vicepreşedinte
„R evoluţia din ira n şt cea năruie. In toate aceste pa m unicat că situ a ţia m ilitară lul extinderii ei în Franţa a ne în afara luptei duse de F.L.N. Algeriei se situează pe o pozi şi ministru de Externe al gu
din C oreea de su d , scrie el, tru ţări, guvernele au fost existen tă pe tim p u l cind arătat odată mai mult necesi Situaţia din timpul puciului ţie clară. Poporul algerian care vernului provizoriu al Algeriei,
sîn t sem nale de avertism ent John F oster D ulles a elabo tatea stingerii acestui focar de fascist din aprilie a demonstrat a făcut enorme sacrificii, are va sosi la Evian sîmbătă Ia a-
vasalii noştri şi în fond — rat această politică, nu m ai război, a începerii tratativelor în acelaşi timp că ultrareacţio- de deplîns sute de mii de morţi, miază, cu puţin înainte de în
1 în legătură cu situ a ţia crea- e x istă . Lor n u li s-a sp u s cu forţele patriotice din Alge narii din Algeria constituie un a suferit imense distrugeri şi ceperea tratativelor (delegaţia
i tă la p eriferia A siei. Ele a- creaturile noastre. Toate că el a dus această politică, ria, pentru a se restabili pacea grup izolat care nu beneficiază umiliri fără seamăn, este pe algeriană îşi are reşedinţa la
s-au p ră b u şit şi, în u ltim ă a m en in ţîn ă u -i pe com unişti, şi a se pune în acelaşi timp de sprijin nici măcar în rîn'du- deplin îndreptăţit să obţină o Geneva). După cum anunţă a-
( vertizează că şi alte sta te in sta n ţă , din una şi aceeaşi cu bom ba atom ică la tă de capăt comploturilor care pri rile populaţiei europene. independenţă deplină. Poziţia genţia France Presse, în cursul
' vasale am ericanilor au ne- cauză. In lum ina creşterii ce aşa de m u lţi am ericani mejeluiesc şi regimul republican guvernului provizoriu a fost ex primei şedinţe, cele două dele
năzuinţei popoarelor spre in consideră că K ennedy va pu din Franţa. Puternica ripostă Pe de altă parte, rezoluţia primată la 27 februarie într-o gaţii îşi vor expune punctele
{ plăceri nu n u m a i Laosul. dependenţă şi a sp eranţei p o tea în fă p tu i această politică dată de masele populare puciu adoptată în timpul celei de-a declaraţie în care se arată că lor de vedere după care va fi
\ In Iran revoluţia reprezin- poarelor în b unăstare m a te clacă va fo lo si c ite v a d e ta ş a lui fascist a demonstrat în ace 15-a sesiuni a Adunării Gene „tentativele colonialiştilor de a adoptată ordinea de zi a trata
rială, aceste reg im u ri vasale m ente de infanterie m arină laşi timp hotărîrea poporului rale a Organizaţiei Naţiunilor separa Algeria de Sahara sînt tivelor. Peste 600 de ziarişti
i tă o încercare disperată a A m ericii sîn t nu num ai co şi va am eninţa cu pum nul. francez de a impune ca în sfîr Unite a arătat ca lupta poporu sortite unui eşec ca şi oricare francezi şi străini au sosit la
( vîrfurilor conducătoare de a rupte pînă-n m ăduva oase şit să se pornească pe calea lui algerian se bucură ele un alte tentative de a diviza po Evian pentru a urmări desfă
i reorganiza regim ul cu bine- lor, dar şi n ep erm is de rea c Subliniind că am ericanii tealizării păcii în Algeria. Toa puternic sprijin internaţional. porul algerian. Pretenţiile Fran şurarea tratativelor care încep
\ cu vîntarea şahului, înainte ţionare. F a p tu l că ele se află ,,s t n t a c u m m a r to r ii d e s t r ă te acestea au silit guvernul ţei de a se menţine în Sahara astăzi.
sub aripa ocrotitoare a unei m ării sistem u lu i creat de francez să reia tratativele pre După cum reiese din comen şi de a cointeresa ţările rive
> ca acesta să fie ră stu rn a t de D ulles al p ro tecto ra telo r a- liminare şi să fixeze data de tariile observatorilor, tratativele rane la exploatarea subsolului Poporul francez îşi pune mari
puteri stră in e, neasiatice siatice“, L ip p m a n n cere în 20 mai pentru începerea oficia care încep astăzi ar putea îi constituie o manevră grosolană speranţe în tratativele de Ia
\ jos. Aceasta nu este o revo. încheiere S tatelor U nite să lă a tratativelor de la Evian lungi şi anevoioase dacă guver de a dezbina pe africani şi de Evian. Cercurile cele mai largi
creează noi dificultăţi. nu se încă p ă ţîn eze şi să u r nul francez nu va adopta de la a crea o nouă Katangă". ale opiniei publice franceze cer
> luţie antiocciăentală, anti- Nu guvernul K ennedy a In ce priveşte poporul alge- început o poziţie mai rezona ca guvernul francez să facă tot
m eze exem p lu l Angliei şi rian, acesta luptă de aproape 7 bilă care să ducă în scurt timp După cum sublinia recent re ceea ce este necesar pentru'
( am ericană sau procom unis- fo st acela care a elaborat ani de zile pentru a-şi cuceri vista „France Observateur", gu succesul acestor tratative şi
ţ tă. In cele din u rm ă însă politica creării la p eriferia F ranţei care caută să se a- la reglementarea problemei al
[ toate aceste ten d in ţe se vor Asiei a u n u i sem icerc de va independenţa naţională şi a do- vernul provizoriu va cere pe pentru încetarea cît mai grab
sali m ilita ri ai am ericanilor. dapteze situ a ţiei create prin bîndi posibilitatea de a-şi făuri geriene. Declaraţiile făcute pînă
s putea m a n ifesta dacă refor- Dar acum acest guvern este propria sa .soartă. Puternicele nică a vărsării de sînge din
' m ele începute nu vor fi su- m artorul năruirii acestei po d estră m a rea im p eriilo r lor în prezent de generalul de Algeria.
s ficient de profunde. In Iran litici, dezordinii, p rim e jd ii manifestaţii care au avut ioc în
lor şi are sarcina grea de a coloniale. întreaga Algerie în decembrie I. MANEA
l tim pul presează. sir irige cioburile. N iciodată
v In Coreea de sud. revoluţia
( a fo st în fă p tu ită de arm ată
v şi acum ea nu este antioc-
< cidentală, antiam ericană sau
) p r o c o m u n is tă . D ar, d eşi teo~
? retic acest nou guvern m ili-
c tar, nu este antiam erican, el
^ nu ţine In fond seam a de
— A/VN
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Teleton: 188; 189; 75. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 253.320 din 6 noiombii« 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poli graticâ .1 Mai“ - Deva.