Page 67 - 1961-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA C O N T R O L U L D E C A L IT A T E Ştirile zilei

mulsocialismului are cuvîntul oocoo OOO'

Graba strică treaba După patru luni %o<Ooo>

riJROA . COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl AL SFATUtUhPOPULAR De data aceasta voi vorbi despre ca­ fost respinse în luna aceasta 6 garni­ P r in f o lo s ir e a r a ţio n a lă, ooo0o
litatea produselor de Ia I.I.L. „Grişa- turi de mobilă. a m aterialelor, reducerea
Anul XIII. Nr. 1992 Duminică 21 mai 1961 4 pagini 20 bani na“ din Brad. Aici, m-ani oprit mai tim p u lu i de reparaţii, eco­ ©
intîi la secţia tîmplărie. La secţia tîmplărie s-a mai întîmplăt nom isirea de com bustibil ©
incă un lucru cu totul nepermis. Tre­ convenţional şi altele, în
Chiar de Ia început mi-am dat seama buiau expediate la Sebeş şi Lugoj mai ©©
că ara în faţă un colectiv harnic şi multe dulapuri. Pentru a fi ambalate p r im e le ' 4 lu n i ale an u lu i
priceput. Aici se execută mobilă tip şi expediate in cele mai bune condiţii,
„Sibiu", divane studio „Codlea“, du­ au fost numiţi oameni calificaţi ca Lu­ In cu rs la A telierele cen ­
trale C rtşcior s-a o b ţin u t
o econom ie su p lim en ta ră

lapuri „lietor" şi altele. Bată de anii dovic Sijto, Petru ţigan şi Sabina la p reţu l de cost In va­

Atenţie sporită lucrărilor trecuţi, calitatea lucrărilor s-a îmbună­ Ştefoni. Ce credeţi că au făcut însă loare de 185.000 lei. D in
tăţit mult datorită interesului manifes­ aceşti oameni ? Au aruncat dulapurile
tat de către majoritatea muncitorilor în vagoane la voia întimplării, Cînd a c e a s tă s u m ă , n u m a i în 6o
ca şi ajutorului acordat de I.C.R.M. au ajuns la destinaţie, 20 de dula­
de întreţinere Timişoara, care prin controlul lunar puri erau deteriorate. Dulapurile au luna aprilie s-a u realizat oooo6ooooo
efectuat a dat un sprijin substanţial fost respinse şi urmează a fi recondi­ circa 100.000 lei.
a culfurilor colectivului. Mi-au plăcut cum lucrează ţionate. Altă muncă, alte cheltuieli.
în special tovarăşii Saveta Gros şi Ele­ Pentru campania
na Iordache de la lustruit, Ion Litra, Nici de felul cum îşi desfăşoară ac­ agricolă de vară
şef de echipă Ia manuali, Ion Benea tivitatea O.R.A.D. Deva nu se poate
în g rijirea cul­ Irig. GEORGE RAICAN Pe lingă duş­ din echipa de maşinişti şi alţii. Dar vorbi mai bine. Ei trimit I.I.L. „Cri- M eca n iza to rii de la ©
manii vegetali, nu toţi tîmplarii muncesc la fel. Unii, şana“ Brad materiale necorespunzătoa-
tu rilo r este o şeful secţiei agricole a Sfatului culturile au şi alergînd după cantitate, fac lucru de re. De exemplu, plăcile aglomerate tri­ S.M .T. O răştie lu crea ză cu
mîntuială. mise se deformează chiar în timpul pre­
lucrare care a- popular regional. lucrării, furnirul este de dimensiuni o d e o se b ită în s u fle ţir e la
fntr-una din zilele trecute tov. Pe- mici, nu repartizează hîrtie sticlată
re rol determ i- —— o serie de alţi tru Ţigan şi Axente Meltiş lucrau la pentru şlefuirea mecanică etc. repararea m aşinilor, în
un dulap de tip „Ileîor". In timpul lu­
nant în obţinerea de producţii duşmani a căror apariţie este crului s-a observat că dulapul avea Am părăsit secţia de timpiărie cu vederea cam paniei agrico­
furnirul defect. Tovarăşii de la C.T.C gîndul că tovarăşii care muncesc aici
ridicate. Ea constă în lucrările favorizată de um iditate şi tem ­ îmi vor da mai multă importanţă ast­ le de vară. P în ă in p re ­
le-au atras atenţia să înlăture această fel ca mobila executată de ei să fie
ce se aplică plantelor în tim ­ peratură. La culturile de po­ primită de către oamenii muncii cu z e n t au fo s t r e p a r a te 23
porţiune defectă şi să aplice un nou toată încrederea.
pul vegetaţiei sau după ce s-a rum b se poate intîlnl în aceas­ com b in e din cele 23 p la ­
furnir. Ei n-au ţinut cont. La recepţie De ia tîmplărie, m-am dus Ia fa­
term inat sem ănatul şi are tă perioadă răţişoara, iar la brica de piine. Fabrică frumoasă, mo­ n ific a te , 21 b a to ze , 7 se -
dulapul a fost respins. Rău au lucrat dernă, dată nu cu mult timp în urmă
drept scop să favorizeze creşte­ cele de cartofi gîndiacul din în folosinţă. Aici se fabrică în fiecare cerători-legători şi 8 m o ­
si tov. Alexandru Pop şi Alexandru zi mii de kilograme de pîine. Echi­
rea şi dezvoltarea acestora. Colorado. P e n tru com baterea pele conduse de Uneorghe Tudoran I toare electrice.
Siugan care n-au ţinut cont de dese­ şi Vasile Criştu sînt cunoscute ca fi­
In regiunea noastră, după o acestora, staţiunile de maşini ind cele mai bune în ce priveşte cali­ în treg u l colectiv este
nele (fibrele) furnirului ia dulapuri de tatea piinii. Şi Ioan Tudoran I lucrea- lio tă rit ca p în ă In d a ta
perioadă de secetă, au căzut şi tra c to a re din regiunea noas­ ză bine însă nu întotdeauna. El are de 1 iunie să repare toate
tip „Ilefor“ dîndu-le un aspect urît. „obiceiul“ să vină de multe m aşinile necesare în cam ­
ploi în cantităţi destul de mari. tră sînt dotate cu suficiente ori ia lucru în stare de ebrie­ pania agricolă de vară.
Aşa se face că din cauza grabei au tate şi să dea o pîine de proas­
Acestea au favorizat creşterea ap a ra te şi substanţe chimico tă calitate. In aceste zile pîinea este

buruienilor, form area unei crus­ în cantităţi îndestulătoare. necoaptă sau prea coaptă, are un as­
pect urît, iar fabrica... primeşte recla­
te groase la su p ra fa ţa solului, Tehnicienii dare mumeeslci în maţii. Vinovată este şi conducerea fa­
bricii care n-a luat toate măsurile ne­
crustă ce dăunează dezvoltării agricultură au datoria să u r­ cesare împotriva unor asemenea aba­ A. STANICI
teri. Unii tovarăşi de aici' ar trebui să
plantelor. m ărească. să Semnaleze apari­ urmeze exemplul lui ion Dobîndă, Va­ corespondent
sile Tâlămac şi Gheorghe Sitnon care
Cunoscut fiind faptul că a- ţia dăunătorilor şi să ia m ă­ In ultim ul tim p în tre­ lucrează la pîine albă, ca şi lui Ion ©Schimb de experienţă g
pariţia masivă a buruienilor surile corespunzătoare pentru prinderea M arm ura“ din Filip şi Pelru lancu care lucrează la
duce la înmăbuşirea culturilor com baterea lor. La rîndul lor, Sim eria a fo st d otată cu specialităţi. ©©
şi la secătuirea apei din sol, organizaţiile U.T.M. pot sprijini o serie de m aşini m o d er­ In zile le d e 17, 18, 19 g
se im pune a se lua cele mai efectiv lupta de strîngere a ne, de m are productivita­ In concluzie spun tovarăşilor de la
eficiente măsuri pentru execu­ dăunătorilor, îndeosebi a gîn- te. I.I.L. „Crişana“ Brad să dea mai multă şi 20 m a i a.c., în 22 de ©
ta re a lucrărilor de întreţinere dacului din Colorado. atenţie calităţii produselor.
F otografia noastră p re ­ In lupta pentru şco li d in 13 lo c a lită ţi ale g
zin tă noua m aşină de tă ­ c ă rb u n e de bună calitate CONTROLUL DE CALITATE
ia t profile p en tru ciopli- regiunii H unedoara a avut g
torie, placaje de m a rm u ­
a culturilor la un înalt nivel Lucrarea de bază ce face ră şi p ia tră de construc­ g loc u n in te re sa n t sch im b g
ţie. © de experienţă pe ţară a ©
agrotehnic. Acest lucru este po­ parte din complexul m ăsurilor g responsabililor cu m unca o
Consfătuire pe tema
sibil avînd în vedere că staţiu­ de îngrijire a culturilor este îmbunătăţirii calităţii g de educaţie sanitară şi ti- g
cărbunelui cocslficabll © n eret din cadrul birouri- g
nile de m aşini şi tra c to a re din prâşitul. El se aplică în scopul © lor regionale de C ruce o
La sectorul III al minei Lu- g Roşie. L
regiunea noastră stat în pre­ distrugerii buruienilor, afînării peni — cel mai mare sector din M inerii Văii Jiului continuă cu în su fleţire întrecerea so­
Valea Jiului — a avut loc zile­ cialistă p en tru a extrage că rb u n e de Pună calitate. A legînd
zent bine dotate cu o serie de solului, reţinerii apei în sol, le trecute, din iniţiativa redac­ cu a ten ţie şistu l vizibil, a tît în a bataje, cît şi pe căile de
ţiilor ziarelor „Drumul socia­ transport, m inerii au reuşit ca în prim ele două decade din
maşimi-uneilte, necesare efec­ aerisirii lui, m enţinerii unei lismului“ — Deva şi „Steagul luna m a i să reducă sim ţito r c o n ţin u tu l de cenuşă din cărbune.
roşu“ — Petroşani, cu spriji­
tu ării cu succes a lucrărilor de bune structuri etc. Această lu­ nul Comitetului orăşenesc de o Schim bul de experienţă, ©
partid Petroşani şi a comitetului
întreţinere. crare se aplică ori de oiţe ori g condus de dr. Florica g

P entru distrugerea Crustei este nevoie. Experienţa ne-a Conifmuă şirul sissseselor g Bagăasar, vicepreşedintă g
form ate şi afînlarea Solului, es­ dovedit că la porum b şi floarea-
te absolut necesar să se folo­ soarelui, ©a trebuie aplicată de © a C.C. al C ru cii R o şii din ©
sească sapa rotativă Sau tă v ă ­ cel puţin tre i ori. © R .P.R., a vîn d ca scop îm o
g bunătăţirea activităţii de g
lugul ghim pat, unelte care nu Cu to ate că buruienile, dato­ g educaţie sa n ita ră în şcoli, g

rup şi nici niu dezrădăcinează rită condiţiilor ce le-a favori­ Nu-i pentru prima dată în Succesul obţinut este urma­ g a fost încununat de suc- g
acest an cînd informăm citito­ rea muncii avîntate a întregului
plantele. La cultura de porumb zat dezvoltarea, au crescut ver­ rii noştri că vrednicii mineri colectiv de mineri, care în ulti­ g cw.
din Aninoasa extrag nu numai mul timp a luat noi măsuri
se pot aplica lucrări cu s;apa tiginos, în regiunea noastră cărbune mult, ci şi buri. Con- pentru ca în cărbune să nu mai >©<>©©©©©©©©<>©©©©©©©©©©©L
tinuînd şirul succeselor obţinute existe nici un bulgăre de şist.
ro tativ ă de 3 sau chiar 4 otI, prâşitul culturilor s -a executat în cinstea aniversării partidu­ Brigăzile conduse de Aurel

p în ă cînd plantele au ajuns ,1a pînă - acum pe suprafeţe foarte lui, minerii de aici au redus Cristea şi Remus Cosma se nu­

20-25 om. înălţim e sau cînd au mici. Astfel, la cartofi, praşila conţinutul de cenuşă din căr­ mără printre brigăzile fruntaşe

3-4 frunze. P rin această lu­ I-a a fost executată pe num ai bune, de la începutul lunii mai ale minei în lupta pentru cali­

c ra re vota aerisi şi afina solul 34,14 la sută, la floarea-soa- şi pînă azi, cu 5 la sută. tate.

şi vom distruge m ajo ritate a b u ­ relui pe 37,34 la sută, iar la

ruienilor. E ste de datoria fie­ porum b pe 1,46 la sută. Este

cărui tehnician sau inginer adevărat că sînt ..multe gospo­

care lucrează în unităţile noas­ dării agricole colective ca de

tre socialiste să vegheze ca a- pildă cele din Şibot, Deva, Vi­ Cînd p r e o c u p a r e a d e v in © c o l e c t i v ă

ceastă lucrare să fie aplicată nerea, Rapoit etc., care au te r­

fă ră înt.îrziere, chiar şi acolo m inat pritaia praşllă la car­ de partid de la mina Lupeni o Toate cele trei mine din Va­ Faptul este lăudabil mai ales
unde porumbul încă nu a ră ­ tofi şi floarea-soarelui. Dar e- consfătuire pe tema îmbunătăţi­ lea Jiului care furnizează side­ dacă ţinem seama că în urmă
sărit. xistă încă şi un ităţi în care a- rii calităţii cărbunelui cocsifica- rurgiei cărbune cocsificabil — cu cîteva luni cărbunele cocsi-
ceste lucrări sînt mult rămase bil. La consfătuire au participat Lupeni, Uricani şi Vulcan — ficabil conţinea mult şist. De
îm p o triv a buruienilor, cel in urm ă. Pot fi am intite în a- mineri fruntaşi, maiştri mineri, au redus în această lună sub atunci au fost luate însă multe
mai m are duşman al culturi­ cest sens gospodăriile agricole mecanici şi ingineri din sector, normele planificate conţinutul măsuri, calitatea devenind o ac­
lor, putem lupta pe mal m ulte colective cîin Şoimuş, N âdăştia, precum şi conducerea minei. de cenuşă din cărbune. Ca ur­ ţiune de masă. Se impune în­
căi. D istrugerea acestora se Bretelin etc. mare, cele trei colective de mi­ deosebi succesul minerilor din
poate face, bunăoară, folosind Cu acest prilej, la îndemnul neri au dreptul la o bonifica­ Lupeni, care pe zi ce trece dau
substanţele chimice. Cunoscind Obişnuit, in regiunea noastră minerului Sabin Ghioancă, toa­ ţie de 1.134 tone cărbune. cărbune de calitate tot mai bună.
eficienţa acestei metode, orga­ se execută numai două prăşi- te brigăzile care lucrează în
nele fito-slanitaro au datoria le la porum b şi 3 praşiie la cărbune au îmbrăţişat iniţiati­
să o extindă pe suprafeţe tot floarea-soarelui, cartofi şi sfe­
mai mari. Dintre metodele fi­ clă. Aceste lucrări nu sînt su­

zice de com batere am intim pli- ficiente, P entru a crea condiţii va „NICI UN VAGONET DF. ÂW rarreas m urma
vitul şi secăritul. Plivitul se e- prielnice dezvoltării culturilor, CĂRBUNE REBUTAT“, iniţia­

xecută cu mina. Ţinlnd seama este nevoie să fie aplicate cel tivă pornită de minerii din Te- Colectivele minelor Lonea şi Este de datoria celor două
că în culturile de grîu apare puţin trei praşiie pe întreaga liuc la începutul acestui an. Petrila au rămas în urmă în colective să ia măsuri urgente
de foarte m ulte ori şi secară, suprafaţă cultivată cu porumb Totodată au fost făcute valo­ întrecerea pentru calitate. Căr­ pentru îmbunătăţirea calităţii.
este bine şi util în acelaşi tim p a tît p entru boabe cit şi pentru roase propuneri în vederea îm­ bunele extras de aici are ce­ Posibilităţi există şi de o parte
ca această plantă să fie sm ul­ siloz şi 4—5 praşiie la cultu- nuşă mai multă decît prevăd şi de alta — lucru demonstrat

să Sau tă ia tă mai ales de pe (Continuare in pag. 3-a) bunătăţirii pe mai departe a ca­ normele. De pildă, în perioada mai ales la mina Petrila de suc­ Au început tezele ultimului trimestru din acest an de învăfămînt.
loturile semincere. lităţii cărbunelui. amintită, cărbunele dat de mi­ cesele obţinute în acest an — Elevii clasei a X-a A de la Şcoala medie „Decebal“ din Deva s-au pre­
na Lonea a depăşit conţinutul dar e nevoie de mai multă gătit cu sîrguinţă. După cum se vede şi din fotografie, tccurile lor aleargă
iH P 1 de cenuşă planificat cu peste preocupare din partea organi­ sprintene pe hîrtie, ceea ce e o do vadă că subiectele date sînt cunos­
§iÉi 3 la sută. zaţiilor de partid şi a condu­ cute.
cerilor administrative.

HIIIIIIIIIIHII1IIÜÍII =

Campioanele de Ia depănat i

Laminorul Nu­ Fruntaşele despre care vrem pre munca subsecţiei de depă­ de reproş asupra Margaretei. Eiisabeta Domocoş lucrează
niing, urmi din să vorbim cititorilor noştri nat. Ele sînt controloare de ca­ — Nu mai merge mina — a la maşina de depănat. La înce­
marile agregate ale le-am văzut intr-o fotografie litate. După cum afirmă aceste put, ea nu-şi îndeplinea sarci­
Combinatului side­ care se afla pe masa tovarăşei muncitoare, aproape in toată spus timidă Margareta. nile de plan. Degetele ii oho
rurgic Hunedoara. Constanţa Moldovan, şefă de subsecţia sînt tot mai rare ca­ Fetele n-au ris. Constanţa seau uşor.
De aici iau drumul' schimb la subsecţia depănat. zurile cînd depănătoarele şi le-
zilnic spre celălalt gâtoarele mai leagă fire de alte Moldovan şefa de schimb a — Ce se intimplă cu miinile
laminor, de 650 — Aceasta este echipa noas­ dimensiuni, cînd luat-o deoparte, l-a arătat stea­ tale ?
mm., zeci şi sute tră de popice — ne-a declarai scuturile prezin­ gul de schimb fruntaş de pe
de blumuri, viitoa­ tovarăşa Moldovan. tă pete de ulei — Mă simt obosită de Ia an
rele produse side­ şi nu sînt per­ măsuţa ei. trenamen/ul de volei.
rurgice finite. Şi ani aflat cu surprindere că, — Dănuţ, mai
popicăresele de la Lupeni sini fecte, cînd se Nu se ştie dacă intr-adevăr
IN FOTOGRA campioane pe regiune. Au şi- trebuie să men­ aceasta era pricina, 'dar diFpă
FIE: Caja de 1.000. bărbaţii de la filatură o echipă fac fire încruci­ ţinem steagul, cum afirmă unele fete, echipa
de popice. Dar după cum afir­ şate. nu ? Ne-am cu­ lor de popice s-a născut toc­
i! mă fetele de la subsecţia depă­ mai de ia acest incident.
nat echipa iar (ine lanterna in cerit prestigiul
clasament. in lupta pentru
Să nu credeţi insă că sculul calitate şi tu ?
Deseori fetele din acest Că Eiisabeta Domocoş n-a
schimb sînt felicitate pentru cu asemenea defecte mai. pără­ Cîteva zile la rînd Marga­ mai vrut să joace volei şi a
victoriile cucerite pe terenurile
de sport şi nu de mai puţine seşte bancurile de lucru ale sub­ reta Dănuţ a lucrat sub supra­ început să joace popice nu-i un
ori sînt lăudate pentru buna ca­
litate a producţiei realizată de secţiei... vegherea atentă a şefei de fapt atît de important. Impor­
ele.
Margareta Dănuţ a făcut fir schimb. Şi ca urmare miinile tant este că în prezent nu mai
Ana Veijdel, Maria Râdu- încrucişat. Ana Visalon i-a rămine in urmă fiind socotită
lescu, Ana Visalon si Olivia atras atenţia. Şi-a urmat o dis­ tinerei fete au ajuns la fel de printre cele mai bune munci­
Streinescu, sînt muncitoarele abile ca şi ale celorlalte cole­ toare, aşa cum. de altfel este
care pot vorbi cel mai bine des­ ge din echipă.

cuţie intre controloare şi mim Aşa se înlirnplă in schimbul apreciată şi Margareta.

citoare. lată însă că toate cele Constanţei Moldovan. Dacă o Fetele de la subsecţia depă­
patru controloare şi aproape muncitoare a greşit, este jude­ nat sînt hotărite să-şi menţină
întreaga echipă de depănătoare cată dar şi ajutată iovărăşeşte şi steagul de fruntaşe in lupta
şi-au îndreptat privirile pline să-şi repare greşeala. pentru calitate şi. titlul de cam­
pioane pe regiune la popice.

'¦-A.v,_'W, Vifv. rC- ’“Vv (/\ri ^ 'WN^'VvT • i/w-'