Page 68 - 1961-05

nag 2
Se schimbă Romoşan
„O m -doî", m u rm u ra Tîcu R o ­
m oşan, m a i m ereu de cină lu ­
c ra la fu r n a le ... „ O m - d o i" ! ...
...N u reu şise să se îm p r ie te ­
nească cu n im en i din echipa în
care lucra. Cu nici u n ortac.
Era -mereu în cru n ta t. M ereu fă ­
ră zîm bet.
C înd îl n ă p ă d e a u g în d u rile,
lui T icu îi ven ea să se u rce pe
furnal, să se caţere pe el cit
m a i su s şi să strig e de acolo:
„Priviţi-m ă, ştiţi că s î n t ! „Om-
doi" sîn t! La ăracu cu „opiul-
d o i!"
In tr -o si C.omşa, v ă s in ă u -l
aşa tu lb u ra t, îl p rin se de băr­
bie şi p rivin ă u -l In albul ochi-
lo r, îl î n t r e b ă .*
— Ce e cu tine, Ticule ?
— N u-i n im ic ! Ce să fie ?
— Ticule, parcă n-ai fi băia­
tu l lui R o m o şa n !
V ru să dispară de lingă C om ­
şa, d a r acesta l-a o p rit :
— Tu, Ticule, ai prieten i ?
— De ce întrebi ?
— Aşa.
— N -am !
—- E u c e - ti s î n t ?
— Ş ef!
— N um ai a tît ? Dar ei ? Ei
ce-ţi sîn t ? şi Com şa arătă spre
ortacii care se în vîrtea u pe
lingă gura furnalului.
— O am eni, ce să fie...
— Ticule te-am în treb a t da-
:â-ţi sîn t prieten i ?
— T ovarăşe Com şa,.. Ai să -
m i spui ceva în legătură cu
m u n c a m e a de „o m -d o i« ? T r e ­
buie să -m i tra sezi vreo sarcină?
— Da.
— Ascult.
— N u -m i place felu l tă u de-a
te purta.
— C om unicaţi conducerii să
m ă sch im b e la a ltă echipă.
— Lucrez de otita tim p cu
¦ine ş i în c ă n - a m r e u ş i t s ă a flu
:e e s te în s u fle tu l tă u .
— A sta înseam nă că eşti un
şef slab.
Com şa arcui sprîncenele a
m irare.
— Ai d rep ta te Ticule.. O să
m ai discutăm ... Dar acum a lt­
ceva am să vorbesc cu tine.
— Ce anum e ?
— M îin e tr e b u ie 'să m e r g la
Deva, s în t ch e m a t la C om ite-
iil regional de p a rtid , la o şe-
lin ţă ..,
— şi?
— o să ^m i ţii locul.
— Eu?
— Da.
— Ai încredere în m ine ?
— A ltfel...
— A ltfel, ce?
— F ăceam astăzi schim bul
NI şi m îin e era m liber.
— Nu era m a i bine ?
— M îin e îm i ţii locul... ş i
:e s e a ră v ii p e la m in e s ă -m i
ovesteşti cum a fo st. Te aştept
ic a s ă ...
A doua zi. de d im in ea ţă , R o-
•'i o ş a n î m p ă r ţ i o a m e n ii, c o n s u l-
'l g r a fic u l fu r n a lu lu i, c o n tr o -
YLVESTER VICTO R
de N I CU IA TANASE
lă gurile de vîn t, se in teresă lui to p ito r ? De ce n -a ven it
la te le fo n în ce sta d iu e p r e ­ el ? Ori de ce n -a trim is pe ci­
g ă tire a de în că rca re, îl lu ă pe n eva să su p ra veg h eze d escă r­
dispecer şi co m a n d ă oalele p e n ­ carea ? A u încredere în m ine?.,.
tru descărcare. Ieşi din birou
şi-şi fă cu de lucru p rin tre or­ sp u n ă Ticu ce e cu celelalte
tacii lui. Un cetă ţea n , îm b ră ca t probe. îşi scoase oglinda Sin
în h aine de oraş, se apropie b u zu n a r şi p rivi în oala b a scu ­
de el.
— D um neata eşti tovarăşul dispăru. R om cşan se sim ţea ca
Comşa ?
— Nu.
— C om şa n u m a i lu crea ză ca re p în ă a tu n c i îl ura, nici
la fu rn a lu l ă sta ?
— Ba da.
— N u e el prlrri-topitor ?
— A stăzi sîn t eu p rim -to - Oraşul M uncitoresc.
p ito r .
— Şi tovarăşul Comşa ?
— E p le c a t la o ş e d in ţă . A- b ă ta d e b u c u r ie " . Ii v e n e a s ă
veţî treabă cu dinsul ?
— Da.
— In ce problem ă ?
— S ln t scriitor. T rebuie să m a i m u lt ăecit Ticu.
sta u de vorbă cu dinsul.
— V e n iţi m îin e. M îine e aici. 16. u n d e locuia C om şa. T îcu
D ar dacă a veţi ceva u rg e n t. îl d esco p eri in tr -u n co lţ citeva că ­
C jf-m q m e -n i
de- iA ú m m t
g ă siţi acasă ăiseară... ş tiţi u n ­
de stă ?
— Da.
S criito ru l ră m a se la fu rn a lu l
lui Ticu p în ă aproape de prinz.
Cu Ticu nu m ai vorbi nim ic.
P rivea la m işcă rile oa m en ilo r.
D upă p rim a descărcare dispă­
ru.
Ziua aceia a fo s t p e n tru T i­
cu una d in tre cele m a i fru m o a ­
se zile din via ţa lui. in tim p
ce fo n ta fierbea in pîntecele
fu rn a lu lu i T icu privea ca u n
cunoscător prin vizetă. F onta
clocotea. Ar fi v ru t atunci, in
clipa cînd era călare pe per-
' f o r a t or. ~ cînă ~t o a tă v a tr a f u r ­ pe scriitorul care azi dim inea­
nalului era cuprinsă de vîlvăta-
ia aprigă a fo n tei, care se vrea
eliberată din cuptor, ar fi vrut
a tu n ci să fie de fa ţă ta tă l lui,
bătrinul Rom oşan, să-şi vadă
ve te ra n u l visu l cu ochii.
...Se re tra se cu m a şin a de
p erfo ra t înapoi, p en tru că fo n ­
ta în cep u se să -şi fa c ă loc pe
lingă ranga perforatorului...
Spuse u n u i ortac să cureţe
cu ranga fo n ta care se lipise de
m a şin a de p e rfo ra t. A lergă la
oală. D e acolo strig ă către P a n -
drea:
— Cum e proba ?
Ş e fu l fu rn a lelo r, îl u rm ă rea
p e Ticu. U rm ărea descărcarea
de su s de la sala de com enzi.
C ină to tu l in tră în norm al, cină
pericolul unei „pom eni" nu m ai
era, coborî şi el. T recu p e lin ­
gă Ticu.
— C um sîn t analizele ?
— Bune.
— F onta ?
— A m lu a t a treia probă.
Cele două...
„Adică şefu l fu rn a lelo r ştie
că eu a stă zi ţin locul p rim u -
C onstrue lorI
DRUMUL SOCIALISMULUI
Inginerul nu m ai aşteptă să-i
lantă. Coborî scările de fier şi
u n com andant de oşti, după o
lu p tă victorioasă. F urnalul pe
el nu ştia din ce cauză, începu
d in tr-o dată să-l îndrăgească.
...La ora 4. T icu u rca sp re
„Dacă ar ştii ta ta ? S-ar îm ­
se întoarcă acasă să -i splină
bătrinului. D esigur că b ă trin u l
R om cşan s-ar fi bucurat poate
C ină in tră în holul blocului
rucioare de copii.
R om oşan urcă cele citeva
trep te şi apăsă pe butonul so ­
neriei u n d e c i t i : „Com şa A. —
fu rn a list".
— Pe cine că u ta ţi ? îl in tîm -
pinâ o fem eie.
— Pe tovarăşul Comşa.
— S în teţi tovarăşul R om o­
şan ?
— Da.
— P oftiţi... M ai avem u n m u ­
sa fir ! Şi d u m n ea lu i îl a şte a p ­
tă.
— N-a venit ?
— încă nu. P oftiţi.
în ă u n tru R om oşan îl întîird
ţă a sista se a tît de a te n t la p r i­
m a descărcare a furnalului. T i­
cu îi în tin se m ina.
— Sînt Rom oşan.
— N e-am cunoscut şi azi d i­
m ineaţă, nu ?
— Da, dar nu ne-am reco­
m andat. H ai s-o fa cem şi pe
a sta !
t « s • î W • 5 • • • »5
In hol suna telefonul. F em e­
ia îşi ceru scuze şi alergă la
telefon. R om oşan înaintă spre
birou. R ă sfo i citeva cărţi. Se
u ită la cite v a p la n şe. Da. şi
Com şa din m o m en tu l ăsta î se
p ă ru că.-l a ltul. In hol au zi v o ­
cea fem eii.
— Da. casa C om şa... Deva?...
Da. A lecule, eu sîn t... N u vii la
m asă?... V ii cu u ltim a cursă...
B ine. A lecule... Ştii: a v e m m u ­
sa firi... U n tova ră ş de la ga­
z e tă şi... D a. to v a ră şu l R o m o ­
şan... U n m o m en t...
Ticu se auzi strig a t. A lergă
în hol. L u ă rec e p to ru l d in m i­ ultimul tim p o serie de acţiuni
na fem eii.
— A lo . d a... B in e ... T o tu l o, te ra re şi simpozioane pe t e ­
d e c u rs n o rm a l... S ig u r... N o r­ mele : „Poeţii noştri cântă p a r­
m a l... P r im a d e s c ă r c a r e a m f ă ­ tid u l“, „Din trecu tu l de lu p tă al din Rominia. In cinstea acestei
c u t-o la 11... D is c u tă m d im i­ partidului n o stru “ etc. De ase­
neaţă... Noroc to va ră şe Com şa...
V rei să m a i vo rb e şti cu...
Ş i îi. în t i n s e r e c e p to r u l s o ţie i j cărţilo r „Şoseaua n o rdului“ de
lui Comşa.
La stîna
Pe Parâng in sus,
Spre stâna lui Rus,
Pe poteci bătrîne
Ce te duc la stâne,
întâlneşti in oale
F ream ăt de izvoare,
*Poiene cu flori,
Turm e de miori,
Baci trecînd la vale,
Doinind din oavale...
Dar cea mai aleasă,
Poiana frumoasă,
Ii cea a lui Rus
Pe Parîng în sus ;
Fagi o înconjoară
Ca pe-o grădinioară...
...Intr-o zi cu soare
Trecea pe cărare
Un voinic frumos
în a lt şi spătos
Văzînd acest plai
Colţişor de rai
Cum n-a m>ai văzut
Pe acest pămînt,
Ce s-a. socotit
Şi ce s-a gîndit ?
S ă-nalţe pe el
Un frum os castel
Omu-aici să vină
S-odihnească-n tihnă...
Cei m îndru voinic
Din corn a sunat
Şi m ulţi m eşteri m ari
Mi s-au adunat...
Nr. 1992
Poşta redacţiei
IOSIF ANGHEL (Baia de dacţiei dovedesc suficient simţ
Criş). In ultima vreme am pri­ poetic, orientare în alegerea te­
mit la redacţie o serie de re­ maticii. Dînd mai multă a-
portaje interesante, bine scrise, tetlţie construirii imaginilor,
care au şi fost publicate. Po­ folosirii unor figuri de stil cît
vestirea „Nunta de miner“ nu mai alese, căutării unor rime
se încadrează însă decît în par­ potrivite şi frumoase, puteţi
te în cerinţele genului. Deocam­ realiza poezii din ce în ce mai
dată tematica sa şi mesajul pe izbutite.
care vrea să-l transmită sînt CORNEL CRISTACHE (Hu­
destul de neclare. Nu se prea nedoara). Versurile scrise de
înţelege care a fost intenţia au­ dvs. sînt citite la redacţie cu
torului, chipul oamenilor pre­ plăcere, vădind de fiecare dată
zentaţi nu rămîne în mintea ci­ un progres. Aceasta e o dova­
titorului, deoarece se dă atenţie dă că cercul literar „Flacăra“
numai relatării seci a faptelor, în care activaţi vă ajută în mod
la modul general şi prea pu­ substanţial. Din păcate, din ci­
ţin reliefării unor caractere în clul trimis cu ultima corespon­
acţiune, în situaţii tipice, potri­ denţă, nu putem reţine dec.ît
vit cu ideile ce se cer tran­ poezia „Nu uit“, scrisă în vers \
smise. Muncind pe fraze, cău- clasic. Versul alb din celelalte
tînd să eliminaţi cuvintele şa­ poezii nu se potriveşte ca hai­
blon, uzate, pentru o mai mare nă poetică pentru ideile pe care
claritate a ideii şi dînd mai vreţi să la transmiteţi. E ne­
multă atenţie zugrăvirii portre­ convingător, lipsit de fior ar­
telor fizice şi morale ale per­ tistic.
sonajelor, povestirea poate ti N. IONIŢA şi I. VLĂDUŢU
publicabilă. (Sebeş). Nu vă putem comu­
MIRCEA DĂNILĂ (Sebeş). O nica nimic nou faţă de răspun­
schiţă trebuie să cuprindă unul surile anterioare.
sau mai multe personaje în pli­ Comparate cu poeziile trimise
nă acţiune într-un moment dat, înainte, acestea nu depăşesc
cu caractere bine definite, care nivelul de începător. Versifica­
rămîn aceleaşi de la început ţia e prozaică, fiind o înşiruire
N AG Y ERVIN Şed in ţă ilegală pînă la sfîrşit. In povestiri sau a unor fapte arhicunoscute, rare
(Ciclul Lupeni 1929) nuvele, caracterele trebuie să
primească în acţiune noi cali­ nu spun nimic nou. Trebuie să
Mf«@ v ia ţa a s tă zi p lin ă tăţi, superioare, după ce sînt munciţi mult mai mult decîi vă
puse să rezolve anumite proble­
AM DARIMAT BRIN TINE CETĂŢILE ROBIEI, me. In încercarea „Colectivul a închipuiţi, neutru a realiza o
DUREREA-AM ÎNGROPAT-0 ŞI LACRIMA LA FEL, ajutat“ — care nu e nici schi­ poezie bună.
NI-E VIAŢA ASTĂZI PLINA, PRINOS DE BUCURIE, ţă, nici povestire — subiectul
ŞI-N FIECARE CLIPA NOI ÎMPLINIM UN ŢEL. e valoros, tiind demn de luat ALEX. COSTE ANU (Hune­
PARTID 1 NU-I CĂLĂUZĂ ASEMENI ŢIE, NU-I... în seamă. Şi relatarea lui e des­ doara) si V. DIACONII (Ghe-
VORBESC DE TINE FABRICI, ORAŞE ŞI OGOARE, tul de atractivă, Atitudinea erou­ lar). Dintre încercările trimise
VORBEŞTE OMUL DE-ASTAZI, STA PIN PE SOARTA LUI. lui principal ţaţă de colectiv redacţiei n-am putut reţine nici
VORBEŞTE-AL MUNCII FREAMĂT. NESTĂVILIT ŞI MARE. nu este însă convingătoare, aşa una.
cum nu convinge nici metoda
RADU SELE.ÎAN folosită de personajele secun­ Poezia cere concentrare, pe cînd
dare, pentru a-1 transforma pe în versurile dvs. există o adevă­
membru al cerlaclului literar „Minerul" cel dintîi. rată avalanşă de idei şi fraze.
Petroşani Poezia e grăuntele de radiu ex­
MORARU ROMANA (Săs- tras dintr-un munte de minereu,
CARN ET cior), COSTIN GHF.ORG HE cum spune Vlarlimir Maiacovski,
(Crişcior), L. MIGA (Al­ care cere multă muncă. Or, în
Spectacole de amatori G. Nicolaeva, „Pe m uche dfe ba Iulia), L. LUCACIU (Baia poeziile amintite, deocamdată se'
c u ţit“ de M. Beniuc, „Ora şa­ de Criş), I. LIAABEANU (Oar­ află numai minereul brut. Perse-
Form aţia de tea tru a clubu­ se“ de N. Ţie, „D esfăşurarea“ da). încercările de versificare verînd. cerînd şi ajutorul cer­
lui „11 Iunie'“ din oraşul Călan, de M. Preda şi altele. închinate 'partidului, trimise re­ cului literar din localitate, o să
a prezentat de curînd la sediul puteţi extrage si grăuntele pre­
clubului, spectacole ou piesele Prieteni ai cărţii ţios mult rîvnit.
„Com uniştii“ şi „Pe strada
noastră“. In prezent, membrii In cadrul concursului „Iubiţi I. S.
acestei form aţii pregătesc dra­ cartea“, la clubul muncitoresc
m a „D om nişoara N astasia“ de din Petrila, a fost înm înată de Cîntec de leagăn
G. M. Zam firescu. curînd insigna „Prieten al căr­
ţii“ unui num ăr de 154 c iti­ Foaie verde şi-nn bujor, Pământul ce l-am unit
P rintre cei mai sîrguincioşi tori perm anenţi. Pînă la sfir- Dormi în leagăn puişor, Ne aduce rod sporit,
artişti am atori se află şi tov. şitul acestui an vor mai fi e- Să creşti m are şi frumos C-am form at gospodărie
Stărcescu Aurel, Grecu I., Doina xam ioaţi încă 90 de cititori în ­ Să fii ţării de folos. Traiul fericit să fie
Şuteu şi alţii. scrişi în concurs, cărora li se Ţara noastră înfloreşte Pentru omul muncitor,
va acorda această insignă. Cu păduri de brazi pe creste, Pentru tine, scump odor,
Seri literare, recenzii Are fabrici, are mine, Pentru viaţa fericită,
Are rîuri cristaline, De partid călăuzită.
Are sonde de petrol
De la GH. CORNESCU
Pentru tine scump odor. Vurpăr — Alba
In sprijinul culturalizării oa­ 99 Tinereţe fără
menilor muncii, la clubul m i­
nier din P etrii a, a avut loc în ţară liberă şi prosperă, sini to,
atitea motive de-a glorifica par­
tidul şi patria noastră socialistă
in versuri pline de optimism şi
avînt:
cu cartea, p rin tre care Seri li­
„Foaie verde de secară
întregul nostru popor a în- un vis pentru haiducul Păltinel, Să trăiasc-a noastră tară.
tîmpinat cu entuziasm glorioasa care spune: Să trăiască, să-nflorea -că
aniversare a 40 de ani de la în­
fiinţarea Partidului Comunist „Va veni vremea odată
Pentru haita cea spurcată
sărbători se înscrie şi recenta e- Ca să deie judecată“
ditare a culegerii de poezii popu­ Această vreme a şi venit.
lare hunedorene intitulată „Tine­ Conştient de faptul că izvorul
menea s-au ţinut recenziile vieţii noi este lupta şi munca
• E. Barbu, „B ătălie în m arş“ de
reţe fără bătrîneţe“. partidului, poetul anonim îşi ex­ Republica romînească".
lui Rus Această culegere este un mo­ primă nemărginita dragoste faţă Izbutitele strigături, chiuituri
dest omagiu adus aceluia care a de el. Această viaţă nouă este o- şi ghicitori din încheierea cule­
glindită intr-un mare număr de gerii sînt o mărturie elocventă
Planuri au făcut descătuşat şi declanşat întregul producţii folclorice, cuprinse in a inepuizabilei torţe creatoare a
Munca-au început — potenţial creator al celor ce maselor populare, qare incrus­
Calfe şi fierari, muncesc, PARTIDUL. Prima culegere de tează şi in aceste mici producţii
Dulgheri şi zidari... folclor hunedorean un conţinut plin de înţelepciune,
...Vestea-a prins să zboare Culegerea folclorică „Tinereţe intr-o formă artistică mereu pri­
P rin văi şi ponoare fără bătrîneţe“, întocmită şi în­ capitolul intitulat „Cintece de menită.
Că-n Parîng, departe, grijită de Constantin Clemente, Viaţă nouă". Iată cum exprimă
Paşnica cetate cu ilustraţii realizate de tînărul poetul anonim dragostea faţă de Cuprinzînd un bogat ma­
Ziduri îşi înalţă pictor şi grafician Eftimie Mo- partid, făuritorul vieţii noi’: terial folcloric literar din re­
Spre culmea măreaţă... dîlcă, cuprinde producţii popu­ „Face-m-aş crenguţă-n vînt giunea noastră, culegerea ,.Ti-
Mulţi s-au bucurat, lare ce exprimă în mod deosebit Ca partidul să mi-l c'tnt, rmrNe fără bătrîneţe“ n-a emii-
Veste-au lă u d a t: de plastic viaţa din trecut şi Să mi-l cint din zori în sară zai insă comoara artistică a fol­
Oameni din uzine, viaţa de azi de pe meleagurile Cu tractoarele pe-ajară, clorului hunedorean. Însăşi men­
Minerii din mine, — hunedorene. Cititorul întilneşte Cu minerii în fund de mină ţiunile făcute ia sfirşilul poezii­
C-au să vină mulţi, aici balade, doine, cîntcee şi stri­ Şi alhinele-n grădină". lor dovedesc că culegătorii s-au
Aici, sus, pe m unţi, gături in care, alături de viaţa fixat doar asupra unor centre,
La aer curat de obidă şi lipsuri, apare dispre­ Ca un adevărat imn al biruin­ necuprinzind întreaga arie fol­
De flori aromat, ţul, ura, revolta şi lupta împo­ ţei apar stihuri avîntate despre
Lângă dulci izvoare triva stăpinilor lacomi de odi­ viaţa nouă, liberă şi fericită ce clorică hunedoreană. De ase­
Vejhic curgătoare... nioară. şi-o clădeşte azi poporul nostru, menea, printre lipsurile culege­
Puteri noi vor face sub îndrumarea conducătorului
Pe cînd s-or întoarce Tradiţia luptei haiduceşti, atît încercat şi iubit — Partidul rii se înscrie şi faptul că produc­
Din nou în uzine de mult cintată in literatura Muncitoresc Romin ¦— despre ţiile folclorice muncitoreşti ocu­
Şi-n dragele mine... noastră folclorică, o intîlnim şi care poetul spune: pă un loc mult prea redus în e-
Şi cărbune m ult in baladele din culegere, închi­ conomia volumului, iar unele
Din sin de pământ nate haiducilor: Patru Mantu, „El ne-a scăpat de boieri producţii au un caracter prea
Banu, Dăianu sau Păi linei, care Şi de jalea cea de ieri, general, nefixind nimic din spe­
Ne-a făcut ţara mai dragă, cificul regiunii noastre:
vin să sporească rîndurile luptă­ Viaţa aulce ca o fraga“.
Bucuria şi roadele muncii co­ („M-a trimis mama Ia vie
Peste plan or scoate torilor populari cunoscuţi din lective cu maşini moderne, mîn- După struguri rozachie").
dria patriotică de-a trăi intr-o
Ca să înflorească alte producţii populare. Fiind prima lucrare de acest
Republic0, noastră. Izolată şi sporadică, această gen editată de Casa regională a
creaţiei populare din regiunea
Auzită de IRIMIE STRAUŢ luptă nu putea duce insă la stir- noastră, ea deschide şirul alior
pirea definitivă a exploatatori- şi altor colecţii din bogatul şi
de la Gaiţă I. Nicolae, Pe­ fermecătorul folclor hunedorean.
troşani. Prof. DUMITRU SUSAN
(Din culegerea „Tinereţe | lor. Pioirea acestora, victoria in-
fără bătrîneţe“). I tegrală a dreptăţii rămîne încă