Page 69 - 1961-05

Nr. 1992 DRI1MU[ s n C I A U S A V u n pag. 3
<ezt^tWTO!ggapaea'ztxcjBarsraL«u^M»Mwp™ar.M«-gBa3a»^

V I4 B E P ÎRl ir S ID> ¦M P

&nd. ie are !a mei senţialul ANUNŢ •

întreprinderea regionala de

Colectivul sectorului III de la m em brii biroului organizaţiei de trim ite la su p rafaţă o tonă de electricitate Hunedoara
inima Lupemi se m îndreşte cu bază au prim it fiecare sarcina
rezultatele obţinute în luna de a răspunde de îndeplinirea piatră. Cu sediul în Deva, stn George Enescu
a p rilie : 1.400 to n e de c ă rb u n e ritm ică a planului şi de ca lita ­ Pentru a se întări răspunde­
tea cărbunelui la eîte un aba­ nr. 39
cocsificabil p este plan şi nici taj frontal. S-a luat apoi m ă­ rea faţă de calitate, minerii din
sura ca în fiecare brigadă şi în
u n leu penalizare la ca lita te. fiecare schimb să fie rep arti­ brigăzile care nu acordă sufi­ Formaţia de fluieraşi din Dealul liabii se numără printre cele mai angajează de urgenţă pentru Deva;
zaţi în proporţie corespunză­ cientă atenţie alegerii şistului tinere din regiune. Cu toate acestea, cu prilejul celui de-al Vl-lea con­
M ai m u lt decit atît. C onţinu­ to are com uniştii. Ei au prim it, vizibil sînt invitaţi la banda de curs, a ocupat locul I pe oraşul Petroşani. ® ingineri eiecfroenergefici, electrome­
odată cu aceasta, sarcina con­ ciaubaj de ia preparaţie pen­ canici, mecanici de construcţii civile şi
tul de cenuşă in cărbune a cretă de a mobiliza m uncitorii tru a vedea cum sosesc bulgă­ IN CLIŞEU: Soliştii formaţiei. industriale — 3.
din jurul lor la îm bunătăţirea rii de steril din locurile lor. de
fo s t de n u m a i 28 la s u tă fa ţă calităţii cărbunelui. muncă. a n p n o a u m jL d e ® tehnicieni eiectroenergetici, electro­
mecanici de construcţii civile şi industri­
de 39 la s u tă , c it era a d m is ! O atenţie deosebită s-a acor­ Fiind în perm anenţă orien­ ale — 2.
Succese asem ănătoare se ob­ dat m anipulanţilor de la ben­ taţi de biroul organizaţiei de 5
ţin şi în luna mai. zile tran sp o rto are. Comuniştii, bază, comuniştii din sectorul ® electricieni bobinatori —- 5.
agitatorii de la aceste locuri de Iii ştiu să mobilizeze colecti­
Aceste rezu ltate sînt rodul muncă au fost îndrum aţi să-şi vul sectorului nu numai prin ® electricieni staţii şi reţele —*¦5.
. muncii însufleţite depuse de în­ întărească preocuparea pentru fo rţa cuvîntului ci şi prin exem ­ ^ economist — 1>
în lătu rarea şistului vizibil din plul viu, personal. Com unistul # contabil principal — 1.
tregul colectiv in întrecerea so­ cărbune, să organizeze convor­ Sabin Ghioancă. care lucrea­
cialistă desfăşurată în cinstea biri şi discuţii cu m inerii din ză în frontalul III Est a ex­ Informaţii suplimentare se primesc Ia serviciul
glorioasei aniversări a partidu­ abatajele în oare nu se respec­ tras în luna aprilie îm preună cadre al I. R. E, H. Deva=
lui. Succesul obţinut se dato- tă cerinţele de calitate, să o- cu brigada pe care o conduce
reş.te în acelaşi tim p activităţii prească benzile atunci cînd sînt 600 tone cărbune peste plan
depuse de organizaţia de bază, încărcate cu cărbune de calita­
de comuniştii din sector pentru te necorespunzătoare. fără să fie penalizat cu nici ¦ r îT iT T iU lB
mobilizarea întregului colectiv un vagoneţ ; brigada condusă
la îndeplinirea sarcinilor de Totodată, la indicaţia orga­ de minerul comunist Petre Spî- 22 MAI 1961
producţie, a angajam entelor nizaţiei de bază, conducerea nu din fro n talu l I Vest a d at şi
tehnică a sectorului a luat mă­ ea peste plan în aprilie 480 PROGRAMUL 1: 5,<10 Muzică popu­ de compozitori rom ini; 16,15 Note dc ÎNTREPRINDEREA de explorări
luate în întrecere suri ca maiştrii, înainte de a tone fără să aibă nici un va- lară romînească; 7,30 Statui rnedicu- lector; 17,30 Poza viaturilor; 19,00
In primul trim estru, mai a- împărţi lucrul, să măsoare vo­ gonet reb u ta t. De asem enea, lui: Microradiografia; 8,00 Din presa Almanah ştiinţific ; 20,20 Noapte bună, Şl PROSPECŢIUNI
lumul intercalaţiilor de Steril brigăzi cum sînt cele conduse de astăzi; 9,30 Tinereţea ne e dragă ; copii: „Albina zidar şi broasca“, fa­
les în lunile ianuarie şi feb ru ­ şi să pretindă brigăzilor ca pia­ de Ion Aslâu, Nicolae Onişor 10.10 Solişti de muzică populară romî- bulă africană; 20,50 tribuna Radio; cu sediul în oraşul Dr. Petru Groza, raionul
arie. colectivul sectorului nu tra rezultată din aceste inter­ ş.a. de la pregătiri sînt în uească din diferite regiuni ale Tării, 22,50 Suite pentru violoncel solo de Beiuş, regiunea Crişana,
s-a Putut m îndri cu rez u lta te ­ calaţii să fie extrasă şi depo­ fruntea celor care se străduiesc 12,16 Pagini din romanul ,/Jrâşelu, de J S. Bacii.
le obţinute în ce priveşte cali­ zitată separat în abataj. să dea lucrări de bună calitate. pe coline" de .Ian Drda ; 14,00 Lucrări a r e u r m ă t o a r e l e p o s t u r i vacante:
la tea cărbunelui. O cantitate de PROGRAMUL II: 14,50 Prin noile
cărbune destul de mare, a fost O rganizaţia de bază nu s-a ¦— Ce veţi face In continuare unităţi spitaliceşti — reportaj; 16,30 ® i liBgissef c o n stru cto r
rebutată. lim itat la aceste măsuri, La in­ pentru a da o producţie cit mai ® 2 teh n icien i constructori
tră rile în abataje, la puţul de m are şi de bună calitate ?
Ori de cite ori s-au consta­ extracţie şi la alte locuri co­ Concursul pentru ocuparea posturilor se va fine
tat însă deficienţe sau negli­ respunzătoare din sector au fost — Ne vom străd u i — a de­ 22 şi 23 MAI 1961 Vorbeşte Moscova!; 17,35 Cîntecu! şi pe data de 29 iunie 1961, la sediu! întreprinderii
jenţe în lupta pentru calitatea afişate lozinci care îndeam nă clarat tovarăşul Traian Nan, jocul de pe meleagurile dobrogene; de explorări şi prospecţiuni din oraşul Dr. Petru
cărbunelui biroul organizaţiei m inerii să aleagă şistul vizibil secretarul organizaţiei de bază D EVA : F loarea z ă p e z ii; H U ­ 19,30 inovatori şi inovaţii; 20,30 Car­ Groza.
de bază din sector a analizat din cărbune. Prin alte m ate­ din sector — să folosim din N E D O A R A : Taina c e tă ţii: P ri­ net dc reporter; 21,30 Lectura drama­
cauzele şi a luat m ăsuri de în ­ riale de agitaţie vizuală se a- plin şi să îm bogăţim experien­ chindelul; P E TR O ŞA N I: Poves. tizată : „Leontina", povestire de Pop Locurile de muncă unde se va desfăşura acti­
dreptare. Tn luna februarie ra-tă cit se pierde atunci cînd ţa cîştigată pînă acum. Lucrul te nordică: M am a In d ia ; O a­ Simiou. vitatea sînt — sec fia explorări din Brad, Deva—
problema calităţii cărbunelui a în loc de o tonă de cărbune se principal va fi pentru noi îm ­ m en i şi lu p t; Floarea z ă p e z ii; Vefel, Deva— Certej şi Abrud.
fost dezbătută cu toţi com u­ bunătăţirea controlului asupra S E B E Ş : 12 r e z u lta te e x a c te : 23 MAI 1961
niştii, cadrele tehnice şi b rig a­ activităţii economice şi in ten si­ ALBA IU LIA : In um bra le g ii: PROGRAMUL 1 : 8,00 Din presa de Informaţii se dau zilnic Ia serviciul cadre
dierii din sector. ficarea muncii de educare a C om andantul d eta şa m e n tu lu i: astăzi; 11,03 Estrada melodiilor; 12,30 a! I.E.P., te le f o n 543.
oamenilor. S IM E R I A : H aiducul de pe Ce- In faţa hărţii: Pakistan; 16,15 Vor­
Pe baza concluziilor care au rem uş : O R A ŞT IE : H a tifa: H A­ beşte Moscova !; 17,45 Din folclorul
reieşit din această analiză s-au Colectivul sectorului III a ex­ Ţ E G : Un strigăt. în s tr a d ă : popoarelor din Africa; 18,30 Limba
repartizat sarcini concrete m a­ tra s pînă în prezent 4.300 tone B R A D : Fiul m eu se însoară: noastră — vorbeşte acad. prof. Al.
jorităţii m em brilor şi candida­ de cărbune din cele 7.000 cit LONEA : Doamna cu că ţelu l: Graur: 19,00 Revista economică radio;
ţilor de partid. In primul rînd, s-a angajat să dea peste plan T E IU Ş : S e rio ja : Z L A T N A : In 21,15 Jurnalul satelor.
pînă la sfîrşitul anului. El lup­
Afenfie sporită lucrărilor de tă acum ca acest angajam ent um bra le g ii: ILIA : N orm andie G m éam uSm
să fie îndeplinit înainte de te r­ p r o d u s e l e IC.11.
întreţinere a culturilor men — în cinstea m arii săr­ N iem en ; APOLDUL DE SUS :
bători a eliberării patriei de B îtă ieşi din sac.
(Urmare din pag. l-a) rilor este necesar să li se acor­ sub jugul fascist.
de o atenţie deosebită. Pentru
rile de floarea-soarelui, sfeclă realizarea acestui obiectiv sînt 'N/Vy/-
de zahăr şi sfeclă de nutreţ. create peste tot în regiunea
Prima praşilă se execută la noastră condiţii din cele mai PE C O N C R ET Si meri Afabricate ANUNŢ
adîncime mai mare (pînă la 10 bune. Răm îne doar ca atît în din iapîe
cm.), iar, pe măsură ce rădă­ sectorul socialist al agriculturii, Trustul de construcţii de locuinţe din Gurabarza, a execu­ pasteurizat : DIRECŢIA HE610M U
cinile se dezvoltă, prăşitu) se cit şi în sectorul individual, m un­ tat în oraşul Brad blocuri de locuinţe de slabă calitate din care
execută mai la suprafaţă pen­ ca să fie cit mai bine organi­ cauză nu au putut fi date !ncă în folosinţă. A P TE PASTEUfíiZÁTŞlÎMBUTELIAT
tr u - a nu le vătăma. zată: - In scopul urgentării rit­
mului de întreţinere a culturi­ DRUMURI Şl PODURI TIMIŞOARA
La culturile de cartofi, odată lor, să se folosească pe scară
Cu praşila a IlI-a este reco­ oît mai largă sapele rotative, REMÂ DEIAURTCUBIFARĂ GEM strada Giurgiu nr. 18 telefon 2)48
mandabil să se facă o puter­ cultivatoarele şi m oto-prăfui-
nică muşuroire. Aceasta, înles­ toarele cu care sînt dotate s ta ­ MÎfiJÎNA EXTRA 5 ! SUPERIOARA A N G A JEA Z A
neşte dezvoltarea tuberculilor ţiunile de m aşini şi tracto are.
în solul afinat de la suprafaţă. r- 3 in g in e r i d irig im ţl pentru \
Ţinînd seam a că de modul în lucrările de drumuri şi p o d n r l i
O dată cu răritu l ce se apli­ care se execută lucrările de în ­ g APTE BATUT
că la culturile de porum b şi treţinere a culturilor depinde jc e se e x e c u tă in regiunea. Hn* |
sfeclă, trebuie urm ărit ca pe în cea mai m are m ăsură asi­ sîn t h ră n ito a re :
întreaga suprafaţă să fie asi­ gurarea unor recolte sporite, Şi FOLOSITOARE nedoara şi Hanai
gurată o densitate normală, in organelor de sta t şi agricole le ORGANISMULUI $ i SE
ra p o rt cu soiurile cultivate, cu revine sarcina să vegheze şi să Copiii între e i: GÂSFSC DE VÎNZARE LA TOATE MAGAZI­ 2 ingineri pentru secţia V \
fe rtilita te a solului. Tn condiţii­ ajute efectiv la mobilizarea tu ­ — D acă vreţi să iasă o ca să bună, să nu luaţi exem plul NE l E Au m e n t a r e .c o o p de c o n s u m
le regiunii noastre, densitatea tu ro r forţelor, să ia cele mai de acolo... drumuri şi puduri Pe va )
eficiente măsuri organizatorice Şl lA P l-u n
trebuie să fie de 35—40.000 care să ducă la executarea lu­ Desen de H. ŞTEFANESCU
plante la ha. crărilor de întreţinere a cultu­
rilor la nivelul cerut de agro­
Fiind strîns legate de stadiul tehnică şi în epoca optim ă.

de dezvoltare a plantelor, lu­

crărilor de Întreţinere a cultu­

Probleme ale construcţiei de stat unităţilor 'agricole socialist-coo- sporirea producţiei de cereale şi în­ în curs, statul nostru a acordat gospo­ g) Revoluţia culturală — necesitate
peratiste au depăşit un miliard lei, iar deosebi a producţiei de gri'u şi porumb. dăriilor colective din regiune credite obiectivă în lupta pentru transformarea
în 1960 volumul creditelor pe termen Aplicînd iinia trasată de partid, gos­ de peste 20.000.000 lei pentru procurări socialistă a agriculturii.
podăriile colective şi-au sporit an de de animale şi 5.000.000 lei pentru cons­
lung pentru investiţii acordate unităţi­ an suprafeţele însâmînţate cu porumb trucţii. Pe această bază, in gospodăriile Renunţarea ţărănimii muncitoare la
şi grîu, realizînd producţii mereu spo­ coieciive şepteiul la 100 de ha. va tre­ vechiul mod de a gospodări, trecerea
socialiste la sate lor respective a fost cu 40 la sută mai rite pe unitate de suprafaţă, in 1959, bui să atingă în acest an numărul de ia modul de producţie socialist, este
mare ca în 1959. Ca urmare a acestui pe fără, suprafeţele însâmînţate cu ce­ 25 capete bovine — din care 11 vaci — legată de o protundâ revoluţionare a
fapt, proprietatea obştească a G.A.C. reale pentru boabe reprezentau 72,3 15 porcine, 70 ovine. întregului mod de gîndire a ţărănimii
la sută din totalul supraleţelor culti­ muncitoare, de dezrădăcinarea unor
a crescut în perioada 1953—1959 de vate. Sporirea efectivului de animale ne­ concepţii înapoiate din mentalita­
(Urmare din nr. 1991). cuvîntări — 1955—1959 Ed. Politică gospodării socialiste ţaţă de mica gos­ peste 5 ori. cesită creşterea corespunzătoare a ba­ tea sa, de ridicare a nivelului ei de cul­
In dezvoltarea intensivă şi multila­ zei furajere, !n 1961, baza furajeră a tură şi de conştiinţă. Partidul nostru
d) Principiul liberului consimţămînt, - 1959, pag. 386). podărie bazată pe proprietatea privată. Recent, C.C al P.M.R. şi Consiliul terală a producţiei agricole o rezervă gospodăriilor colective din regiune va a înfăptuit şi înfăptuieşte acest princi­
Făurirea relaţiilor însemnată o constituie dezvoltarea spori cu circa 7.000 ha. faţă de 1960, piu leninist desfăşurînd cu succes re­
de producţie so­ Un roi deosebit l-au avut în această creşterii animalelor. In raportul pre­ ajungînd la peste 38.000 ha. — din voluţia ctilturalâ la sate.
*:,te un principiu de o deosebită impor­ cialiste la sate este tară îndoială un direcţie gospodăriile agricole de stat, de Miniştri au adoptat o hotârîre po­ zentat cu prilejul aniversării a 40 de care porumb siloz peste 4.600 ha.
tanţă în transformarea socialistă a a- proces complex care se realizează trep­ S.M.T.-urile cît şi primele gospodării trivit căreia se acordă gospodăriilor co­ ani de la înfiinţarea P.tî.R., tovarăşul ?
griculturii prevăzut în planul coope­ tat şi care presupune adinei transfor­ lective noi credite pe termen lung şi Gh. Gheorghiu-Dej a subliniat impor­ Dezvoltînd creşterea animalelor, pro­
colective create. tanta deosebită a sporirii şeptelului. „In prietate obştească, gospodăriile co­ Crearea şi dezvoltarea sectorului so­
ratist al lui Lenin. f) Consolidarea economlco-organiza- fără dobindâ. in valoare de 520 mi­ prezent, se subliniază în raport, par­ lective se vor consolida tot mai mult, cialist al agriculturii a avut însem­
mări în modul de viaţă şi în conştiinţa tidul îndreaptă eforturile principale în obţinînd din ce în ce venituri mai mari. nate urmări sociale, detern.inind trans­
Unirea de bună voie a ţăranilor mun­ micilor producători individuali. Din a- torică a sectorului socialist din agri- lioane lei, in vederea sporirii şeptelului direcţia întăririi economic-organizato- formări esenţiale în structura de clasă
• iltură — principiu de bază al pianu­ proprietate obştească şi i00 milioane n'ce şi dezvoltării multilaterale a gos­ O deosebită importanţă în procesul la sate.
citori în cooperative agricole de pro­ ceastă caüza e nevoie ca odaiă cu cre­ lei pentru procurarea de materiale de podăriilor agricole colective. Dezvolta­ de producţie socialistă a agriculturii o
ducţie, este singurul drum pentru asi­ area bazei tehnico-maleriale a agri­ rea proprietăţii obşteşti şl în primul rînd au formele de retribuire în natură şi In procesul acestor transformări re­
lui cooperatist ai lui Lenin. , construcţii. creşterea efectivelor de animale, per­ în bani a colectiviştilor. Retribuirea co­ voluţionare, care au schimbat din te­
fecţionarea organizării producţiei şi a lectiviştilor după munca depusă melii înfăţişarea satului — arată tov.
gurarea victoriei socialismului >n agri­ culturii socialiste şi asigurarea cu ca­ In prezent cînd poporul nostru a pă­ Fondul de bază este princi­ muncii vor asigura ridicarea tuturor pe baza zilelor-muncă în na­ Gh. Gheorghiu-Dej, în raportul pre­
cultură. Lenin a subliniat in repetate dre să se desfăşoare o perseverentă şit în etapa desăvîrşirii construcţiei so­ gospodăriilor colective la nivelul celor tură şi sub formă bănească zentat la Congresul al. IlI-lea al par­
rînduri că „ţăranul este un om practic muncă politică de ridicare a conştiinţei cialiste, consolidarea economico-orga- palul tond obştesc destinat asigu­ fruntaşe. este în etapa actuală de dezvoltare o tidului — se forinaeză o clasă nouă,
şi realist, trebuie să-l dăm exemple nizatorică a G.A.C. capătă o însemnă­ rării reproducţiei socialiste lărgite în necesitate obiectivă, Mergînd pe linia ţărănimea colectivistă, prietenă şi
Pe baza planului şesenal, în 1965, cointeresării materiale a colectiviştilor aliată de nădejde a clasei mun­
concrete, pentru a-i dovedi că „comu­ tate deqsebită. In raportul la Congresul gospodăria obştească. Format din va­ numărul bovinelor va trebui să ajungă în sporirea producţiei la hectar, cons­ citoare, se dezvoltă conştiinţa socia­
ia 5.500.000 din care 2.900.000 vaci cu listă a maselor ţărăneşti, se ‘întăreşte
na" este mai bună ca orice... Nu există al 111-lea al P.M.R. se arată că întă­ loarea bunurilor colectivizate, a bunu­ lapte. Numărul oilor va spori cu fătuirea de la Constanţa a lucrătorilor şi se ridică pe o treaptă mai înaltă a-
1.800.000, iar al porcinelor cu 3.200.000
nimic mai stupid decit însăşi ideea de rirea economico organizatorică şi dez­ rilor dotate de către stat şi a taxelor faţă de 1959. din sectorul socialist al agriculturii, a lianţa muncitorească-ţărânească".
Unitatea moral-politică dintre clasa
a recurge la violenţă în domeniul re­ voltarea multilaterală a G.A.C., consti­ de înscriere, din valoarea prăsilei şi Conduşi de organizaţiile de partid recomandat ca retribuirea muncii să se
colectiviştii din regiunea noastră au muncitoare şi ţărănimea muncitoare
laţiilor economice ai ţăranul mijlocaş“ şi de convingere a ţărănimii munci­ tuie urla din laturile principale ale pro­ din acumulările de construcţii şi inven­ sporit simţitor numărul de animale pro­ facă nu numai în raport cu numărul făurită în anii construcţiei socialiste,
(V. I. Lenin „Despre alianţa dintre toare pe bază de exemple concrete, cesului unic neîntrerupt, care consoli­ tar gospodăresc, tondul indivizibil al. prietate obştească. Dacă Ia 31 decem­ este o temelie calitativ nouă pentru
Clasa muncitoare şi ţărănime^ munci­ despre superioritatea gospodăriei co­ dează şi lărgeşte relaţiile de producţie G.A.C. a crescut în 1959 ţaţă de 1953 brie 1959 gospodăriile noastre colec­ zilelor-muncă, ci şi în funcţie de re alianţa muncitorească ţărănească, care
toare" Ed. Politică 1958 pag. 515-516). lective. socialiste la sate, prezentînd o însem­ de 13 ori. Valoarea fondului de bază tive dispuneau de 8.297 capete bovine o face şi mai trainică, sporeşte şi mai
— din care 3.943 vaci — 1.648 porcine zultatete obţinute. Pe baza acestui sis­ mult rolul ei în dezvoltarea noastră so­
Partidul nostru a combătut cu fer­ e) Principiul cointeresării materiale a nătate deosebită în procesul desăvîrşirii ai G.A.C. din regiunea noastră a mar­ şi 24.812 ovine, la 1 mai 1961, numă­ cială spre desăvîrşirca construcţiei so­
rul lor a sporit la 18.709 bovine — tem aplicat din 1959, retribuirea de cialiste şi trecerea la construirea trep­
mitate orice încălcări ale liberului con- ţărănimii. construcţiei socialiste. cat de asemenea o creştere simţitoare. din care 7.696 vaci cu lapte — 5.242 tată a comunismului.
porcine şi peste 64.000 ovine. Şeptelul bază se face în raport cu zilele-muncă
simţâniînt, orice forţare a ritmului co­ Subliniind necesitatea convingerii ţa- Punînd în faţa oamenilor muncii din Dacă Ia 1 ianuarie 1960 fondul de bază
lectivizării, considerîndu-le străine po­ raliului muncitor de superioritatea mun­ agricultura sarcina consolidării econo- al G.A.C. era de 47.544.000 lei, la I ia­ va creşte simţitor în 1961. Pentru anul prestate pentru realizarea planului, iar
liticii partidului. Tov. Gh. Gheorghiu- cii în comun, astfel ca el să fie co­ mico-organizatorice a unităţilor socia­ nuarie 1961 acest fond a atins suma de
Dej — în expunerea tăcută la consfă­ interesat materialiceşte, V. I. Lenin a liste existente, partidul nostru a indicat 63.300.000 lei, Datorită grijii colecti­ pentru depăşirea planului de producţie,
tuirea pe ţară a ţăranilor şi lucrătorilor a arătat că acest lucru nu se poate totodată căile ce trebuie urmate pentru viştilor pentru sporirea fondului de ba­
ză, multe gospodării colective din re­ colectiviştii primesc un anumit procent
din sectorul socialist a agriculturii ţi­ face numai prin agitaţie politică ge­ realizarea acestei sarcini.
1, Sporirea şi dezvoltarea continuă a giune au ajuns gospodării milionare. din producţia depăşită. Acest sistem
nută la Constanţa la 3 aprilie 1958 — nerală, că munca concretă este unul G.A.C. Apoldnl de Sus, Daia Romînă.
de retribuire se apilcâ şi în regiunea
a ra ta : „Orice încercare de a înlocui din factorii principali care asigură suc­ proprietăţii obşteşti.
Prin sporirea şi dezvoltarea proprie­ Gîrbova, Pricaz, „Petofi Sandor“ Deva, noastră la majoritatea gospodăriilor
munca politică de convingere a ţăra­ cesul în munca de transformare a a- dispun de fonduri de bază între 1,3 şi colective.
1,7 milioane lei şi realizează venituri
nii lui şi studierea atentă a condiţiilor griculturii. Ţăranului muncitor trebuie tăţii obşteşti se realizează o justă îm­
şi posibilităţilor concrete prin metode să i se demonstreze practic că păşind binare a intereselor obşteşti cu inte­ anuale între 1—1,8 milioane lei.

administrative nu tace decit să înde în marea gospodărie socialista el ob­ resele individuale ale colectiviştilor. Pentru asigurarea dezvoltării inten­

pârteze pe '.răni de gospodăria colec­ ţine produse mai multe, mai bune, cu Prin munca depusă de colectivişti şi
tivă, să slăbească alianţa clasei mun- mai puţină cheltuiala de muncă. Par­ cu ajutorul permanent al statului nos­ sive şi multilaterale a producţiei agri­

citoare cu ţărănimea muncitoare şi să tidul nostru a desfăşurat o vastă mun­ tru, proprietatea obştească a G.A.C. cole, care presupune îmbinarea armo­

dea apă la moara duşmanului de cla­ că politică de convingere a ţărănimii s-a 1 lărgit şi consolidat continuu, in nioasă dintre producţia vegetală şi a-

să“... (Gh. Gheorghiu-Dej, Articole şi muncitoare asupra avantajelor marii perioada 1949—1959, creditele acordate nimală, factorul esenţial îi constituie