Page 70 - 1961-05
P. 70
n.?pr 4 DRlJMUb soarAhTSMUtui rsssssssiss^KmfmsiffissrrT^v Nr. 1992
. ju Jilm js le s i l f i • x iit u n e ie ş Jtip i • ju lt e s t e ş t ir i a . Blagonravov: Realizările cosmice
ale U.R.S.S. nu pot fi comparate
cu ceea ce s-a realizat pină acum
In S. U. A.
MOSCOVA 19 (Agerpres). — in 1951. Racheta a atins înăl
TASS transmite: Ne putem da ţimea de 101 km. Această primă
seama de culmile la care a ajuns experienţă de acest fel a fost
tehnica sovietică a rachetelor foarte reuşită, ea furnizind date
dacă ţinem seama de faptul că asupra tuturor punctelor progra
Lucrările Conferinţei de la Geneva Apropiata întrevedere puterea utilă totală maximă a mului.
în problema Laosufui Hruşciov —Kennedy— sistemului de rachete cu ajuto Problema coboririi şi frinării
în centrul atenţiei generale rul căruia a lost plasată pe or
bită nava „Vostok“ a fost de ci este o problemă deosebit de
teva milioane de cai putere, a complexă. După ce a fost orien
declarat acad. Anatoli Blagon tată în direcţia necesară, nava
„Vostok“ a fost frînată de o in
— Cuvînfarea reprezentantului R. D. Vietnam — „Viena îi aşteaptă pe Hruşciov şi Kennedy' ravov, luind cuvîntul la aduna stalaţie speciala care a micşo
rea generală a Academiei de rat considerabil viteza şi care a
GENEVA 20 (Agerpres). — După militari, extind reţeaua de baze şi legaţia R. D. Vietnam le sprijină în- Ştiinţe a U.R.S.S., consacrată permis navei să treacă pe traiec
cum s-a anunţat, în şedinţa din după- construiesc drumuri cu destinaţie stra. Iru totul. Delegaţia R. D. Vietnam sub VIENA 20 (Agerpres). Ştirea Gorbach a declarat că Austria zborului omului în spaţiul cos toria de coborîre. Dacă aparatul
atniaza zilei de 19 mai a conferinţei tegicâ. Vietnamul de sud a fost inclus liniază că pentru reglementarea depli că la Viena va avea loc o întîl- va fi bucuroasă să acorde ospi mic. ar fi intrat în păturile dense ale
internaţionale peniru Laos, prezidată în zona S.E.A.T.O., autorităţile sale nă a problemei laoţiene este necesar rtire între preşedintele Consiliu talitate lui N. S. Hruşciov şi J. atmosferei cu o viteză apropiată
de MacDonald (Anglia), a luat cuvîn- participă intens la activitatea militară lui de Miniştri al U. R. S. S„ Kennedy. Puterea crescindă a rachetelor de viteza cosmică, la suprafaţa
tul Ung Van Khtein, ministrul Aface a acestui bloc. IN PRIMUL R1ND, să se pună ca N. S. Hruşciov, şi preşedintele sovietice a îngăduit înfăptuirea lui s-ar fi dezvoltat temperaturi
rilor Externe al i{. D. Vietnam. păt amestecului S.U.A. şi al altor state S.U.A., J. Kennedy, a înconjurat „Viena îi aşteaptă pe Hruş tuturor programelor complexe extrem de înalte (temperatura
Trecând la situaţia din Laos, repre membre ale S.E.A.T.O. In Laos; este rapid Austria. Ea este pe buzele ciov şi Kennedy“, „Viena salută de cercetări, datoriTâ {aptului că gazului, de pildă, in pătura adi
Vietnamul democratic, a declarat zentantul R. D. Vienam a subliniat că necesar să fie retrase din Laos toate intilnirea conducătorilor celor a permis să crească greutatea acentă ar fj atins in acest caz
ling Van Khiem, este vecinul Laosu- nu este suficient să se vorbească des irupele străine, să fie lichidate bazele tuturor. două state — cele mai puternice încărcăturii utile. citeva mii de grade).
lui şi este interesat ca, împreună cu pre neutralitate — ea trebuie să fie militare create de ele, să fie eliberat din lume“ scriu ziarele austriece.
ceilalţi participanţi la conferinţa de la respectata. Laosul de „ocrotirea“ S.E.A.T.O. Lao- încă acum citeva zile, şeful Dacă ţinem seama de comple Problema aterizării navei ay
Geneva din 1954, să asigure respecta su! tre'.uie să se obnge să nu participe xitatea sarcinilor trasate in con dat extrem de mult de lucru.
rea acordurilor încheiate. Aceste acor Delegatul american, a subliniat U:ig la nici un fel de alianţe agresive mili guvernului austriac, dr. Alfons diţiile luptei înverşunate pentru
duri au o mare însemnătate, deoarece Van Khiem, a vorbit la această confe tare, indiferent de forma lor. EI tre realizarea unui maxim de ciş- Nava-satelit a aterizat avind
ele nu numai că au pus capăt războiu rinţă despre necesitatea respectării buie să se oblige să nu permită ca alte Un pas spre rezolvarea problemelor internationals tig in ceea ce priveşte greutatea o viteză redusă şi nu a suferit
lui din Indochina, dar au şi prevăzut acordurilor de Ia Geneva, dar să ne fie state să creeze baze militare pe terito şi volumul, măsurate literalmen stricăciuni importante.
excluderea războiului pe viitor. Prin li permis să menţionăm că tocmai guver riul său. CAIRO 20 (Agerpres). Ziarele nii Sovietice se bucură de apro te in grame şi centimetri cubi,
tera şi spiritul lor, ele erau menite să nul Fumi Sananikone, creat de Statele clin Cairo, publică la* loc de frun barea unanimă, scrie comenta activitatea colectivului de con Problema asigurării siguran
împiedice manifestarea unei noi forme Unite este cel care a respins făţiş acor IN AL DOILEA K1ND, trebuie să te comunicatele oficiale de la torul politic al ziarului „Akhbar structori care a rezolvat cu suc ţei de zbor în ansamblu a creat
de colonialism în indochina. durile de la Geneva. se pună capăt amestecului străin sub Moscova şi Washington cu pri El-Yom“ din R.A.U. Această în ces sarcina asamblării şi ampla multe complicaţii in ceea ce pri
toate aspectele sale în treburile interne vire la apropiata întîlnire dintre tîlnire va constitui un pas pe sării numeroaselor aparate, a veşte construcţia navei. întregul
Şeful delegaţiei R, D. Vietnam a In încheiere, ministrul Afacerilor ale Laosului. In contormltate cu punc N. S. Hruşciov şi J. Kennedy. calea spre rezolvarea probleme subliniat Blagonravov, este cu zbor s-ar fi putut desfăşura in
vorbit în amănunţime despre situaţia Externe al R. D. Vietnam a spus că tul 12 al actului încheiat la conferinţa subliniind importanţa deosebită lor internaţionale. Ea poate adevărat uimitoare şi vădeşte o
drin Vietnamul de sud. Încâlcind acor- ideile formulate de şeful delegaţiei de la Geneva, urmează să se promo sparge gheaţa din relaţiile din mare subtilitate. mod automat, conform progra
durile de la Geneva, S.U.A. au trimis guvernului regal al haosului şi de şe veze o politică care să otere laoţieni- a acestei întîlniri. ultimul timp dintre cele două mului stabilit. Dar şi în acest
în această ţară o uriaşă cantitate de ful delegaţiei Partidului Neo Lao Hak- lor posibilitate de a rezolva singuri El a comunicat că prima lan caz a fost prevăzută posibilita
armament şl o mulţime de consilieri sat in legătură cu reglementarea pro treburile Laosului. Nu incape nici o îndoială că sare a unei rachete „academi tea dirijării unor procese perso
blemei laofiene, sint toarte juste. De- ce“ cu un animal pe bord a nale de către cosmonaut. De
intilnirea dintre conducătorii gu aceea, deşi în felul acesta con
IN AL TREILEA KIND, Laosul tre vernelor Statelor Unite şi Uniu lagăre opuse. fost efectuată în U.R.S.S. încă strucţia navei se complica, nava
buie să fie o ţară cu adevărat paşnică,
LA SY!AN neutră, independentă şi unificată, con a fost înzestrată cu instalaţii
care permiteau pilotului să con
Al doilea raport cu privire la îndeplinirea hotărîrilor
form acordurilor de la Geneva din ducă orientarea ei, să intervină
A u iia ce jp ta t t r a t e ilw e le 1954, conform spiritului acordurilor de Consiliului de Securitate în Congo in reglementarea temperaturii.
la Vientiane din 1950-1957, conform Pentru ca în timpul lansării
f r a n c o » a J g e i >i e n e declaraţiei comune a prinţului Suvanna Hammarskjjoefd continuă să şi coboririi să nu fie depăşite
Furtuna şi prinţului Sufanuvong din suprasolicitările admisibile, a
20 noiembrie 1900 şi conform progra slujească interesele colonialiştilor spus în continuare Blagonravov,
a lost necesară reducerea la mi
EVIAN 20 (Agerpres). — se obţine recunoaşterea necondi mului politic din şase puncte, dat pu nimum a acţiunii lor. In acest
Sîmbătă la amiază au început ţionată de către guvernul Fran blicităţii la Xieng-Kuang la 8 mai 1961
Ia Evian tratativele dintre re ţei a dreptului poporului alge- de guvernul prinţului Suvanna Fumma. NEW YORK 20 (Agerpres). ca o m ăsu ră în cadrul în făp m arskjceld se m ulţum eşte în scop a fost construit un fotoliu
prezentanţii guvernului francez rian la autodeterminare. Guvernul R. D. Vietnam consideră că — La New York a fost d at p u tuirii rezoluţiei Consiliului de rea lita te cu asigurările date de special, ţinindu-se seama de re
şi ai guvernului provizoriu al Respingînd acţiunile elemente problema Laosului este o problemă in blicităţii „al doilea rap o rt al Securitate. In rap o rt se spune guvernul belgian în leg ătu ră cii partiţia raţională a presiunii
Republicii Algeria. lor fasciste opinia publică demo ternaţională serioasă care poate fi re secretarului general cu privire că „pentru a reduce posibilita îndeplinirea acestei rezoluţii asupra corpului pilotului, pen
Delegaţia guvernului provizo cratică din Franţa care apreciază glementată prin tratative paşnice. la unele m ăsuri luate în cadrul tea izbucnirii unui război civil deşi el însuşi a fost nevoit să tru ca în momentul suprasolici
riu este condusă de Krim Bel- începerea tratativelor drept o După cuvântarea rostită de Ung Van îndeplinirii rezoluţiei Consiliu în K asaiul de sud, recent a recunoască că în ceea ce p ri tărilor acestea să acţioneze în
Ikassem, vicepreşedinte şi mi direcţia piept-spate.
nistru de Externe; delegaţia importantă victorie a sa în lupta Khiem, a cerut cuvîntul reprezentantul lui de Securitate din 21 feb ru a avut loc o redeslocare a tru p e veşte ,,precizarea m etodelor de
franceză este condusă de Louis pentru pace în Algeria, depune Vietnamului de sud. După cum era de rie 1961“. lor O.N.U.“ . îndeplinire a rezoluţiei guver Varianta înconjurării globului
Joxe, ministru însărcinat cu toate eforturile pentru ca trata aşteptat, el şi-a consacrat discursul în nul belgian a m anifestat ace pe o orbită nu a fost aleasă în
cercărilor de a justifica politica a că In acest document se încear In realitate, această manevră eaşi lipsă., de dorinţă care în mod întîmplător, întrucit aceas
problemele algeriene; împreună că să se prezinte lucrurile ca a Comandamentului. . trupelor
cu delegaţia franceză, la Evian tivele de lă Eviări sa ducă lă re rei consecinţă a fost încălcarea acor- şi cum rezoluţia Consiliului de
a sosit Georges Pompidou, con O.N.U. se-'p rezin tă--ca un nou unele cazuri pune la îndoială ta reprezintă un pas hotăritor
silier al generaluîui de Gaulle. glementare paşnică, cit mai grab durilor de la Geneva din 1954, Securitate cu privire ia Congo act de toleranţă condamnabilă însăşi consimţămîntul său prin in cucerirea spaţiului cosmic, a
fa ţă de bandele lud K alonji cipal faţă de rezoluţie“. subliniat Blagonravov. Această
Prima şedinţă a conferinţei nică a problemei algeriene. Următoarea şedinţă are loc Ia 22 mai. s-ar îndeplini norm al. Com an care duc o politică de exter variantă a asigurat cercetarea
a început !a ora 10 gmt. Pri dam entul trupelor O.N.U. p ri m inare nemiloasă a triburilor Mizlnd cu încăpăţânare pe problemei influenţei duratei de
mul a luat cuvîntu! Louis .loxe, credincioase guvernului legai agenţii colonialiştilor străini,
care a făcut o expunere a pozi mind întăriri serioase pentru al Republicii. Ham m arskjoeld ignorează în zbor, a rezolvat sarcina zboru
ţiei cu care delegaţia franceză raportul său faptul că în Re lui dirijat, dirijarea coboririi,
se prezintă în faţa conferinţei. Ferhat Abbas: Sui Algeria imera. forţele sale arm ate, se spune Noul rap o rt ai lui Hamimarsk publica Congo există un guvern intrarea in păturile dense ale
Au luat apoi cuvîntul în numele va fi !©e pesi&ras fefl algerienii p rin tre altele în raportul lui joeld arată în fond că secre legal care a fost ales de P a r atmosferei şi sarcina întoarcerii
delegaţiei algeriene Krim Rel- Hammiarskjceld, a luat măsuri ta ru l general al O.N.U. nu do lam ent şi se bucură de sp ri in bune condiţiuni pe Pămint.
îkassem, Ahmed Boumendie!. pentru preîntâm pinarea unui reşte să ceară categoric Bel jinul m ajorităţii poporului con-
Ahrr.ed Francis şi TaierJ Bula- giei să îndeplinească rezoluţia golez. In comparaţie cu varianta so
bruf, care au expus punctul de TUNIS 20 (Agerpres). — In- tii, continuă să se manifeste. război civil, în stpecial în re vietică, zborul înfăptuit recent
vedere al ‘delegaţiei guvernului Ir-un discurs pronunţat la pos- Trebuie să rămînem mai depar giunea K atangăi de nord şi a Consiliului de Securitate. Ham- ŞTS-ş?' in S.U.A. este de mică valoare.
provizoria al Algeriei. Prima turile de radio tunisiene în sea te mobilizaţi şi vigilenţa noas Kasaiului de sud“.
şedinţă a tratativelor a durat ra zilei de 19 mai, preşedintele tră trebuie să rămînă în con Lucru cusut cu aţă .<§ «
1 oră şl 45 de minute. S-a ho- guvernului provizoriu al Repu tinuare tot atît de vie pe cît ne In sprijinul acestei afirmaţii
tărît ca următoarea să aibă loc blicii Algeria, Ferhat Abbas, a sînt de ferme convingerile. Spe nu se m enţionează decât un A genţia France Presse a Şi totuşi, cercurile reac fa p ta eroică a lui lu ri G a
marţi. subliniat atitudinea constructi răm că europenii din Algeria singur fapt şi anume că „în dat p u b licită ţii o ştire ce a ţionare fra n ceze au anulat garin şi ştie şi ceea ce a rea
vă pe care o adoptă delegaţia vor înţelege odată pentru tot tim pul operaţiunilor O.N.U. în stirn it indignarea opiniei in v ita ţia lui I. G agarin de lizat Shepard p rin zborul
In conferinţele de presă pe algeriană la tratativele franco- deauna că începe o eră nouă K atanga de nord, trupele O.N.U. publice, ştire a a n u n ţa că a p a rtic ip a la „Ziua C os său. P ilotul cosm onaut so vie
care le-au ţinut sîmbătă clupă- algeriene de la Evian. au c a p tu ra t în to ta l 37 ds sol U niunea p a tro n ilo r din in d u s m osului". R eacţiunea fr a n tic a zb u ra t în sp a ţiu l cos
amiază, Louis Joxe, la Evian, şi şi că ei nu vor avea nimic de daţi m ercenari“. Dar Se ştie că tria aviatică a F ranţei a a- ceză refuză, desigur, să sp u . m ic m a i m u lt de 100 de m i
purtătorul de cuvînt al delega „Delegaţia noastră — a spus după arestarea lui Chombe. n u la t in vita ţia m aiorului lu ri nă deschis care-i cauza. O pi n u te, la o în ă lţim e de p e ste
Ferhat Abbas — abordează a- câştigat dacă-şi vor lega soarta m ercenarii albi ai m arionetelor G a g a rin de a p a rtic ip a la nia publică Insă a a fla t a d e 300 km ., pe c in d Sh ep a rd
ţiei algeriene, la Geneva, au ceastă întîlnire cu voinţa fer „ Z iu a C o s m o s u lu i•• c e u r m a vă ra tu l m o tiv. V izita lui lu ri a zburat pe o traiectorie ba
fost date unele indicaţii asupra mă de a aduce o soluţie defi de cea a colonialismului. In Al din K atanga au început să se să aibă loc la P aris pe d a ta G agarin in F ra n ţa coincidea listică , abia 15 m in u te şi la
desfăşurării primei şedinţe a nitivă problemei care se pune d e 31 m a i ( u lte r io r , a u t o r i cu so sirea la P aris a lu i K e n o în ă lţim e de 115 m ile şi a
tratativelor. Din acestea reiese de 130 de ani. Delegaţia noas geria liberă va fi loc pentru risipească singuri. t ă ţ i l e fr a n c e z e a u a n u la t Şi n ed y, p re şe d in te le S.U.A. cobortt In apele o cem u lu i,
că delegaţia franceză a repetat tră' începe tratativele cu speran Hamimarskjoeld menţionează sărbătorirea acestei zile). de unde a fo st cules cu aju
punctul de vedere afirmat în cu- ţa că se va pune capăt răz toţi algerienii. Toţi vor avea în Sosirea lu i G aga rin la P a torul navelor aparţinătoare
vîntările generalului de Gaulle. boiului. Pacea este posibilă da de asemenea acţiunile Coman N u e nevoie să su p u n em ris ar fi p u s in încurcătură flo tei m a ritim e am ericane,
că se vor acorda garanţiile in faţă un viitor de progres şi de creierul un u i efort prea m a autorităţile franceze. Dar are ştiin ţa şi tehnica am ericană
In expunerile lor, reprezen dam entului trupelor O.N.U. în re p en tru a ne da seam a de oare vreo legătură coinci nu i-au p u tu t p u n e la dis
tanţii guvernului algerian au pace. Pentru a face posibil a- su b stra tu l liotăririi de anu poziţie o navă puternică şi
arătat că principala problemă Kasaiul de sud, prezentîndu-le lare a vizitei în F ranţa a denţa de vizite — a lui K en p erfectă care să -i asigure un
care se pune în faţa tratativelor cest viitor, a plecat la Evian lui I. G agarin. P rim u l p ilo t ned y şi lu ri G agarin — in zbor co m p let in ju ru l Pă-
delegaţia algeriană“. m intului.
este traducerea în viaţă a au cosm onaut din lum e — c e tă F ranţa ? A vem toate m o tive
todeterminării. dispensabile. Pacea este de dorit ţean sovietic — şi-a cîştigat, le să sp u n e m că da. A u to ri O am enii sovietici au luat-o
tăţile franceze se tem ea u ca cu m u lt înaintea am ericani
•k şi este dorită atît de poporul Marşul de profesf împotriva bazei pe bună dreptate, prestigiul nu cum va a ten ţia opiniei p u lor — fa p t recu n o scu t p in ă
algerian cît şi de poporul fran atom ice de 5a H©fy Loshj corstânuă c u v e n it. D e la u n c a p ă t la blice fra n ceze să se în d rep te şi de cercurile conducătoare
Opinia publică din Franţa a cez“. altul al globului pâm intesc, nu spre oaspetele de peste d in S.U.A. G a g a rin a zb u ra t
primit cu deosebită satisfacţie lu ri G agarin a devenit cu ocean, ci spre pilotul-posm o- cu o navă fă ră egal în lum e.
începerea tratativelor de la Subliniind că, după ce vor LONDRA 20 (Agerpres). — km. Locuitorii oraşului le-au fă noscut. F apta lui eroică se n a u t I. 'G agarin. B ine p u s ă la p u n c t, sig u ră
Evian. Zeci de delegaţii, adu- fi recunoscute independenţa şi TASS transmite; Participanţii la cut o primire călduroasă. bucură de o apreciere fă ră
cind petiţii semnate de zeci de suveranitatea deplină a Alge marşul de la Londra la Holy precedent. El a p ă tru n s în D upă cite se ştie, conco
mii de locuitori ai Franţei, au riei, poporul algerian este dor Loch (Scoţia), organizat in Atunci cind administraţia unei m ite n t cu vizita lui K en n ed y
sosit la Evian făcînd cunoscută nic să întreţină cele mai bune semn de protest împotriva creă uzine a încercat să-i împiedice
relaţii cu poporul francez şi cu rii la Holy Loch a unei baze să participe la mitingul Ia care
•hotarirea poporului francez de a Franţa, preşedintele guvernului pentru submarinele atomice au luat cuvîntul participanţii la
provizoriu al Republicii Alge americane înzestrate cu rachete marş, muncitorii dintr-o subur
ria a spus în continuare : „Co „Polaris“, au ajuns la 18 mai în bie a acestui oraş au organizat
lonialismul, însă, nu a dezar oraşul Glasgow, cel mai mare o grevă de protest. La 19 mai
mat. Tratativele nu înseamnă centru industrial al Scoţiei, du participanţii la marş şi-au con
pă ce au străbătut peste 850 tinuat drumul spre Holy Loch.
încă pace. Forţele răului, for Lor li se alătură numeroşi ad
versari ai bazelor americane pe
ţele reacţionare; uliracolonialiş- teritoriul Angliei.
incearca sp a ţiu l cosm ic la o în ă lţim e la P aris, p e te rito riu l F ra n de reuşită, nava a ascultat
m a xim ă de p e ste 300 km ., a ţei urm a să se afle şi co s toate com enzile şi a efectu a t
sa în co n ju ra t globul p â m in tesc m onautul am erican Shepară.
şi a reven it cu bine pe pă- Sosirea lui in F ranţa nu p re — p u rtln d u -l pe G agarin —
ALGER 20 (Agerpres). - - In tot dosarele în stradă şi dîndu-le foc, m în t. E ste, deci, p rim u l p i zen ta in să nici un pericol
cursul zilei de vineri, precum şi în pentru a „protesta“ împotriva .faptu lot cosm onaut din lum e. Şi pentru a u to rită ţile franceze... zborul epocal în Cosm os.
roaptea de vineri spre sâmbătă — lui că delegaţia Frontului de Elibe to c m a i el să n u p a rtic ip e la Lui nu-i anulaseră invitaţia. Acest lucru n elinişteşte n es
în ajunul deschiderii tratativelor de rare Naţională din Algeria al trata „Z iu a C o s m o s u lu i" ! Probabil s-au g în ă it la ceva pus de m u lt O ccidentul. A-
la Evian-les-Bains — în principalele tivele franco-algerlene se aîiă în mo cesta e ste şi m o tiv u l p e n tru
oraşe din Algeria au continuat aten mentul de faţă în Elveţia. In orice caz, poporul fra n m a i m u lt — la fa p tu l că el care lui G agarin i-a fo s t a-
tatele ultracolonialiste cu bombe şi cez a şte p ta cu n eră b d a re so- nulată invitaţia de a p a rtici
grenade. Atentate cu bombe de acest fel au sirea lui lu ri G agarin la Pa trebuia să atragă a ten ţia nu p a la „Ziua C o sm o su lu i“ la
fost semnalate în cursul nopţii de n u m a i a su p ra sa ci... P aris. P rocedeul a u to rită ţilo r
La Alger, Oran, Bone şi altele, au vineri spre sîmbătă şi în Franţa, In ris. El — G a g a rin — a fo st franceze este absolut neum a
explodat numeroasa bombe rănind mr. plin centru! oraşului Lyon, o bomba O haină neagră, cusută cu nitar, calcă în picioare şi ig
multe persoane şi provocând importan a explodat în ţaţa sediului unui ziar ales c e tă ţe a n de o noare al iţă albă. In a cea stă ha in ă norează n o ţiu n ile cele m al
te pagube materiale. local. oraşului Saint D e n is; fo to îşi îm b ra că rea cţiu n ea fr a n elem en ta re de logică şi p o li
grafia lu i poate fi vă zu tă a- ceză com portarea fa ţă de p i teţe.
In Piaţa Victoriei, din centrul ora Comentind aceste provocări ale lâ tu ri de m u n c ito r u l de la lotul-cosm onaut sovietic. Po
şului Oran, ultracolonialiştii au orga !firacoloniar.Iilor, agenţia France stru n g sa u în casele m ultor In d iferen t insă dacă este
nizat o manifestaţie. Huliganii ultra- Presse arată că ele fac parte dintr-o cetăţeni din oraşele Franţei. norul francez nu poate fi In sau n u pe placul reacţiunii
colonialiştl au pătruns in birourile ..pregătire orientată şi bine determi A ceasta înseam nă că poporul franceze sau am ericane, m a
consulatului Elveţiei din Oran, de nată“ pentru • a încerca sabotarea tra fra n cez apreciază şi iubeşte să înşelat. Bunele sale in te n iorul lu ri G agarin ră m în e
vastând arhiva consulatului, aruncând tativelor de la Evian-les-Bains. sincer pe prim ul cosm onaut p rim u l pilot co sm onaut din
din lum e. ţii şi aprecierea reală a fa p lum e.
VIENA: Demonstraţie pentru dezarmare şi pace. telor ies la ivea lă cu to a tă
vigoarea. El cu n o a şte bine
Redacţia şi administraţia ziaruluişfe 6 Maţii* Ws V.Telefon: .188i J89j 75. Ja.\a plătită m numerar con lorm aprobării Direcţiunii Generale P.l.l.R, nr. 263.320 din 6 nokffibrle 1949. ^ Tiparul: Întreprinderea Eoli gţafjcâ ,1. Mai“ - Deva.
