Page 71 - 1961-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA
Anul XII!. Nr. 1993
Grăbirea ritmului şi îmbunătăţirea calităfii
care
Cu aproape un an in urină în cen­
trul oraşului Deva s-au început lucră­
rile la noul cvartal de locuinţe. Aici
au fost atacate un mare număr de apar­
tamente. In acest an, numărul aparta­
mentelor va spori prin atacarea de noi
blocuri. Deşi a trecut aproape un >an de
cind s-au atacat primele lucrări, totuşi
nu a fost dat în folosinţă nici un apar­
tament. In felul acesta şantierul nr. 1
al T.R.C.H, din Deva nu s-a încadrat
într-una din principalele prevederi ale
Congresului partidului aceea de a ter­
mina un bloc mediu în 4-5 luni de zile.
Aşa stînd lucrurile se pune întreba­
rea firească: care sînt cauzele ritmu­
lui nesatisfăcător de muncă ?
Justificări multe, dar
neîntemeiate
! Dacă discuţi cu tovarăşii din condu­
cerea şantierului despre unele cauze ale
neîndeplinirii planului de producţie,
constaţi că sînt în măsură să aducă o
mie şi una de justificări. Dar cînd în­
cepi să le analizezi, constaţi că una
este mai puţin întemeiată decît cea­
laltă. E drept că la început au existat
aici o serie de greutăţi In privinţa pri­
mirii documentaţiei, a deschiderii fi­
nanţării şi a eliberării amplasamentu­
lui. Dar acestea au tost rezolvate. Era
firesc deci ca munca să intre într-un
ritm normal. Slaba organizare a mun­
cii însă, a frînat în cea mai mare mă­
sură ritmul de lucru de aici. Au fost
perioade, şi din păcate ele s-au repe­
tat destul de des, cînd, din lipsă de
materiale, zile de-a rîndul formaţiile
de constructori au stat, sau au făcut
lucrări necalificate. De asemenea, echi­
pele au fost. deseori schimbate de Ia
un pnnct-ţi'e litcru-Ia altul, înşinte de
a-şi termina complect lucrarea, l.a fel
s-a procedat şi cu maiştrii şantierului.
Faptul că echipelor nu li s-au deschis foi
de acond la începerea unei lucrări, nu
le-a stimulat în sporirea volumului de
lucrări.
Firesc era ca, pornind de Ia lipsu­
rile semnalate în repetate rînduri, con­
ducerea şantierului şi a T.R.C.H. să ia
cele mai eficace măsuri pentru ca rit­
mul de lucru să lie impulsionat. Ori
rezultatele din primele patru luni ale
anului acesta ne arată că, dimpotrivă,
şantierul nu numai că nu a luat mă­
suri, dar a persistat in aceleaşi defi­
cienţe. încă nici acum fn cadrul şan­
tierului nu s-au luat măsuri pentru
deschiderea toilor de acord echipelor
la începerea lucrării. Aceasta şi din
cauză că „sistemul" de a muta mereu
echipele de la un Ioc de muncă Ia al­
tul, mai persistă. De asemenea şi în
rîndul meşterilor se mal practică astfel
de metode. Aşa, de pildă, la blocul din
KarI Marx lucrările au ajuns Ia eta­
jul 111. In acest timp pe aici s-au pe­
rindat nu mai puţin de trei meşteri.
Unde a dus această perindare de meş­
teri ? Zidăria este executată mai ales
ia parter şi cele două etaje, sub orice
critică, cu rosturi neunitorme, cele ver­
ticale mai ales sînt neumplute. Dar mai
grav este faptul că nu s-au respectat
Aspect din tuia laminorului ’1 lining al C.'v Hunedoara: se stivuiex blumurile.
Marţi 23 mai 1961
dimensiunite din proiect a camerelor.
Astfel de situaţii au iost şi sînt încă
specifice şi în cvartalul 23 August.
Slaba preocupare pentru aprovizio­
narea ritmică continuă să frîneze şi
acum ritmul de lucru, fată numai un
exemplu. Echipa de zidari condusă de
tov. foar. Roşitaru cu cîtva timp în
urmă a stat 4 zile în gol de lucru pen­
tru că nu a avut nisip şi var. Tot din
cauza slabei organizări a muncii pe
şantier, sînt dese cazurile cînd oamenii
cu calificare înaltă sau medie, fac lu­
crări necalificate ca preparare de be­
toane şi mortare, transport de cărămi­
dă la locul de muncă şi altele. La
aceasta trebuie adăugat şi un alt nea­
juns. Şantierul nu este asigurat cu ma­
teriale la nivelul planului operativ. În­
săşi randamentul muncii constructori­
lor de aici este scăzut. In primele 4
luni, din numărul mediu scriptic de 390
muncitori, 247 au obţinut realizări sub
nivelul sarcinilor de plan.
O bună parte din vină revine în­
săşi conducerii T.R.C.H. Deşi, doar la
doi paşi de sediul său, conducerea
T.R.C.H. nu a îndrumat în suficientă
măsură şantierul. Este concludentă în
acest sens legătura dintre trust şi şan­
tier prin faptul că deşi s-a întocmit un
grafic de desfăşurarea lucrărilor de că­
tre trust, acesta nu a ajuns fa şantier
de cît foarte tîrziu. De asemenea, în­
săşi în planificare au existat defici­
enţe. In primul trimestru şantierului i
s-a dat un plan cu aproape de două
ori mai mare decît fn trimestrul II
cînd ştiut este că condiţiile permit o
muncă rodnică. Şi apoi s-a tăcut mult
prea puţin, aproape deloc, pentru in­
troducerea micii mecanizări. Din acea­
stă cauză o serie de lucrări necalili-
cate imobilizează forţe de mutică ce ar
putea ii tolosite Ia alte lucrări.
Toate aceste lipsuri alt tăcut ca în
primele patru luni din acest an planul
de producţie să tie realizat doar în
proporţie de 79 la sută. Grav este însă
că nercalizarea sarcuîîi de plan a dus
Ia nerespectarea unei indicaţii date de
partid, aceea de a se termina şi da
în folosinţă un bloc mediu în 4-5 luni
de zile. Şi aceasta ca urmare a unor
lipsuri care puteau şi pot ti remediate.
Faţă de calitate, mai
exigenţi l
E drept că în privihţa calităţii s-au
făcut progrese. Conducerea şantierului
a finisat un apartament model, pentru
a fi etalon în finisarea celorlalte. De
asemenea s-a dat mai multă atenţie
tencuielilor, instalaţiilor, zugrăvelilor povestit cîte ceva şeful de brigadă
şi vopsitorii lor ca acestea să fie este­ Lucaci Andrei. Ne-a invitat în sectorul
tice, de bună calitate.
Mai sînt însă unele lucruri „mărun­
te" care umbresc ceea ce este bun şi
frumos aici — sub aspect calitativ. Se
mai întîlnesc prin unele apartamente
parchete prost montate, tencuieli cu o
drişcuială de slabă calitate, şpaleţii
sînt pe alocuri strîmbi. Unii vopsitori,
V. HĂLMĂGEANU
(Continuara In pag. 2-a)
De la începutul anului şi pî-
nă în prezent, ia I. M. Barza
au sosit numeroase maşini şi
utilaje noi tabricate în ţară şi
în ţările prietene. Numai în zi­
lele trecute, au fost descărcate
5 compresoare „Reşiţa" de 45
mc/min. pentru staţia Hîrnicu
de la suprafaţă şi un grup con-
vertizor, care se va monta în
secţia Musarlu.
Au mai sosit de asemenea
două pompe de 8 ţoii, care s-au
Pregătiri pentru campania de vară
In gospodăriile agricole de
stat din regiunea noastră se
munceşte in aceste zile fără ră­
gaz pentru terminarea lucrări­
lor de întreţinerea culturilor.
Concomitent cu aceasta, meca­
nizatorii din G.A.S. dau bătălia
pregătirii utilajului necesar strin-
gerii recoltei.
Pînă la 22 mai — ne infor­
mează tov. Constantinescu, me­
canicul şef al Trustului regional
Gostat — au fost puse in stare
Despre lupta pentru creşterea pro­ sută faţă de anul trecut. Şi dacă pînă transportoare blindate. De asemenea,
gresului tehnic Ia mina Lupeni ne-a acum sistemul de armare metalică cu !a perforarea în abataje, locul perfo­
4 B, la stratul f8. Brigada de mineri
tăia cârbuiTeie în condiţii mult mai
bune ca alte brigăzi. Aici se afla in- ca In 1959.
triSîltts '''?!sterrfii! -*de''“tirmării nietalic.fl" ‘ 330.000 tone de cărbune au fost ex­ inbîîht ’frât' compresoarfe“ m)F
cu stîlpi hidraulici şi brigada izbutise trase numai prin armare metalică în
în cele 7 zile de cînd foloseau acest nou abataje. Planul tehnic al acestui an felului cuin progresul tehnic îşi face tot
sistem de armare să dea 120 tone căr­ prevede a sa extrage prin armare me­ mai mult loc la mina Lupeni. Schimburi
bune peste pian.
Lucaci Andrei ne-a explicat bucuros se şi află pînă în momentul de faţă un celelalte mine din Valea Jiului ar fi
cum iuncţionează stîlpii hidraulici, cum
se dirijează presiunea prin stivele
(tumbele) metalice şi cu cît sporeşte
productivitatea muncii. Pe fiecare post,
productivitatea muncii creşte cu 0.2—
0,4 tone. In plus la fiecare o mie tone aceste lucruri. Nu se poate ca în acest
de cărbune se economisesc cîte 36—38 capitol să nu subliniezi faptul că în
m.c. lemn de mină.
lată numai un singur tapt din mul­
tele fapte care ilustrează avantajele a-
plicării tehnicii noi. Şi nu se poate
spune că Ia Lupeni grija pentru pro­
gresul tehnic n-ar sta în primul plan al
activităţii conducerii minei şi comite­
tului de partid. La Lupeni, an de an.
se poate vedea o dinamică a sporirii
producţiei şi produotvităţii muncii. Fără
să se lărgească mina, de doi ani în­
coace sporirea producţiei pe lîngă des­
chiderea a noi fronturi de lucru s-a
făcut mai ales prin mărirea productivi,
tăţii muncii. In 1959 faţă de 1958 pro­
ductivitatea muncii a sporit cu 11 la
sută, iar în 1960 faţă de 1959 cu 14,7
Ia sută. in acest an productivitatea
muncii va trebui să crească cu 10 Ia
4 pagini 20 bani
¦¦uniiY&xaicwxsvhsxBsxEzssBSBsnaxm ir—«a— —a ¦¦¦¦«¦¦¦¦aBBBMMgi
şi montat în locul unde se lu-
crează Ia amplificarea decan-
torului de steril Rovina, 76 ex-
piozoare, 255 vagonete, 11 tro-
lii mici acţionate pneumatic, 75
perforatoare C.P.-23, coloane de
susţinere telescopice, ciocane de
abataj etc.
Noile maşini şi utilaje, folo­
site cu grijă, vor face ca pro­
ducţia şi productivitatea muncii
să crească simţitor şi totodată
vor uşura munca în subteran.
de perfectă funcţionare toate cele
9 combine, 3 secerători-legători,
5 batoze, 11 cositori mecanice,
6 combine pentru recoltat şi to­
cat porumbul siloz, elevatoarele
pentru paie, autocamioanele etc.
Restul de utilaje vor fi repa­
rate in cel mai scurt timp.
In felul acesta lucrătorii
G.A.S. intimpină in bună mă­
sură pregătiţi data declanşării
lucrărilor campaniei de seceriş
şi treieriş.
— 1------------ , ,z=
stîlpi hidraulici nu s-a tăcut decît la
un singur abataj, în schimb producţia
extrasă prin susţinere metalică a tost
in anul trecut cu 24 la sută mai mare
talică — 460.00U tone. Pe întreaga mină de experienţă cu colectivele tehnice de la
număr de 10 abataje la care minerii
extrag cărbunele cu sistemul de armare
metalică.
Dar creşterea progresului tehnic, a
productivităţii, nu se rezumă numai la
mină şi-au făcut apariţia haveze noi şi
O nouă brigadă
artistică
Pe lingă clubul muncitoresc al sin­
dicatelor din Petroşani a luat de cu­
rînd fiinţă o nouă brigadă artistică de
agitaţie a întreprinderii „6 August“
din localitate. Deşi proaspăt înfiinţată,
brigada a prezentat pinâ în prezent
două programe artistice în faţa oame­
nilor muncii din oraş. Printre cei mai
buni artişti amatori se numără mun­
citorii Rusu Vasile, Iordâchescu Viorel,
C. loan şi alţii.
Seară a prieteniei
romîno-sovietice
Zilele trecute a avut loc la colţul
roşu al U.R.C.C. din Deva, o seară în­
chinată prieteniei romîno-sovietice. Cu
acest prilej s-a făcut recenzia roma­
nului „Aurul“ de Boris Polevoi, In con­
tinuare s-a audiat un program de cîn-
tece sovietice şi romineşti pe discuri
De asemenea, în cadrul acestei seri au
avut Joc proiecţii de tihne, care au re­
flectat imagini din viaţa cuitural-ar-
tistică a G.R.S.S.
Curs de instruire
cu directorii
de cluburi
Consiliul sindical regional a orga­
nizat de curînd un curs pentru instrui­
rea directorilor de cluburi din regiunea
noastră. Cu acest prilej s-au predat
lecţii, de îndrumare pe teme privind
planificarea muncii, propaganda prin
conferinţe, munca cu cartea şi activi­
tatea formaţiilor artistice de amatori.
Lecţiile au fost urmate de exemplificări
concrete, la oare şi-au adus contribuţia
directori ai cluburilor fruntaşe, ca tov.
1. Moldovan de la clubul „Siderurgis-
tul“ din Hunedoara, Micuda Constan­
ţa de la clubul minier din Gurabarza,
Toţii Baiint din Cugir şi Ovidiu .Morarii
de la I.C.S. Hunedoara.
® Semnalelor presei — atenţia
cuvenită 1
o Organizarea muncii — condiţie
de bază a succeselor în producţie.
(pag. 2-a).
o Sport
a Drumul spre Cosmos.
(pag. 3-a).
o Presa americană despre apro­
piata intîlnire Hruşciov-Kennedy.
(pag. 4-a).
No! construcţii
în G . A. O.
Paralel cu efectuarea lucrărilor de
cîmp, colectiviştii din Şoitnuş, raionul
Ilia, au o preocupare deosebită faţă de
noile construcţii ale gospodăriei.
Astfel, pînă la data de 1 iulie a.c., ei
vor da în folosinţă o nouă magazie
de cereale cu o capacitate de 30 va­
goane. Totodată se continuă în ritm
susţinut şi lucrările de construcţie a
unui grajd cu o capacitate de adăpos-
tire a 100 vite mari.
La lucrările de construcţii îşi a-
duc contribuţia colectiviştii Avei Ga-
bor, Aurelia Munteanu, Petru Tămă-
taş, Rozalia Maier şi alţii.
A. MOîSlU
corespondent şelor se desfăşoară
—000—
araaa
La Casa de cultură drn oraşul Sebeş,
a avut loc de curînd „Parada modei“,
organizată de cooperativa „Sebeşana“
din localitate. Au tost prezentate cu
această ocazie peste 50 de confecţii de
îmbrăcăminte ale fabricii „Gheorghe
Gheorghiu-Dej“, printre care rochii de
damă din stofe şi mătase, taioare, ca-
poate, costume bărbăteşti şi altele.
F1LARET CHIRUŢA
corespondent
ratoarelor pneumatice îl iau tot mai
mult perforatoarele electrice.
Ca să erească presiunea la fronturile
de lucru staţiile de compresoare au fost
utilate sau reutilate. In acest an s-au
lată aşadar, numai cîteva aspecte ale
foarte folositoare dacă s-ar organiza.
Pentru că tehnicienii şi inginerii de la
Lupeni acumulează pe zi ce trece o
experienţă tot mai bogată în legătură
cu progresul tehnic.
Sala sp a ţio a să a g ră d in iţei
de copii cu orar norm al din
H aţeg a d evenit p en tru o cli­
pă u n „şantier de co nstrucţii“.
Şi cei ţmai m ic i „şcolari" se
pregătesc pentru... stirşitu l a-
nului, prin jo cu ri educative
din ce in ce m a i atractive...
Zeci de cuburi m ulticolore
sîn t înşirate de-a lungul co­
voraşului. Un băieţel drăguţ,
cu ochişorii ca două m ărgele,
V aier P lum b, clădeşte o casă
din cuburi. C elălalt, fra tele
său, G hiţă, cu u n ciocănel m i­
nuscul, bate cîteva cuişoare
î n t r - o „g r in d ă “ a c a s e i. I n
ju r a lţi copii încarcă bile co­
lorate în cărucioare roşii, tra ­
se de că lu ţi a sem ă n ă to ri celor
din basm e.
’G h e o r g h e B is tr ia n , u n b ă ­
ieţel plin de vioiciune încsar-
In primele 15 zile ale acestei luni echipa de furnalişti condusă de
comunistul loan Blaj de la uzina „Victoria" Călan a produs peste plan peste
66 tone fontă de bună calitate.
IN FOTO: Şeful de echipă loan Blaj, privind starea cuptorului prin
gura de vînt a furnalului.
=6S!=
n ie m g o s p o d a ri
I m a i !b in e
întrecerea patrio- —_ nerezolvate. Aceasta
reflectă slaba pre-
tică pentru o cît mai NICOLAE PIENARU
bunâ gospodărire a 5ecretar a) comitetului executiv al ocuPare a sfatului
comune or şi ora sfatului popular raional Alba popular de aici, pen-
_____ __ tru buna gospodărire
şi in raionul nos- a oraşului. Depu-
tru cu multă însufleţire. Rezultatele taţii şi ceilalţi cetăţeni nu au fost an-
obţinute pe primele patru luni ale anu- trenaţi în suficientă măsură la acţiu-
iui reflectă pe deplin acest lucru, ni le gospodăreşti. Asemenea neajunsuri
Lucrări importante prin munca vo- s-au manifestat şi in munca sfaturilor
luntară a cetăţenilor s-au realizat în populare din comunele Gaîda, Vinţul
Primul rînd in comunele din raion, in de Jos, Sîntimbru şi Peţelca. or[_
multe părţi sfaturile populare, deputaţii Dupi CUm se şHe ^
şi cetăţenii au manifestat un interes tot cărci î|ltreceri se nasc n0- initiative
md.eav.iin.ma .arc.eit pemnatri.u ct.raumloocaasleit.ăţ'i,Llea lo_Srarsd,ă, care au menirea să, d,ucă_ la îmbunătâ-
Cricău şi Teiuş, s-au amenajat parcuri, ţirea ,nuncÎi* Zile,e trecuie am afIat>
la Hăpria a fost terminat şi dat în despre iniţiativa Comitetului executiv
folosinţă un magazin universal, Ia a Sfatului popular raional Orăştie care
Bemc şi fntrcgalde prevede c a : Pînă
au început cons- ~ ' ia sfîrşitui anului
trucţii noi de şcoliOraşele şi satele regiunii fiecare cetăţean din
etc. S-a extins de ^ fru m o a se ralon să Presteze
asemenea re ţe a u a ___________ ________________ _____ Ia diferite acţiuni
electrică în satele obşteşti cîte 15 ore
Galda, Şard, Ţelna şi Otejdea, iar ia de muncă voluntară“. Bineînţeles, este
Ampoiţa a tost ridicat in roşu un că­ vorba. de cetăţenii apţi pentru muncă.
min cultural, in majoritatea localităţi­ Aceasiă iniţiativă a fost studiată şi de
lor din raion s-au plantat peste 18.000 către Comitetul executiv al Sfatului
pomi ornamentali şi fructiferi. O mare popular raional Alba. S-a ajuns la con­
atenţie s-a acordat îs această perioadă cluzia că şi în raionul nostru iniţiativa
şi lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, de ia Orăştie poate fi aplicată. Ca pri­
Pînă acum, s-au săpat 15.947 m.c. pă­ mă măsură, in scopul traducerii în viaţă
timit pe văile Vinţului, Bucerdea, Ciu- a acestei iniţiative, zilele trecute a avut
gud şi Şeuşa. Pe primele patru luni, e- loc la sfatul popular raional o şedinţă
conomiiie realizate la lucrările executate de lucru cu unii preşedinţi şi secretari
prin munca voluntară a cetăţenilor din de sfaiuxi populare comunale, fiind in­
vi • .-,jv--•« -’4 ¦> •
întregul raion, se ridică la peste vitaţi şi unii deputaţi. Problema prin­
1.240.000 lei. cipală a discuţiilor a constituit-o ex­
Şi în oraşul Alba Iulta au fost ex­ tinderea iniţiativei de la Orăştie. Sfa­
tinse zonele verzi, s-au pavat străzi, turile populare au fost îndrumate să-şi
s-a îmbunătăţit alimentarea cu apă şi întocmească în acest scop planuri con­
iluminatul public al oraşului, canalul crete de acţiune.
sanitar a fost curăţat în cea mai mare Muncind pe baza acestei-iniţiative, la
parte etc. in acest oraş însă nu s-a sfîrşitui anului vom raporta şi noi o
făcut totul pe măsura posibilităţilor. economie — prin muncă voluntară —
Multe probleme care au constituit pro­
puneri ale cetăţenilor au rămas încă (Continuare în pag. 2 a)
că să repare rotiţa unui ca­ în orînduirea cuburilor. Tina
m ion, care trebuie să porneas­ A dam este ta len ta tă în dese­
că de în dată „pe şa n tier“. narea figurilor şi florilor pe
c a r to n a ş e .
O fe tiţă cu zu lu fii aurii se
am estecă şi ea în echipa Cu chipurile lu m in a te de
„constructorilor", deşi privirea zim b ete fericite, cei m ici se
îi m a i este a tra să de păpuşa pregătesc şi ei de „exam enul“
sa p refera tă din vitrin a dula­ lor. T o t a tît de p a sio n a ţi in
pu lu i cu jucării. jocurile de co n strucţii sîn t de
a ltfe l şi colegii lor, d e la g ră ­
U tem ista Arnalia M orarii, d in iţa u zin ei „V icto ria “ din
ed u ca to a re la a cea stă g ră d i­ Călan. Z ilnic, şi aci cla sa d e­
niţă, su p ra veg h in d u -le jocul,
z l m b e ş t e m u l ţ u m i t ă c in ă ~' v in e u n „ş a n tie r " p l i n de f r e a ­
vede a tît de zoriţi.
m ă tu l m uncit.
O m enajerie întreagă de că. Jucăriile confecţionate din
ţeluşi, u rsu leţi, elefa n ţi şi al­
te jucării îşi a ştea p tă în ra f­ cu tii de chibrituri, coji de ouă
turi, parcă nerăbdătoare, prie­ colorate, cartonaşele cusute,
tenii, prichindeii preocupaţi figurile de -dast eline, s în t ro­
a cu m de m u n c a lor. dul m îinilor m ici şi a h ă rn i­
ciei acelora cărora p a rtid u l
In decursul acestor jocuri le-a în c ă lzit vio.ţa cu o c o p ilă ­
se fo rm e a ză d ep rin d erile lor. rie fericită.
G heorghe B ălan este dibaci
ZÎNA VESESCU
'V^s. VA W-x ..-‘LVSA A /
--V W V .V