Page 72 - 1961-05

tras. 2
Consfătuirea agitatorilor
Recent, Ia comitetul de pSrtid al
Combinatului siderurgic Hunedoara a
avut loc o consfătuire a agitatorilor
din citeva secţii. Consfătuirea a prile­
juit un schimb util de experienţă asu­
pra metodelor de muncă folosite pen­
tru mobilizarea muncitorilor, ingineri­
lor şi tehnicienilor la Îndeplinirea pla­
nului de producţie.
Din discuţiile purtate a reieşit fap­
tul că munca de agitaţie a fost axată
pe îndeplinirea angajamentelor luate
în cinstea celei de a 40-a aniversări
a înfiinţării partidului, atenţia princi­
pală fiind îndrepată asupra îmbunătă­
ţirii calităţii produselor.
Agitatorii de la oţelării — loan An-
gheloiu, loan Draşoveanu, Alexandru
Buday, Ştefan Cornea — au relatat că
in urmă cu citeva luni procentul de
rebut era destul de ridicat. Calitatea
oţelului trimis spre. laminare lăsa de
dorit. In mai multe rinduri agitatorii
de la laminorul bluming au adresat
apeluri agitatorilor de la oţelării pen­
tru ca prin mijloacele muncii politice
de masă să mobilizeze colectivele de
oţelari Ia luptă pentru îmbunătăţirea
calităţii oţelului.
Cunoscînd această situaţie, agitato­
rii au trecut la intensiticarea muncii
de agitaţie în rînuul muncitorilor, ară-
tîndu-le concret mijloacele de reducere
a rebutului şi Insistînd în primul rînd
asupra respectării cu stricteţe a dis­
ciplinei tehnologice. Rezultatul activi­
tăţii lor se poate vedea din următorul
exemplu : dacă în luna martie a.c. pro­
centul de rebut la O.S.M. 1 era de 2,20
la sută, în luna aprilie a scăzut la
2,19 la sută faţă de 0,30 Ia sută ad­
misul.
Agitatorii de la secţia furnale 5-6 au
arătat că în timpul pauzelor, Ia inlra-
rea sau ieşirea din schimb, au vorbit
oamenilor despre importanţa reducerii
declasatelor. In primul rînd au subli­
niat faptul că reducînd cu numai 1 la
Sarcini care pot
fi înfăptuite
(Ortriare din pag. t-a)
fuşerind lucrul, nu au vopsit conduc­
tele de la încălzire şi calorifere pe par­ tier. Acesta în loc sa privească lucră­
tea dinspre perete. La vopsirea calori-
ferelor nu s-au respectat indicaţiile,
dîndu-se vopsea peste rugină, care
acum se cojeşte. La faţadă, din cauză
că s-a folosit var proaspăt (aceasta şi
din cauza aprovizionării neritmice)
tencuiala a început să „puşte".
Vorbind de calitate, nu trebuie uitat
că aici îşi aduc contribuţia şi alţi fac­
tori. In primul rind proiectantul. Acesta
(D,S.A.P.C. Deva) a repartizat cu to­
tul anapoda chiuveta şi priza electrică
in bucătării, în mijlocul pereţilor. In
felul acesta spaţiul bucătăriei nu poate
fi utilizat în modul cel mai bun. De
asemenea I. I. L. „Economica" Sebeş
continuă să trimită şantierului uşi şi
ferestre a căror calitate Iasă de dorit.
Dacă unele lucrări lasă încă de dorit
sub aspect calitativ, aceasta se dato-
reşte şi slabului control efectuat de
serviciul C.T.C. din trust şi chiar din
Expoziţie
Sîmbătă după-amiază la
Deva s-a deschis o expo-
ziţie cit lucrări ale tînă-
rului oictor Eftimie Modîlcă.
Expoziţia cuprinde peste 60 de
lucrări de grafică şi pictură care
ogiindesc, in cea mai mare parte,
Sem nalelor presei
atenţia cuvenită !
Prin articolele pe care le p u ­
blică in fiecare zi, înfăţişind
luipta avântată a poporului nos­
tru pentru desăvlrşlrea con­
strucţiei socialiste, popularizind
experienţa înaintată, combă­
tând aspectele negative care
mai există în unele domenii de
activitate, presa este un ajutor
preţios al organelor şi organi­
zaţiilor de partid, de s ta t şi
economice. Un rol deosebit de
im portant revine presei ea m ij­
loc de în d rep tare a lipsurilor.
Criticînd în mod principial,
constructiv, lipsurile din acti­
v itatea unor întreprinderi şi
instituţii, presa ajută la îm bu­
n ătăţirea muncii, la în lă tu ra ­
rea lipsurilor, la rezolvarea ce­
rinţelor maselor.
Pentru a întări eficienţa m a­
terialelor critice publicate în
presă, conducerea partidului a
stabilit ca atunci cînd într-un
ziar apare un articol sau o scri­
soare cu caracter critic, persoa-
na criticată, organul de partid,
conducerea întreprinderii sau
instituţiei respective, sînt da­
toare să le studieze cu atenţie
şi sa răsp u n d ă redacţiei, ară-
tin d starea de lucruri şi m ă -
şurile iuate pentru ltefidarea
lipsurilor şi îndreplarea greşe­
sută procentul de declasate, se pot rea­
liza importante economii.
Consfătuirea a scos în evidenţă că
la secţia 1l-a furnale ca şi la alte sec­
ţii din combinat, agitatorii, folosind
graficele de producţie, şi alte mijloace
ale agitaţiei vizuale, au organizat dis­
cuţii cu echipele din care lăceau parte
scoţînd în evidenţă metodele folosite
de fruntaşi. Gu ocazia discuţiilor oa­
menii au propus diferite măsuri şi au
scos la iveală o serie de deficienţe în
procesul de producţie, lot din discuţii
a reieşit importanţa iniţiativei „Să rea­
lizăm planul fiecărei luni cu o zi mai
devreme".
Agitatorii participanţi la consfătuire
au relatat că în atenţia muncii lor a
fost şj respectarea disciplinei în mun­
că, ca un factor de seamă în realizarea
indicilor de plan. La secţia l-a furnale
— a arătat agitatorul Uheorghe Ior-
dache — erau dese cazuri de întîrzieri
de la serviciu, lipsuri nemotivate. Agi­
tatorii au stat de vorbă cu cei care au
întîrziat sau lipsit nemotivat. Dacă cel
în cauză nu se îndrepta se cerea aju­
torul tovarăşilor săi de muncă. Pe de
altă parte cazurile de încălcare a dis­
ciplinei erau criticate la gazeta de pe­
rete şi la suplimentul satiric. La fel
iu procedat şi agitatorii de la blu­
ming, de la laminorul de 650 mm. etc.
Datorită acestei preocupări, în prezent
asemenea atitudini ţaţă de muncă sint
foarte rare.
Participanţii la consfătuire au apre­
ciat că asemenea manifestări sînt bune,
ii ajută în muncă şi ii înarmează cu
noi cunoştinţe. Ei au propus comitetu­
lui de partid ca în viitor să organizeze
şi alte consfătuiri ale agitatorilor din
combinat.
(n încheierea consfătuirii, tov. Gheor-
ghe Popescu, activist al comitetului de
partid, a arătat participanţilor care sînt
principalele sarcini în munca politică
de masă în perioada actuală.
I. NELEGA
şantier. Sînt luni cie zile de cînd acesta de aici s-au convins din pro­
nu a mai ieşit pe şantier. Şi apoi un
rol important îl are dirigintele de şan­
rile cu ochi de locatar, se rezumă
doar la semnarea situaţiilor de plată
iar de calitate se interesează, cum s-ar
zice printre... picături.
* ticipare rodnică a colectiviştilor
O analiză a activităţii şantierului a
arătat că aici munca se poate ridica
fa nivelul sarcinilor trasate de cel de-al tat. se asigură sporirea pro­
111-lea Congres al E.M.K. Este însă ne­
cesar cp atît conducerea şantierului cît
şi organizaţia de partid să treacă fără
întârziere la luarea celor mai eficace
măsuri. Întreaga activitate a organiza­
ţiei de partid să fie îndreptată înspre
grăbirea ritmului de mutică şi îmbună­
tăţirea calităţii.
Trebuie să se desfăşoare o asemenea
muncă fn cadrul şantierului, îneît fie­
care constructor să poată spune cu
mîndrie că a dat viaţă sarcinilor tra­
sate de partid.
de pictura
aspecte din viaţa pădurenilor.
Dintre lucrările expuse se dis­
ting : „Casă veche pădureneas-
că", „Portret de pădurean“, „Să­
răcia trecutului“, „Tirg la pă-
dureni“, „Orizontul VI Teliuc“
şi altele.
lilor. Această cerinţă pe care
partidul o pune in faţa orga­
nelor sale precum şi a organe­
lor de s ta t şi economice, tr e ­
buie să fie respectată Întocmai
în interesul construcţiei socia­
liste, al îm bunătăţirii activită­
ţii în toate sectoarele.
Redacţia ziarului „Drumul
socialismului“ prim eşte nume­
roase comunicări de la organi­
zaţiile de p a rtid raionale Şi
orăşeneşti, sfaturile populare,
conducerile întreprinderilor etc.,
cu privire la m ăsurile luate în
urma articolelor critice publi­
cate. Şi este firesc ca aceste
răspunsuri să fie aştep tate şi
urm ărite cu atenţie de cititori.
Muncitorii din fabrici şi uzine,
ţăranii m uncitori, cetăţenii de
la oraşe şi sate vor să se con­
vingă de faptul că semnalele
critice trim ise de ei presei au
avut efectul cuvenit, că ele au a-
ju ta t ia lichidarea lipsurilor, a
stărilor care împiedică mersul
înainte.
Sînt însă şi cazuri destul de
frecvente cînd unii tovarăşi nu
răspund la articolele critice în
care sint vizaţi, ignorînd a st­
fel criticile făcute la adresa
lor, a org r izaţiilor. în trep rin ­
derilor sau instituţiilor pe care
le conduc.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1993
O rganizarea m u n cii—con d iţie Cînd există preocupare
de b a z ă a s u c c e s e lo r în p r o d u c ţ ie Comitetul comunal de partid vor putea să-şi instaleze di­
din Băiţa, îm preună cu Comi­ fuzoare.
tetul executiv al Sfatului popu­
Un grup de colectivişti din nizaţiei de partid. Colectiviştii legume şi zarzavaturi care, va­ lar comunal, rezolvă propu­ In satul Peştera, deputaţii
loan Lazăr, Romulus Groza,
satele Coşlariu, Gothatea, Bră- (apţi pentru muncă 185)', sînt lorificate, au adus colectivişti­ nerile făouite de cetăţeni cu loan Buda şi Lazăr Şerban, au
mobilizat cetăţenii la lucrările
nişca şi Sibişeni, sate în care toţi cuprinşi într-o singură bri­ lor an de an venituri de peste ocazia alegerilor de la 5 m ar­ de deschidere a unui drum lung
de 2 km. în tre satul lor şi Vă-
s-au înfiinţat noi gospodă­ gadă (mixtă) de producţie com­ 100.000 lei. tie. In acest sens s-a întoc­ lişoara. Aici s-au p resta t 400
de zile m uncă patrio tică cu
rii voleotive, au solicitat pusă din şase echipe. Trei echi­ Şi în sectorul zootehnic per­ m it un plan de m ăsuri privind b raţele şi 102 zile munică cu a-
pe a cîte 42 colectivişti muncesc manentizarea îngrijitorilor-muL înfrum useţarea satelor prin telajele, tra n sp o rtîn d u -se 300
redacţiei, să li se îm p ă rtă şea s­ la cultura mare. Pentru deser­ gători de la ferma de vaci a construirea unor cămine cultu­ mic. de p iatră. Acestea sînt
că pe calea scrisului din expe­ virea ramurii legumicole, a fost contribuit la obţinerea unor pro­ rale, pavarea drum urilor cu numai, citeva exemple care do­
rienţa dobîndită în organizarea organizată o echipă în care lu­ ducţii sporite. De la majoritatea piatră, plantarea de pomi or­ vedesc că sub îndrum area Co­
muncii de către unele gospodă­ crează 16 colectivişti, iar pen­ vacilor pe care le deţine acum nam entali etc. S-a/u form at de
rii colective eu activitate mai tru zootehnie o altă echipă gospodăria se realizează anual asem enea com itete de con­ m itetului comunal de partid,
îndelungată. compusă tot din 16 colectivişti. în medie circa 2.000 1. lapte. strucţii şi colective pe sate, din
Cea de a şasea echipă din care care fac parte membri de p ar­ deputaţii noştri se preocupă cu
Ţinînd seama de specificul fac parte doar 10 colectivişti, Muncind bine, organizaţi în tid şi deputaţi. Aceştia a ju tă
producţiei gospodăriilor oare au deserveşte sectorul pomicol care brigada mixtă şi pe echipe, co­ în mod concret pe cetăţeni pen­ interes de traducerea în viaţă
solicitat acest lucru, de num ă­ se întinde pe 22 ha. din care lectiviştii din Simeria Veche au tru traducerea în viaţă a pla­
rul colectiviştilor cuprinşi în reuşit ca şi în actuala campa­ nului de m ăsuri am intit. a propunerilor făcute cu ocazia
unităţile respective şi de su p ra ­ Răspundem Sa întrebările nie să obţină succese din cele
faţa ce o deţin, am găsit po­ mai frumoase. Ei au fost prin­ Faptele de pînă acum dove­ alegerilor de la 5 m artie, p ri­
trivit să relevăm cum este or­ colectiviştilor tre primii care au terminat în- desc că unii deputaţi, în m a­
ganizată munca în gospodăria sămînţările de primăvară si tot joritatea lor m embri şi candi­ vind buna gospodărire a co­
colectivă din Sim eria Veche, 6 ha. livadă tînără. Pe lîngă printre fruntaşi se situează şi munei.
unitate cu condiţii de muncă echipele amintite, un număr de ia lucrările de întreţinerea cul­ daţi de partid, se achită cu
asem ănătoare celor din Coşla­ circa 15 colectivişti muncesc în turilor. ROMULUS BETEA
atelierele de fierărie şi croito­ cinste de sarcina încredinţată.
riu. G othatea, Sibişeni şi Bră- rie sau sînt purtători de atelaje. Fiind convinşi că prin obţi­ secretar al comitetului comunal
nişca. nerea de noi succese pe calea Astfel, deputatul Nicolae Hog- de partid — Băii?.
In ultimii ani, la gospodăria întăririi economico-organizato­
* colectivă din Simeria Veche a man, din cătunul Grăileşti a Veşti
existat o deosebită preocupare rice a unităţii din care fac din comerţ
Au trecut peste 5 ani de cînd pentru permanentizarea colecti­ mobilizat locuitorii Ia tran sp o r­
120 familii de ţărani muncitori viştilor în echipe şi la ferme. parte, ei asigură creşterea con­ Pentru conservarea
din Simeria Veche au pus te­ tul prin muncă patriotică a alimentelor
melia unei gospodării agricole Terenurile si atelajele sînt tinuă a bunăstării lor, colecti­
colective. De atunci colectiva date în seama echipelor, iar .din can tităţii de 100 m.c. p iatră Pentru conservarea în bune
din Simeria Veche a făcut paşi anul acesta culturile prăşitoare viştii din Simeria Veche parti­ candiţiuni a alimentelor, secţia
însemnaţi pe calea consolidării p entru rep a ra re a unui -drum. El comercială a Sfatului popular
ei economico-organizatorice. A cipă cu însufleţire la producţia regional a Luat m ăsuri pentru
sporit an de an avuţia obşteas­ obştească. s-a preocupat apoi şi de extin­ p ro cu rarea şi dotarea eu frig i­
că, s-a dezvoltat multilateral dere a m ajorităţii unităţilor
V. PÎTAN derea reţelei de radioficare. comerciale din regiune. Astfel,
numai în ultimele două luni,
D atorită acestui lucru în cu- au fost dotate cu un num ăr de
30 frigidere de diferite capa­
rînd, aproape 100 de cetăţeni cităţi, cele mai im portante uni­
tăţi comerciale din Hunedoara,
producţia gospodăriei. Drept ur­ au fost repartizate pe echipe şi Petroşani şi Deva. Se prevede
de asemenea, ca pînă la sfir-
mare. colectiviştii au obţinut familii, pentru a se aplica re­ Biblioteca în s p r i j i n u l şitul anului să se procure încă
realizări tot mai însemnate în tribuirea după producţiile obţi­ 120 de frigidere.
ceea ce priveşte sporirea pro­ nute. Metoda retribuirii după
In curând noi spatii
ducţiei vegetale şi animale şi a producţia obţinută este aplicată minerilor
veniturilor băneşti. Una din căi­ şi în sectorul zootehnic. Buna comerciale
le care au contribuit ia conso­ organizare a muncii în gospo­
I n oraşele H unedoara şi Deva
lidarea econom ico-organizatnri- dăria colectivă a contribuit în Colectivul bibliotecii' clubului la club se organizează discuţii sînt în construcţie noi cvartale
că a gospodăriei o constituie mod hotărîtor la mobilizarea muncitoresc din Petrila, depune pe teme legate de problemele de locuinţe. Acum, lucrările La
preocuparea pentru organizarea colectiviştilor de a executa lu­ eforturi sporite pentru organiza­ importante ale producţiei, seri blocurile din aceste cvartale
raţională a muncii. Colectiviştii crările la timp şi în bune con- au intrat in faza de finisaj, iar
diliuni agrotehnice. Aşa se ex­ rea a cit mai multe acţiuni de de tehnică nouă, simpozioane, la parterele lor se fac lucrări
prie experienţă că îndeplinirea plică de ce în anul 1959 bu­ recenzii etc. In general se caută p en tru am en ajarea unor noi
cu succes a sarcinilor ce le stau năoară (culturile din anul 1960 masă cu cartea. ca munca cu cartea să contri­ spaţii comerciale.
în faţă este strîns legată de au fost în mare parte calami­ buie la răspîndirea şi generali­
buna organizare şi retribuire a tate), gospodăria a obţinut în Acţiunile desfăşurate de bi­ zarea metodelor înaintate . de Aici, vor fi deschis© m ag a ­
muncii. Ei şi-au dat seama că medie 2.400 kg. grîu, 3.000 kg. blioteca centrală a acestui club muncă în subteran, la sprijinirea zine alim entare, de confecţii şi
în felul acesta se asigură folo­ porumb, aproape 20.000 kg. car­ au contribuit la creşterea numă­ întrecerilor socialiste, la obţine­ textile, de b ijuterie şi parfum e-
sirea raţională a braţelor de tofi şi 1.420 kg. floarea-soare- rului cititorilor in oraşul Petrila rea de economii. Pentru popu­ rie e tc ... In vederea deschiderii
muncă din gospodărie, o par­ lui de pe fiecare hectar culti­ cu 82 la sută, faţă de perioada larizarea cărţilor tehnice sînt la tim p a acestor magazine —
vat cu aceste plante. corespunzătoare a anului trecut. expuse in sectoare afişe cu co- adică odată cu darea în folo­
în procesul de producţie pentru perţi false sau expoziţii de cărţi sinţă a blocurilor — s-au luat
executarea lucrărilor la timp şi Repartizarea judicioasă a bra­ Datorită concursului bienal de cu teme ca acestea : „Despre măsuri pentru procurarea mo­
de bună calitate, iar ca rezul­ ţelor de muncă din gospodărie anul trecut „Biblioteca în slujba importanţa economiei“, „întrece­ bilierului şi punerea la punct a
în echipe şi permanentizarea lor construcţiei socialiste“, s-a îm­ rea socialistă pe profesii“, „Im­ instalaţiilor necesare.
ducţiei în toate ramurile de ac­ pe sectoare de activitate au con­ bunătăţit componenţa cititorilor portanţa îmbunătăţirii transpor-
tivitate ale gospodăriei: tribuit totodată la ridicarea ni­ precum şi aprovizionarea biblio­ tului in subteran“ ctc.
velului de calificare, colectiviş­ tecii cu cărţi noi, prevăzute în
Veriga de bază în organiza­ tii reuşind să cîştige o bogată concurs. O atenţie deosebită s-a Intensificarea muncii cu car-
rea muncii la gospodăria colec­ experienţă la locul de muncă. acordat alegerii cărţilor potrivit tea în sprijinul producţiei, prin
tivă din Simeria Veche, este Colectiviste ca Marin Rusta, sarcinilor economice şi politice folosirea de metode din ce în ce
brigada permanentă de produc­ Ana Ghinea, Lenuta Munteanu. mai bune şi variate, contribuie
ţie. Buna organizare a muncii actuale. Au fost amenajate în mod efectiv la ridicarea ni­
în cadrul brigăzii constituie o Nica Negoescu, Raveca Grit- în acest sens vitrine cu velului de cunoştinţe al mineri­
preocupare de căpetenie pentru cărţi^ o tehnice _ solicitate de lor din Petrila — fruntaşi pe Va­
consiliul de conducere care în ies.cn etc.. au devenit legumi­ muncitori din diferite profe­ lea Jiului — răsfrîngîndu-se în
această privinţă primeşte un sii ca : mineri, instalatori, me­
preţios ajutor din partea orga­ cultoare din cele mai pricepute. canici etc. Dintre cărţile tehnice, mod pozitiv asupra preocupărilor
de o largă popularizare s-au bu­
Prin munca lor ele au contri­ curat volumele „Exploatarea ză­ lor de producţie.
cămintelor miniere“, „Straturile
buit la sporirea producţiei de de cărbuni în subteran“. „Dez­
voltarea industriei socialiste a
R.P.R.“, „Maşini şi unelte mini­
N e p u î e m g o s p o d ă r i şî m as b is ie ere“ etc.
In alcătuirea programului pri­
(Urmare lin pag. l-a) culturale, dispensare şi localuri pentru vind munca cu cartea se ţine
cooperative etc. Comitetul executiv al cont in primul rînd de sarcinile
de peste 3.000.000 lei. Desigur că noua sfatului popular raional a hotărît ca cele mai actuale legate de pro­
iniţiativă este un criteriu care va în­ toate aceste lucrări să fie eşalonate pe cesul de producţie. De aceea di­
lesni urmărirea şi cunoaşterea muncii perioade de timp pentru a nu fi stîn- rectorul clubului (tov. 1. Rai­
fiecărui sfat popular, fiecărui cetăţean. jenite muncile agricole şi realizarea man) şi bibliotecara (tov. A.
Noi ne vom strădui ca lucrările pentru sarcinilor economice. Astfel, la sfîrşitul
îmbunătăţiri funciare să continue pînă anului vrem ca şi cetăţenii din raionul Budea) participă cu regularitate
Ia protejarea de inundaţii a 440 ha. te­ Alba, prin munca lor să se ridice la ia consfătuirile de producţie pe
ren arabil şi păşune, vom intensifica nivelul fruntaşilor pe regiune în ceea exploatare, pentru a fi la curent
acţiunea de electrificare a satelor, vom ce priveşte gospodărirea comunelor şi
cu problemele importante, la or­
dinea zilei, din viaţa minei. In
începe noi construcţii de şcoli, cămine oraşelor. colaborare cu cabinetul tehnic,
lui cu privire la m ăsurile luiate chiar dacă. nu este publicată,
în urm a criticilor făcute în dacă este luiată in considerare
presă. Mai m ult declt atît, o cu toată răspunderea de către
m are parte din deficienţele cei cărora le este încredinţată
Articolul „Să-ţi fii singur con­ semnalate n-au fost încă în­ spre cercetare şi luare de m ă­ Soliştii vocali ce au u rca t scena clubului „S iă e ru rg istu l"
trolor“, publicat în ziarul „Dru­ dreptate. suri, are o mure putere. Tre­
mul socialismului“ din 4 fe­ buie să a ră tăm că mai sint şi din H u n ed o a ra la fa za re g io n a lă a celu i de-al V l-lea co n cu rs
bruarie a.c., critica unele lip­ Unii tovarăşi în loc să ră s­ cazuri cînd unele organe nu au
suri din secţiile de oţelărie ale pundă concret ce m ăsuri s-au în vedere acest lucru. Au trecut al fo rm a ţiilo r a rtistic e de a m a to r i au in te r p r e ta t cu 'm ultă
C.S.H. în leg ă tu ră cu calitatea luat pe urm a m aterialelor cri­ două luni de cînd redacţia a
neeorespunzătoare a oţelului. tice, recurg la răspunsuri for­ trim is Comitetului orăşenesc căldură şi m ă iestrie m elodii a p a rţin în d folclorului vech i şi n o u ,
Articolul scotea la iveală prin­ male. de partid Orăştie, sesizarea
tre altele că procentul prea un.ui cetăţean în leg ătu ră cu m elodii de m u zică uşoară etc., cu cerin d sim p a tia sp e c ta to ri­
m are de rebut la oţelării se d'a- Cum poate fi apreciat ră s ­ m anifestările neoorespunzătoa-
toreşte turnării defectuoase a punsul Sfatului popular al ora­ re ale unor tovarăşi din con­ lor.
oţelului în lingotiere, erupţii­ şului Deva la articolul „Nori ducerea ocolului silvic din lo­
lor, turnărilor cu oţel prea cald de... p ra f“ în care se a ra tă că calitate, fără ca redacţia să In f o t o : V alentina Trocaru. so listă a casei raionale de
sau prea reice, abaterilor de la „secţiunea de gospodărie co­ primească vreun răspuns.
procesul tehnologic din cauza munală a sfatului popular a c u ltu ră din B rad, c în tîn ă , a c o m p a n ia tă la acordeon, o m e ­
goanei unor maiştri după can­ luat m ăsurile necesare ca în­ Scriind ziarului, oamenii m un­
titate în dauna calităţii etc. In cepând cu data de 1 aprilie cii relatează despre succesele lodie po p u la ră din regiune.
m aterial erau arătate şi unele 1961 curăţenia străzilor să fie obţinute în muncă, despre ex­
lipsuri de care trebuia să se executată în tre orede 24 şi 7 perienţa înaintată, despre re­ ¦----- :.................... !Sars-i" ===--•• • -----
sim tă vizat Comitetul de partid dim ineaţa“ cînd cetăţenii o ra­ zervele existente in în trep rin ­
din combinat. Ar fi fost cazul şului ştiu prea bine că acest deri. In acelaşi tim p însă, ei Pregătiri la căminul ciftural
ca acest m aterial, precum şi o orar nu se respectă ? Pe cine scot la iveală neajunsurile care
serie de alte m ateriale critice poate să satisfacă un aseme­ m ai sînt şi a şte a p tă ca la sem ­ La Căminul cultural din satul Brigada artistică de a(
publicate ulterior, în care erau nea răspuns ? nalele lor să se ia măsuri. Scri­ Boholt, raionul Ilia, se întîlnesc spre exemplu, a pus în scenă
sorile şi sesizările oam enilor aproape in fiecare seară tineri programul „Bine-i in gospodă­
scoase la ive'ală deficienţele Form ale sînt şi unele răsp u n ­ muncii sînt o dovadă a creşte şi virstnici ce fac parte din for­ rie“.
suri date de întreprinderea ci­ rii spiritului de activitate şi de maţiile artistice. încadraţi intr-o
privind calitatea producţiei la nem atografică regională Deva iniţiativă al oamenilor muncii formaţie corală, o echipă’de tea­ Pe lingă aceste formaţii artis­
care, răspunzînd1 la semnatele a creşterii încrederii şi ataşa tru, o echipă de dansuri şi o tice se pregăteşte şi echipa de
O.S.M. II. aglom erator, blum ing critice arată că „s-au luat m ă­ m eniului lor faţă de regimte brigada artistică de agitaţie, ei fluieraşi, care, la faza regională
suri“ dar in practică nu urm ă­ dem ocrat popular, o mianifes se pregătesc pentru a prezenta a celui de-al Yl-iea concurs al
şi lam inorul de 650 mm. să fi reşte îndreptarea stărilor de tare a legăturii tot mai strîn- programe cit mai plăcute publi­ echipelor artistice de amatori s-a
lucruri criticate. se a organizaţiilor de p artid şi cului spectator. Cu aceleaşi pro­ clasat pe locul Iii.
constituit obiectul unor analize de stat cu masele largi. Iatf grame ei vor participa şi la faza
Nu este însă vorba aici nu­ de ce organizaţiile de partid, comunală a „Festivalului cuitu- Printre cei mai buni fluieraşi
pentru conducerea C.S.H. şi în ­ mai de felul cum reacţionează sfaturile populare, conducerile ral-sportiv“, care va avea loc in se află Nicolae Cliiţiba, Remus
unele organe la articolele cri­ cursul acestei luni ia Şoimuş, Popa, Aron Luca şi alţii.
deosebi direcţia tehnică, pre­ tice publicate în ziar. O parte întreprinderilor, trebuie să ţină
din scrisorile cu caracter cri­ AURELIA MOISU
cum şi com itetul de partid din tic trim ise la redacţie de către seam ă in activitatea lor de ori­
oamenii muncii, au fost înain­ învăţătoare
'combinat. Spre regretul nostru tate diferitelor organe spre ce scrisoare venită din m asă
cercetare şi luare de măsuri.
însă, aceste organ i n-au co­ de orice sesizare a p ă ru tă în
O scrisoare cu caracter critic, p-resă.
municat nimic cititorilor ziaru-