Page 75 - 1961-05

L~— ' PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA Nou! m e rs

umulsocialisawlui al tre n u rilo r

OOOQOO oooooo

In noaptea de 27/28 mai se O

pune în aplicare noul mers al O

trenurilor, valabil pînă la data A

de 26 mai 1962. L

La întocmirea noului orar s-a O

avut în vedere satisfacerea nece- O

sităţilor crescînde de transport o

ale economiei şl ale oamenilor L

muncii. Totodată, s-a stabilit o

legătură mai bună cu orariile de

Anul XIII. Nr. 1994 Miercuri 24 mai 1961 4 pagini 20 bani vară ale curselor de pasageri
1RTA şi NAVROM, care de ase­

menea, vor li puse in aplicare in

Concret şi competent curînd.
Pentru transportul teroviar de

mărfuri se pun în circulaţie tre­

In interiorul ziarului publi­ p a rtid a stu d iat tim p de o să p ­ nuri directe de marîă. Principa­ o
căm astăzi o pagină din expe­ tăm ână condiţiile de lucru şi lele modificări în circulaţia tre­
rienţa colectivului minei Petri- felul In oare se desfăşura m un­
la — clştigătorul întrecerii din­ ca în cele trei brigăzi, a scos nurilor de călători sînt în legă- ^
tre colectivele de m uncă din la iveală lucirujri interesante.
Valea Jiului in înitîmpinarea Pe lingă unele greutăţi create tură cu asigurarea transportului ^ F u rn a lu l nr. 1 de la u zin a V icto ria “ C ălan este d o ta t cu
aniversării partidului. de condiţiile de zăcământ şi in sta la ţii şi aparate p e n tru m ă su ră şi control din cele m ai
unele lipsuri de ordin tehnic oamenilor muncii către şi de la O m oderne.
Dacă ar fi să facem o apre­ (în stratul în care lucrează
ciere asupra muncii desfăşura­ brigada lui Michiev, spre exem ­ întreprinderi, precum şi spre sta- o In clişeul de fa ţă se p o t vedea tehnicianul Iu liu H a n ke
te de organizaţia de p artid de plu, se produsese o alunecare şi cau p eristu l Sim ion stâ n cu lea urm ă rin d cu a ten ţie încărcarea
la m ina fru n taşă a Văii Jiului a bancului de cărbune care in­ ţiuniie balneo-clitnatice. Viteza p fu rn a lu lu i la tabloul de p ro g ra m a re.
în conducerea şi în d ru m area fluenţa asupra creşterii presiu­
activităţii economice, în mobi­ nii) în brigăzi scăzise elanul comercială a trenurilor rapide, x
lizarea minerilor la îndeplini­ de m uncă al unora dintre mi­
rea sarcinilor de plan, credem neri, începuse să se facă sim­ V accelerate şi personale, pe liniile <7
că această apreciere s-ar putea ţită lipsa de răspundere, indis­
ciplina. Chiar unii m em bri şi <> principale, creşte cu 2,2—3,8 km. O
ezuma la două cuvinte: con­ candidaţi de pârtii ca Petru
cretă şi com petentă. Bendea, Vasile C hetea şi al­ O pe oră. Trenul accelerat nr. 401 $ Să ne pregătim din timp
ţii, absentau nemoivat de la
Concret şi com petent. Cit de lucru. ^ care circulă între Bucureşti Nord- ^
m ult spun aceste două cuvinteI
M aterialul Intocirt — după 9 Satu Mare. de pildă, parcurge a- O
Dacă răsfoieşti planurile de ce a fost studiat e comitetul
m uncă ale comitetului de partid de partid — a îosţpus în dez­ ? ceastă distanţă într-un timp mai pentru strân&gerea recoltei
şi organizaţiilor de bază de la baterea adunării goerale a co­
m ină găseşti multe tem e de a- m uniştilor din setor la care 9 scurt cu o oră şi jumătate decîi In aceste zile m ecanizatorii gional şi la T ru stu l regional
nalize privind: preocuparea pen au p a rticip a t şi rfimbri ai co­ din S.M.T., lucratorii gospodă­ G ostat, rezultă că in unele u-
tru creşterea randam entelor, îm­ m itetului. Discuţii) au fost vii, gO p.ină. acum.
bunătăţirea calităţii cărbunelui, pline de conţinut fructuoase.
asigurarea de condiţii pentru Chiar şi corminitil din cele v Pentru deservirea traficului că-
îndeplinirea planului de către
to a te brigăzile de m ineri eto. p tre staţiunile de pe litoralul Mă- % riilor agricole de stat, colec­ n ită ţi cum sîn t S.M.T. din Do-

g rii Negre se pune în circulaţie un g tiviştii, toţi oamenii muncii de bra şi gospodăriile de stat din

O număr sporit de trenuri. Intre A pe ogoare se străduiesc să exe­ M intia şi P etreşti, pînă la 22

^ Cluj—Constanţa ver circula tre- g cute in condiţii tot mai bune lu­ mai, nu au fost reparate to a­

nuri directe, iar pe distanţa Iaşi- O crările de întreţinerea culturi­ te batozele, m otoarele electri­
lor. Paralel, în unităţile agri­ ce, seeerătorile-legători, com bi­
Constanţa, vagoane directe de 0 cole socialiste se fac pregătiri nele pentru reco ltat . şi to ca t
intense pentru asigurarea strân­ porumbul siloz etc. Asemenea
M etoda puşcării selective a fo st extin să in toate abatajele călători, in vara aceasta, o bună V gerii Ia tim p şi fă ră pierderi
m inei G helar. A cest lucru a dus la îm b u n ă tă ţirea ca lită ţii m i­ a recoltei din acest an. deficienţe pot fi întâlnite şi în
parte din trenuri vor circula în 9 gospodării colective ca acele
n e r e u lu i.
IN F O TO G R A F IE : m in eru l şef de echipă A urel R opan, sta - continuare de la Constanţa, spre 9 M ecanizatorii de la S.M.T. Alba din N ădăştia Inferioară, Lăpuş-
Iulia, au re p a ra t pînă la 22 nic, Obreja, Coşlariu etc. unde
bilind, îm p reu n ă cu a ju to ru l să u A ndrei C urpenar, locul a m ­ Eforie, Vasile Roaită şi Manga- x
Comitetul de partid nu se trei brigăzi în cază au ajuns mai toate combinele planifica­ pregătirea uneltelor necesare
plasării găurilor de m ină. lia. xY te, 25 batoze din 29 (4 sînt a-
cum în lucru), 5 secerători-le- strînsuiui recoltei este răm asă in
^OOOOOOQOOOQOOOOQOQQOOZX) urmă.

lim itează Insă la astfel de ana­ la convingerea carărninerea în gători din 12 (reparaţia celor­ Această situaţie trebuie grab-

lize care cuprind în mod sis­ urm ă este nejusficată. De alt­ lalte se află pe .

tem atic activitatea economică a fel, realizările obnute în scurt Ştiri din Călan Produse mereu mai ieftine la sfîrşit) şi 11 1 1¦.1—,.„m nte lichidată.
motoare electri-
minei, stat bine pregătite pro­ timp, oînd minut! de produc­ La oro1i,nea ... Ritm ul de execu-
ţ are a repara­
blem ele ce urm ează să fie ţie a fost recuprat şi b rig ă ­ r-' i—»r-»r* znei
*
dezbătute sânt stu d iate m in u ­ zile şi-au relu a t Icul cuvenit în ce. M ecanizato. ţiilor ia utilajul
Fontă peste plan i ce va fi folosit din cam pania
ţios p lanurile de m ăsuri s'au în trecere prinţ) colectivele Prin califafea bună a reparaţilor rii d'e la S.M.T. O răştie au r e ­ de recoltare şi treieriş trebuie
p a ra t de asem enea, pînă la a- intensificat în toate unităţile.
proiectele de hotărîri se întoc­ fruntaşe, au onfirm at în l Fumahştii . uzinei „Victoria“ 1 Principalele surse de economii ale repararea a două pompe de tip „Stan­ ceeaşi dată, 21 batoze, 7 seoe- Organele agricole, comitetele
răto ri-le g ă to ri, 23 combine, 8 executive ale sfaturilor popu­
m esc din tim p etc. — şl se sol­ mod p ractic aceS lucru. Comi­ ţ din Călan desfăşoară o însufle- sectorului VIII electromecanic de la dard“ de 3.0Jo I. pe minut, a unui com­ m otoare electrice etc. O situaţie lare şl conduoeirille uniltăţilor
i ţitâ întrecere pentru sporirea in- E. M. Aninoasa constau in executarea presor de 20 m.c.. a două colivii de sim ilară există şi la S.M.T. agricole socialiste au datoria
dează întotdeauna cu rezultate tetul de partid a ras însă con­ ) dicilor de utilizare a agregatelor, reparaţiilor de cea mai bună calitate extracţie, confecţionarea unei cofrete M iercurea tunde re p a ra tu l u ti­ să analizeze felul în oare se
f Datorită acestui tapt, în perioada şi recondiţionarea de piese din mate­ pentru întrerupătorul maşinii de ex­ lajului agricol necesar în cam­ desfăşoară preg ătirile şi să ia
pozitive. cluzii pentru înregul sector, riale degradate. Folosiri du-le cu price­ tracţie, a unui lanţ elevator pentru cir­ pania de strângere a recoltei a de urgentă m ăsuri pentru ca
1 aprilie—23 mai a. c. ei au pro­ pere, colectivul de aici a reuşit ca în cuitul de vagonete goale etc. fost executat în proporţie de acestea să fie term inate pre­
La începutul lunii aprilie, spre pentru întreaga nină. El s-a dus peste plan 1.463 tone fontă. cursul acestui an să realizeze o eco­ 95 la sută. tutindeni înainte de începerea
nomie în valoare de 137.000 lei. De remarcat că !a nici una din re­ strîngeril recoltei.
exemplu, comitetul de partid preocupat mai îreaproape ca Cele mai trumoase rezultate paraţiile executate în această perioadă Experienţa anilor trecuţi a
Ie-a obţinut colectivul furnalului Iată cîteva din realizările înregistrate n-a avut nici cea mai mică reclamaţie. dovediţ. că recolta nu poate fi Executarea ' muncilor de re ­
s-a sesizat că brigăzile condu­ în brigăzile fru n te să nu slă­ ^ nr. 1 care numai în această lună .j v de aceşţţ colecţiy- înultirriele două luni i strîn să la tim p şi fă ră pierderi coltare şi tre ieriş în tr-u n tim p
dacă cam pania muncilor agri­ scurt şi în bune candiţiuni es­
se de m inerii G heorghe Mi- bească m unca poţicâ, să nu- C a dat-peste pla'n'4,)6l4'Ohe-font3. -3 cole de vară nu este pregătită te strîns legată de aplicarea
cu m ultă grijă, din vrem e şi metodelor înaintate de organi­
chiev, Nicolae P ă să ric ă şi Ni- şi facă loc m u lţu îrea de si­ pînă în cele mai mici am ănun­ zare a muncii şi exploatare r a ­
te. Muncile de vară, îndeosebi ţională a tracto arelo r şi m aşi­
eolae Cri stea din sectorul II ne care duce la sbirea sim ţu­ secerişul, trebuie executate cu nilor agricole. Este necesar deci
m are aten ţie şi în tr-u n tim p ca încă de pe acum, conduce­
sint am eninţate cu ră m inere a lui de răspundejela stagnare foarte sPurt, fiindcă orice în-
tîrziere pricinuieşte pagube. rile S.M.T, şl ale G.A.S. să a.
în urm ă pe luna respectivă. şi regres. In seotoila indicaţia sigure condiţii pentru ca în
Din păcate, necesitatea pre­ cam pania de vară să fie folo­
S-ar părea că pentru un comi­ comitetului de pard, s-au luat 1 Au redus consumul de exploziv gătirii tem einice şi din vrem e a site pe scară largă în cît mai
u tilajului ce va fi folosit în multe unităţi metode înaintate,
te t de partid de la o m ină un­ m ăsuri practice p tru în tări­ Maşină de file ta t cam pania de recoltare şi treie- cum ar fi cuplurile de maşini,
de lucrează 80-100 de brigăzi rea răsp u n d erii occîucerii sec­ r-lş nu este înţeleasă peste tot. lucrul în două schimburi etc.
şi frezat Petru lancău conduce una din cele Una din realizările înregistrate de Unele organe agricole şi condu­
ceri ale G.A.S. şi gospodării
pericolul neîndeplinirii pianului torului şi a maişllor fa ţă de Deşi uzina „Victoria“ Qălan mai bune echipe de înaintări de La echipa lui Petru lancău în luna trecută
nu este o uzină constructoare do mina Haneş. Cheia succeselor sale este şi reducerea consumului de ex­
în trei abataje n -ar trebui să sarcinile de planpentru mo­ maşini, totuşi prin priceperea e- constă în aceea că-şi organizează bine ploziv cu 6 la sută. Aceasta, datorită
chipei conduse de Pescarii Eto- munca şi se îngrijeşte ca tiecare mem­ încărcării raţionale a găurilor de mină
constituie un motiv de îrăm în- bilizarea acestor ftori la crea­ nim de la secţia mecanică s-a bru al echipei să acumuleze cît mai şi amplasării lor judicioase în front.
construit o nouă şi modernă ma- multe cunoştinţe profesionale.
tare. Comitetul de partid1 a a- rea de condiţii oime ca bri­ şină pentru filetat şl frezat ra-' }
cordat însă acestei probleme o găzile să-şi poatăndeplini an­ diatoare. La coniecţioriarea maşi- 1

atenţie deosebită. îm preună cu gajam entele luaten întrecere. j

biroul organizaţiei de bază din Muncind cu pâine, colecti­ î Folosind fehnica nouă

sector a form at un colectiv de vul sectorului a euşit ca la 1j

ingineri, tehnicieni şl mineri sfîrşitul lunii apte nu num ai Zilele trecute la comitetul sindica- să reducă preţul de cost cu peste 7 lei
tului al I. F. Sebeş a sosit o hotă pe m.c. de lemn tăiat. Aceasta, dato­
fruntaşi din rândul celor mai să recupereze răm erea în u r­ nei şi-au adus contribuţia lăcătu- ) informativă din partea maistrului de rită folosirii cu pricepere a fierăstraie-
exploatare Dumitru Banu. In ea se lor mecanice introduse odată cu noua
experim entaţi comunişti din al­ mă, dar şi să extgă peste an­ şii Gheorghe Brinduşescu, Artur

te sectoare ale minei pe care gajam entul luat în întrecere 1

i-a în să rc in a t să analizeze m i­ 406 tone cărbui de calitate Í Platinka etc. Cu ajutorul maşinii

nuţios cauzele rămânerii în u r­ superioară. se pot prelucra radiatoare de di­ arată că după o lună de mUncă de la organizare, care au permis creşterea colective nu privesc ou destul şi, din tim p, în colaborare cu
ferite dimensiuni. productivităţii muncii cu 32 la sută.
înfiinţarea brigăzilor mici complexe, la
m ă a celor trei brigăzi. Luînd Exercitând o aducere com­ ALEXANDRU TUZA sectorul Oaşa s-au obţinut realizări S-au evidenţiat in mod deosebit cei sim ţ de răspundere problema sfaturile populare, să ia m ăsuri
TRAiAN HORVATH doi motorişti de Ia fierăstraiele „Drui-
această m ăsură, organizaţia de p eten tă şi In d e p ă cunoştinţă cît se poate de bune. Brigăzile mici p regătirii cam paniei agricole de p e n tru extinderea num ărului de
corespondenţi complexe conduse de Dumitru Todea
p artid a pornit de la conside­ de cauză, concenindu-şi de fie­ şi Gheorghe Pleşa de pildă, au reuşit ba“, Nicolae Ghioancă şi Nicolae To- vară. arii electrificate.
uJ uJ v—/uJ 1---7i___! i_J 1____I ¦___! 1__/1___/ t_
rente foarte juste. Cele trei co­ care dată atenţ asupra pro­ descu. c. B O D E A Din cíatele prim ite la secţia

lective erau ounoscute de m ultă blemelor care psintă cea mai corespondent agricolă a Sfatului popular re­ (Continuare in pag. 3-a).

vrem e de către toţi m inerii pe- m are im portanţbrganizaţia de Pregătiri li vederea închiderii anului şcolar
trileni pentru hărnicia cu care p artid d'e la n a P e trila a
m uncesc şi p e n tru rezultatele reuşit să deterne îm bunătă­

bune obţinute lună de lună. In ţirea activităţileconomiee în n slujba sănăfăfii oam enilor muncii

fru n te a lor se aflau oam eni de to ate seatoarel şi co m p arti­ A ctivitatea din toate şcolile lucrările scrise la toate obiec­
se caracterizează în prezent tele, făeindu-se cunoscut acest
nădejde, comunişti. Cum se m entele minei. lina se mân­ prin pregătiri intense în ve­ lucru şi în trep rin d erilo r re s ­
derea încheierii cu succes a pective.
poate ca tocmai astfel de co­ dreşte ou fap ti că de m ultă cursurilor. Grija partidului şi guvernului nostru laţiei din satele şi centrele muncito­ ditatea generală a îost mai scăzută
lective să nu-şi îndeplinească vrem e to a te br.zlle de 1a. a- Pentru o cît mal tem einică a- pentru sănătatea oamenilor muncii se reşti ale regiunii. In cadrul spitalului faţă de anul 1959.
planul ? Iată motivul îngrijo­ b ataje îşi Indepesc sarcinile La Şcoala medie serală din similare a materiei, s-au or­ manifestă multilateral. In anii regi­ funcţionează un serviciu de salvare
Simeria, pentru a veni cit mai ganizat consultaţii la toate o- mului democrat-popular, au fost create care dispune de maşin? şl o staţie
ră rii organizaţiei de partid. Şi de plan lună doină. La aces­ m ult în sprijinul elevilor-mun- biectele, în urm a cărora elevi noi unităţi spitaliceşti, s-a dezvoltat Aviasan. Numai în anul trecut au e­
citori, s-.au planificat din tim p ca Ene Gheorghe, Stanciu Au­ considerabil spaţiul staţiunilor balneo- xîstat pentru servicii de salvare un
Si. era ne deplin justificat. te succese au ut o contri- rel, Helade Ion din clasa VIII- climaterice, s-a îmbunătăţit asistenţa număr de 4.954 solicitări executate in Exemplu de grijă L
a, Şolea Ion, B ărzăune M arius, medicală în mediul rural, a crescut întregime iar avioanele staţiei Avia­
Colectivul, caTe sub în d ru m a ­ (Conttnuare pag. 3-a) Cercel Virgil şi Irim ia Nicolae numărul cadrelor superioare şi medii, san au efectuat 1.473 ore zbor. trans­ şj răspundere fa fă de om >
rea aten tă a comitetului de din clasa IX-a şi-au îm bunătă­ portând 742 bolnavi. 963 kg. sînge
ţit situaţia la învăţătură. a crescut conştiinţa acestora faţă de şi plasmă, 22 kg. medicamente etc.
In prezent staţia Aviasan are trei a- Intr-una din zilele trecute la Spiţa- ¦
O deosebită aten ţie S-a a- îngrijirea sănătăţii oamenilor muncii vioane cu echipaj complect şi ţine zil­ Iul unificat din Deva s-a întîmolat
cordat elevilor din clasa X l-a, etc. nic legătura cu centrele universitare un lucru deosebit: salvarea a adus de ,
pentru ca aceştia să se prezinte cît şi cu centrele raionale. Lu­ la Muncel trei bolnavi in stare gravă. (
cit mai bine pregătiţi la exa­ Cifre grăitoare crătorii spitalului au la dispoziţie un Oamenii îşi pierduseră cunoştinţa. ')
menul de m aturitate. Astfel u- centru de documentare medicală cu Aîedicu! de gardă a luat măsuri ur­ '
nii elevi răm aşi în urm ă la în ­ In oraşul Deva, spre exemplu, unde un număr de 7.142 volume şi 110 a- gente de internare şi tratament. Era )
văţătură ca Irim ie Ioan, Porea ) in anul !948 exista un singur spital cu bonamente Ia reviste medicale din in joc viaţa a trei oameni. Vestea a
Corneliu, Vasiu Ion, Burlacii S 170 paturi, o singură circumscripţie me- iară şi străinătate. Spitalul este de­ făcut repede ocolul spitalului. Atunci
Georgeta etc. şi-au putut corec­ ) dicală şi o policlinică cu cîteva cabi- au venit in ajutor şi alţi medici şi au
ta situaţia la învăţătură. i nete. astăzi, datorită condijiilor create servit de 378 persoane. In anul trecut început tratamentul. A lost greu, cît
} de partid si guvern, în oraş fuiicţio- se poate de greu. încrederea că îi vor
Prin intermediul profesorilor L uează două spitale cu 552. paturi, u au venit încă 30 cadre noi dintre cart. readuce ia viaţă stare a in mintea fie­
diriginţi se ţine o strîn să legă­ ) policlinică cu 16 servicii de consulta- 15 cadre superioare. cărui medic. După ce au fost luate
tu ră cu întreprinderile, care în toate măsurile necesare, pacienţii au
m ajoritate, au asigurat tot spri­ ^ ţie. 4 circumscripîii sanitare urbano Rezultate bune început să se simtă mai bine. Şi cu
jinul muncitorilor care studiază. / încadrate cu personal medical auxi- fiecare zi. cei trei bolnavi se însănă-
Nu se poate afirm a acelaşi lu­ ' liar şi înzestrate cu utilaje şi apara- Datorită acestor condiţii ca şi creş­ toşeau. In aceste zile ei se simt bine
cru însă despre uzina electrică <î tură modernă. A luat fiinţă de aseme­ terii gradului de conştiinţă al cadre­ şi nu va trece mult pînă cînd se vor
întoarce Ia locurile lor de muncă.
nea spitalul de boli pulmonare, cu
Este un singur exemplu luat din
munca cadrelor medico-sanitare de la

din Deva, care a neglijat res­ ambulatoriu şi centru de radiofotogra- lor medico-sanitare, s-a îmbunătăţit Spitalul unificat din Deva. Dar el re- ^

p ectarea H.C.M. cu privire la fie medicală, care a venit în sprijinul simţitor activitatea medicală diti o- tlectă grija şi răspunderea laţă de }

asigurarea condiţiilor de învă­ verificării oamenilor sănătoşi, cît şi în raşul Deva, rezultatele fiind cît se omul bolnav, dăruirea din tot sufletul •>

ţătu ră elevilor-muncitori în ciu­ trierea bolnavilor care au nevoie de poate de bune. Astfel, natalitatea pe îngrijirii sănătăţii oamenilor muncii. ^
da sesizărilor şcolii. spitalizare sau de tratament ambula­ teritoriul deservit de spital a fost de
toriu. S-au înfiinţat secţii noi de spi­ 15,3 la sută în 1960 faţă de 12,4 la *\
Prin perm anenta grijă a ca­ talizare ca oltalmologie, O.R.L., obs- sută cît era în anul 1959, mortalitatea
drelor didactice, de a pune la Ireticâ-ginecoiogie, pediatrie, derma- generală a tosi de 5.7 la sută faţă de Cele relatate mai sus sînt numai (
îndemâna elevilor toate m ijloa­ to-venerice, endocrinologie, neurologie 7,6 la sută in 1959. Ue asemenea,
cele în vederea unei cît mai te ­ şi altele. De curînd spitalul a fost în- datorită unei activităţi de asistenţă cîteva aspecte care oglindesc în mod !>
meinice pregătiri, fiecare elev- zeslrat cu un centru de radiofotografio
S fîrşitu l anului şcolar ne apropie, loada orelor re c a p itu la tiv e şi a tezelo r dă p rilej m uncitor se va putea prezen- mobil cu care se face verificarea popu- medicală mai calificată şi datorită grăitor condiţiile noi de muncă create i
elevilor să-şi verifice şi m a i m u lt cunoşcle ă o b în d ite în tr -u n an şi să le consolideze. O re­ j ta Ia sfîrşitul acestui an şco-
' Iar cu fruntea sus. lărgirii asistenţei profilactice, morbi­ de regimul democrat popular şi suc- i
le de la b o ra to r c o n trib u ie şi e le la acei-
cesele obţinute de harnicul colectiv 1
IN F O T O G R A F I E : e le v ii Ş c o lii m< m i x t e „D e c e b a l“ d i n D e v a , u r m ă r e s c c u a t e n ţ i e
al spitalului unificat din Deva. i
o lecţie de fizică, cu aplicaţii practice
: • V, ALBU l