Page 76 - 1961-05

oagf. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 19L
IMMBMttai

DIN E X P E R IE N ŢA UNUI LA MINA FRUNTAŞĂDIN VALEA JIULUI
C O L E C T IV HARN IC

Cum am reuşit Acolo unde Animatorii colectivului Mineri fruntaşi

ÎNTREBARE: Cu prilejul celei de a era socotită ca o mină care, din cauza e mai greu Istoricul ultimului an din viaţa sec­ Gheorghe Jucătoru, au tost traşi la situaţia Cea mai grea. Comunistul Vic­
40-a aniversări a partidului şl a zilei porţiunilor de strate în asanare, nu pu­ torului I al minei Petrila este deosebit. răspundere cu asprime pentru Slaba or­ tor Peter, membru în biroul organiza­
de 1 Mai, colectivul minei Petrila a tea da o producţie la capacitatea ei Sectorul IV al m inei La sfîrşitul anului trecut, era codaşul ganizare a muncii, lipsa de disciplină ţiei de băză, a trecut cu brigada lui în

fost distins cu drapelul şl titlul de co­ reală şi nici cărbune de calitate, anul P etrila a a vu t serioase minei. Acum, este fruntaş. Şi nu nu­ şi răspunderea scăzută ţaţă de sarci­ unul dintre cele mai grele şi importante

lectiv fruntaş în întrecere pe Valea Jiu­ acesta —¦ în urma terminării în linii g r e u t ă ţ i la lu c r ă r ile ele a - mai pe mină ci pe întreg bazinul car­ nile de producţie care se manifestau în locuri de muncă — abatajul în trepte

lui. Cum a reuşit colectivul minei Pe­ generale a lucrărilor de asanare — sanare. C om uniştii din a- bonifer al Văii Jiului. brigăzile conduse de el. N-au fost scu­ răsturnate din panoul F. stratul 13 %

trila să obţină locul fruntaş pe bazin î mina lucrează la capacitatea normală cest sector n-au dém obi­ S-a întimplat oare vreo minune ? tiţi de critici nici unii tehnicieni, mem­ unde nu se realiza planul de producţie;

RĂSPUNS: Am cîştigat întrecerea de producţie şi s-a îmbunătăţit calita­ lisât insă în fa ţa greu tă ­ Nu. Nu s-a iritlmplat nici o minune. bri de partid din sector, ca Gheorghe cunosoutului miner comunist Ştefan tI
prin rezultatele mai buneobţinute la tea cărbunelui la cenuşă, granuîaţie şi ţilo r şi, tre p ta t, tre p ta t, Este Vorba doar de muncă. De o mun­ Dcbrescu, Andrei Ignat, Gheorghe Cio- Mihai i s-a încredinţat sarcina ca, îm­
principalii indici de plan. întrecerea umiditate. nu în să fă ră e fo rtu ri şi ci liotărîtă, perseverentă şi mai ales fan, Argliir Păcuraru şi alţii, care nu preună cu brigada condusă de el, să !
socialistă între colectivele minelor din Aş vrea Să subliniez că îh cadrul m uncă plină de abnegaţie, bine chibzuită dusă de organizaţia de S-au achitat cu Simţ de răspundere de preîa abatajul 6 est din stratul V în
Valea Jiului în cinstea glorioasei ani­ întrecerii socialiste în cinstea celei de le-au învins. partid în Iruntea întregului colectiv. sarcina de a acorda brigăzilor de mi- care brigada condusă de Gheorghe >
Dar să lăsăm să vorbească faptele. Jucătorii nu reuşea să asigure îndepli­ />
versări a partidului a toststrînsă şi a 40-a aniversări a partidului s-au evi­ Un astfel de com unist, îl nirea planului; secretarul organizaţiei >
care a dat dovadă de e. ...Era priîi noîerrfbrie ăniii trecut. de bază, tov. Ştefan Szekely, a trecut >>
din desfăşurarea ei a cîştigat în primul denţiat în mod deoseUit brigăzile mi- roism în m uncă, este m i­ Adunahea generală ă organizaţiei de SZEKELY ŞTEFAN diutr-un loc de muncă de la pregătiri >
nerul F rancisc B artha. El partid pentru darea de seamă şi ale­ neri un sprijin tehnic calilicat şi a le în care iniinca se desfăşura foarte >
rînd economia na- n . i ..... ; ni... i nerîlor Francisc a tr e c u t de la u n loc de geri avusese Ioc abia de cîteva zile. controla îndeaproape. bine, în fruntea unei brigăzi care nu-şi >
m u n că b u n , unde cîştiga Noul birou ăl organizaţiei de bază tre­ îndeplinea planul la unul din abata­
ţională, care a pri­ Convorbire eu fov. ing. Bartha, Ştefan Sze- cea pentru a nu ştiu c'ita oară în re­ Organizaţia de bază nu s-a mulţu­ jele în trepte răsturnate. FRANCISC BARTHA
mit mari cantităţi kely, Emeric Karda, 3 —5.000 lei p e lu n ă . la vistă situaţia producţiei. Din cele 19 mit doar cu aceste măsuri educative. Miner, şei de brigadă
brigăzi, doar 6 îşi îndeplineau sarci­ Paralel cu muncă depusă pehtru îh Măsurile politice şi organizatorice,
de cărbune peste Nicoicie Nieorici, şeful tehnicienii Ioan Bu- a b a ta je le n r. 14, 15 şi 16 nile de plan. tărirea răspunderii comuniştilor faţă de întărirea lăspunderii comuniştilor faţă
din sectorul IV, unde era Soarta producţiei, ea a trecut la luarea de soarta'producţiei, munca dusă de
plan şi de o calitate E. M. Petrila ciuman, Ştefan căldură şi presiune, şi — Se poate oare tovarăşi sa ne îm­ unor măsuri organizatorice eficiente. membrii şi candidaţii de partid în rîn-
unde, în p rim ele luni. n -a păcăm cu situaţia âceăsfă V repeta me­ dul colectiuilui, exemplul lor însufle-
lot mai bună. - ¦¦ ¦. ¦¦¦ ¦.----- Te-nczler şi mulţi p u tu t cîştig a d e c ît 1.800 reu întrebarea, mai rnuTt ca pentru ţitor n-au jntîrziat să-şi arate roadele.
lei. Ş i a stă zi, cin ă lu cră ­ sine, Secretarul organizaţiei de bază, to­ Situaţia setoruiiii a luat alt curs. Bri­
Colectivul minei noastre, spre exem­ alţii. rile de asanare sîn t în varăşul Ştefan Szekely. găzile de 1 locurile de muncă rămase
în urmă ai început să-şi îndeplinească
plu, a dat peste plan între 1 ianuarie ÎNTREBARE: 6um vor îi consoli­ linii generale ,term in a te, — Nu, nil se poate... planul. Coictivul a prins parcă’ aripi.
— Atunci trebuie său' punem capăt. Iri cele apwpe cinci luni care au tre­
— 1 Mai 1961 aproape 25.000 tone de date succesele obţinute pînă acum în m inerul F rancisc B artha Dar cum ? cut de la iceputul acestui an, nit s-a
nu s-a tra s la u n loc de mai întîmpţt ca vreo brigadă să nu-şi |
Cărbune, faţă de 13.653 tone cît a dat întrecere ? m uncă m ai uşor. Acum Gum să se pună capăt acestei si­ îndeplineasl sarcinile de plan. In
conduce trei locuri de tuaţii ? Întrebarea aceasta a frămîntat cursul primluî trimestru colectivul
în plus în perioada corespunzătoare a RĂSPUNS: Colectivul minei noastre m uncă, trei preabataje şi inult pe membrii noului birou al orga­ sectorului a’ţucerit steagul de fruntaş
este h o tă rît ca îm preună nizaţiei de bază. Şi ei s-au sfătuit în­ pe exploatapşi în acelaşi timp pe în­
anului trecut; â realizat o productivi­ va consolida şi dezvolta succesele obţi­ cu brigada sa să fa că cel delung cu cei mai buni mineri şi teh­ tregul bazinparboniter al Văii Jiului.
p u ţin 150— 160 m e tr i de
tate medie de 1,252 tone pe post faţă nute pînă în prezent. Există condiţii în a in ta re în această lună. nicieni comunişti, s-au consultat cu ac­ !n perioada are â trecut din anul

de 1,070 tone p'e post productivitatea ca pină la sfîrşitul anului să depă­ L In acest Sector sîn t şi tivul fără de partid, au dezbătut situa­ acesta sectori n-a avut nici o penali­
' a lţi com unişti, care lucrea.
medie realizâtă anul trecut şi a obţi­ şim planul de producţie cu 9-10 la ţia producţiei sectorului cu întreaga zare la calîtea cărbunelui, a redus
') z ă a co lo u n d e e m a i g re u ,
nut pe 4 luni 391.000 iei economii la sută în fiecare lună şi să dăm peste 5 în locurile unde se h o tă ­ masă de muncitori. conţinutul de'enuşă cu i,6 puncte fată

preţul de Cost. Rezultate foarte bune au planul anual mai mult de 50.000 tone răşte soarta producţiei. Comuniştii au o armă încercată de de admis, a srit randamentele cu 225
M inerul Carol Szabo, de
obţinut la aceşti indici şi colectivele de cărbune, cit ne-am angajat, să ob­ e xem p lu , a lu cra t la a sa ­ îndreptare a lipsurilor şi greşelilor.
nare. iar acum două luni
minelor Uricăni şi Vulcan şi, dacă noi, ţinem o productivitate de 1,300 tone de , Să analizăm în primul rînd cum

petrilenii, am cîştigat drapelul de frun­ cărbune pe post şi să realizăm cel pu­ muncim noi, membrii şi candidaţii de IOAN CIŞLARU
taşi în această etapă de desfăşurare a ţin 730.000 lei economii la preţul de Miner, şef de brigadă

întrecerii socialiste, aceasta se datoreş- cost.

te faptului că am avut o preocupare Pentru aceasta trebuie să luptăm
mai bună decît colectivele celorlalte pentru înlăturarea unor deficienţe care
mine în ce priveşte respectarea norme­ le-ain avut şi le mai avem în munca
lor de tehnică securităţii. noastră şi anume: să lichidăm rărnî-

Rezultatele obţinute aii fost pregă­ nerea în urmă în ce priveşte creşterea

tite încă din anul trecut. De la primi­ vitezelor de avansare la pregătiri, să

rea sarcinilor de plan pe 1961, colec­ trecem cu mai mult curaj la armarea

tivul nostru ă pornit cu hotărîre la crea­ in fier a abatajelor (există în această a preluat conducerea unui Conducerea tehnică a sectorului a
abataj frontal cu greu­ fost îndrumată să reorganizeze brigă­
rea condiţiilor şi apoi, din luna ianua- privinţă o oarecare reţinere la cadrele tă ţi. în locuri de m uncă partid — şi-a propus biroul organiza­ zile în aşa fel incit ele să aibă o com­ kg. pe post. (jntitatea de cărbune dată
rie; la îndeplinirea şi depăşirea ritmi­ noastre tehnice), să reducem consumul m a i g re le a tr e c u t să. lu ­ ţiei de bază. Să vedem dacă toţi mem­ poziţie omogenă, ţinîndu-se seama de patriei peste lan în această perioadă
că a acestor sarcini. In perioada care specific de material lemnos Ia care brii organizaţiei sînt exemple de urmat trece de 8.00|tone.
s-a scurs din acest an, în atenţia mun­ avem deptfşiri şi să ne ocupăm mai

citorilor, tehnicienilor şl inginerilor de mult de extinderea susţinerii cu bol- creze şi com unistul Ioan îh faţa întregului colectiv“. nivelul de calificare. Comuniştii au fost Sectorul I iste un sector ca toate

iâ mina noastră au stat trei probleme ţari la galeriile de bază. D obrotescu. A procedat just biroul organizaţiei repartizaţi pe brigăzi în aşa fel îneît celelalte secare ale minei Petrila.

deosebit de importante: asanarea zo­ In afară de acestea, îh ţaţa colecti­ E forturile fă cu te de co­ de bază luînd această măsură. Felul munca de partid să cuprindă toate Exemplul Iu ai organizaţiei de bază,

nelor îh care au tost în trecut focuri, vului nostru mai stau următoarele m u n işti şi ceilalţi oam eni cum îşi îndeplineau sarcinile unii echipele de mineri. Membrii de partid al comunişti^ ai muncitorilor, ingi­ GHEORGHE CFNARU
mărirea Vitezelor de avansare în aba­ obiective: ridicarea tuturor brigăzilor ai m uncii din sectorul IV membri de partid şeii de brigăzi, a dat cel mai de nădejde, cu experienţă în nerilor şi thicienilor de aici este un Maistru miner, sectiTil! 11
taje şi ridicarea tuturor brigăzilor de (şi a celor din pregătiri) la nivelul pen tru a birui greutăţile, naştere la multe discuţii. Tovarăşii Ar- minerit, au lost trimişi Să muncească însiîîleţitor Idemn pentru toate colec­
mineri la nivelul celor care-şi îndepli­ celor fruntaşe, îmbunătăţirea condiţii­ a lichida răm înerea în eadie Haiduci, Alexandru Ederman, în fruntea brigăzilor de la abatajele cu tivele de nieri din Valea Jiului.
lor tehnice de exploatare care să ducă u rm ă şi a putea raporta capacitate mare de producţie care aveau

nesc planul. -Sub îndrumarea permanen­ p a r t i d u l u i că. a u e x t r a s
Ia îmbunătăţirea normelor, ridicarea
tă a comitetului de partid, colectivul cîştigului mediu al muncitorilor prin in a c e st a n 1.686 to n e de

minei noastre a rezolvat cu succes . creşterea .productivităţii -muncii,- res­ cărbune peste plan, sîn t FLACÂRA ÎNTRECERI, TOT MAI \
aceste probleme. pectarea normelor de tehnica securită­ to t a tît de dem ne de
ţii în scopul reducerii continue a ac­ apreciat ca şi m unca Analizînidiu-şi oii sim ţ de r ă s ­ Şi un num ăr însem nat de tro ­ gâ şi taeinică a acestor pro­ m inerilor petriieni faţă do
Vreau să mă opresc puţin asupra cidentelor de muncă şi, în stîrşit, intro­ en tu zia stă a colectivelor pundere posibilităţile, colecti­ fee cîştigate în prim ul trim es­ bleme î consfătuirile de pro­ mersul întrecerii cu mina Vul­
irhpbrtânţei terminării lucrărilor de ducerea tehnicii noi. celorlalte sectoare. vul minei Petrila s-a angajat tru : ducţie, nuncitorii vin ou nu- can, deţinătoarea drapelului de
asanare, bacă în trecut mina Petrila la început să dea peste plan meroaseprapnneri preţioase, fruntaşă pe ram ură pentru rea­
L pînă la sfîrşitul anului 21.000 — drapelul de exploatare scot lă /e a lă noi rezerve, îşi lizările obţinute în semestrul
tone de cărbune de bună cali­ sporesc ngajamer.tele, lansea­ II al anului trecut, m obilizîn-
Oameni, fapte, metode tate. In scurt timip s-a văzut fruntaşă pe bazin; ză noi em ări ia întrecere. In du-i ca în primul trim estru să
însă că elanul bravilor mineri pregătir consfătuirilor de pro­ cîştige întrecerea.
Peste 100 metii camerelor excavate se al minei, a terminat anul muncă pentru a fi pre­ de aici, nu ţine seam ă de ri­ — drapelul de sector de pro­ ducţie Rexploatare, comitetul
abataj pe lună făcea cu rambleu, opera­ trecut şcoala tehnică de gătiţi. glele de calcul ale tehnicienilor. sindicatui se îngrijeşte ca D atorită muncii de populari­
ţie destul de greoaie. maiştri din Petroşani. Gu Cu ocazia dezbaterii chemării ducţie fru n ta ş pe bazin (sec­ toate coctivele sectoarelor să zare, toţi muncitorii cunosc
Ioan Gîşlaru şl Sabin Brigada lui Sabin Belu toate că e tînăr în aceas­ In ce priveşte urmă­ la întrecere a minei Vulcan, an­ vină cubiective de întrecere acum brigăzile cele mai bune
Belu, şefi de brigăzi în a scos, liicrînd numai tă muncă, ştie să expli­ rirea realizărilor brigăzi­ gajamentul anual a fost m ajo­ torul l ) ; pregâtitipe baza angajam en­ pe mină. Comitetul sindicatului
sectorul iii al minei, fac într-o aripă, 149 metri ce, vorba aceea, ca Un lor, în biroul sectorului rat, pe baza angajamentelor telor lui de fiecare brigadă nu se m ulţum eşte însă cu sim ­
parte din generaţia de de abataj într-o lună şi maistru bătrih, metodele există un grafic pe care brigăzilor, la 25.000 tone. P u ­ — drapelul de sector de in ­ şi a stucrii am ănunţite a po­ pla popularizare a fruntaşilor.
mineri care au crescut tO zile. Amindouă brigă­ de muncă folosite de normatorul trece zilnic sibilităţii existente, dezbătute El organizează un larg schimb
în perioada luptei pen­ zile nu au avut în aceăt personalul tehnic al sec­ cît a realizat fiecare bri­ ţin mai tîrziu, cu ocazia dez­ vestiţii fruntaş pe b a zin ; în prealil în com itetele de de experienţă între brigăzi în
tru stabilizarea Cadrelor an nici un vagonet de torului pentru ridicarea gadă. A doua zi, dacă baterii Directivelor Comitetului secţii. scopul însuşirii metodelor folo­
de rhitncitori mineri în cărbune rebutat pentru tuturor brigăzilor de mi­ vreo brigadă a rămas C entral al P.M.R. cu privire la — drapelul pentru cel m ai site de fruntaşi, de către m asa
Valea Jiului, adică după slabă calitate. neri la nivelul celor frun­ sub plan, şeful de sec­ întrecerea socialistă in cinstea In orgizarea întrecerii în largă a minerilor. Brigăzile m i­
anul 1952. Aceşti mineri, taşe. Iată ce ne-a spus tor stă de vorbă cu celei de-a 40-a aniversări a bun m a istru m iner pe bazin cinstea sversării partidului, nerilor Iuliu Somogy şi P etru
tineri şi modeşti, se si­ Ce metode folosesc ? în legătură cu acestea: maistru! principal. cu partidului, minerii petrileni au sindicatul-a preocupat ca toa­ Tătar, ale lui Francisc Bartha
tuează acunl, prin hdăli- La ambele brigăzi cra­ maistrul de revir şi cu înscris pe panoul angajam en­ (Ioan D e m e te r); te sectoaie minei să răspun­ şi Carol Szabo, precum şi m ul­
zările lor, alături de terul este montat în per­ — In sectorul nostru membrii brigăzii, anali­ telor o nouă cifră : 50.000 tone. dă în sc chemării la în tre ­ te altele care au făcut schim­
fruntaşi cunoscuţi ca lu- manenţă pînă în fron­ nu vezi oameni să umble zează cauzele răminerii Acesta este angajam entul lor — drapelul pentru cei m ai cere lanse de colectivul sec­ buri de experienţă în tre ele, au
liu Hâidu, Erou al Mun­ tul de lucru, armă rea a pe galerii după materia­ în urmă şi stabileşte însufieţitor, exprim at în tone torului O d a tă cu aceasta el avut multe de învăţat unele de
cii Socialiste, Ştefan Mi- fost îmbunătăţită (simpli­ le ori după craţerişti sau măsurile concrete ce tre­ bun inginer pe bazin (D an a acordaj atenţie sporită or­ Ia altele. D ar mai ales b rig ă ­
fiâi, Iuliu Şoihogyi şi alţii, ficată), podirea abataje­ buie luate pentru lichi­ de cărbune, pînă la sfîrşitul ganizării {trecerii pe profesii. zile cu rezultate mai slabe au
ale căror nume erau tre­ lor se face în timpul tubari. Maiştrii veghează darea rămînerii în urmă. anului. Nici nu se putea o m a­ Sim ota). Numărul rigăzilor de mineri avut ce învăţa din experienţa
cute pe panourile dă o- cînd se creează goluri îh ca brigăzile să fie bine nifestare mai caldă a dragos­ antrenatei întrecerea pe pro­ brigăzilor fruntaşe Numeroase
noare şi acum un dece­ producţie (între schim­ trr felul acesta am a- F ă ră îndoială, cucerirea a- fesii a (Scut anul acesta de brigăzi şi echipe cu rezultate
niu; buri, după curăţirea căr­ aprovizionate cu mate­ juns să hu avem în acest tei şi ataşam entului lor faţă cestor trofee n-a fost o treabă ia 30 la ¦. m ai mici, care au participat la
bunelui etc.), flecare om riale şi, în primele ore an nici o brigadă sub de partidul iubit care conduce uşoară. Sub îndrum area comi­ schim burile de experienţă cu
Atît Ioan Cîşlaru cît ştie ce are de făcut şi ale schimbului, tot perso­ cu ferm itate poporul nostru pe tetului de partid, sindicatul Intrecei îşi pierde din în- brigăzile fruntaşe, au înbeput
şi Sabin Belu sînt as­ foloseşte din plin cele 8 plan. Să mărim produc­ calea viitorului însorit. Şi în minei a desfăşurat o muncă sem nătateste lipsită de viaţă să obţină realizări din ce în
tăzi maeştri ai avânsă- ore de tniincâ. nalul electromecanic este adîncui minei, la sute de m etri perm anenta pentru dezvoltarea dacă rekările obţinute de ce m ai frum oase. Şi e ste prea
rilbî rapide şi ai ran­ Experienţa celor două pus la dispoziţia mine­ tivitatea muncii de la de su p rafaţa păm întului, ei do­ întrecerii socialiste, pentru în ­ muncitorn îndeplinirea anga- posibil bă la sfîrşitul trim es­
damentelor mari. Briga­ brigăzi fruntaşe merită rilor din abataje pentru vedesc cu fiecare zi că nentru sufleţirea ei Com itetul sindi­ jam entel nu sîn t u rm ărite şi trului II m ulţi dintre acei oare
da lui Ioan Gîşlaru a 3.445 tone de cărbune pe mineri vorbele înseam nă fapte. cal a ţinut seam a de im por­ populari® operativ. 'La mina în prezent rrtuncesc cu tra g e re
realizat lună de lună în să fie studiată şi gene­ a efectua montări de cra- tanţa deosebită pe care o are fruntaşăje bazinul carbonifer de inim ă şi învaţă în acelaşi
acest an avansări de pes­ ralizată. post pe sector în luna Cu prilejulaniversării a 40 pentru dezvoltarea întrecerii al Văii ului, sindicatul se tim p din experienţa celor mai
te 100 metri în abataje ţerC, revizii de utilaje şi de ani de la înfiinţarea p a rti­ socialiste organizarea tem eini­ preocupâa rezultatele obţinu­ buni. să cucerească mult rîv-
cameră şi randamente de Lucruri ianuarie, la 3,727 tone pe dului minerii petrileni au ra ­ că a consfătuirilor de produc­ te în in te re Să fie urm ărite nitui titlu de fruntaş. La acest
7—8,3 tone de cărbune alte lucrări. portat cu m îndrie că jum ătate ţie pe brigăzi, seotoare şi pe zilnic lajidicii producţie şi titlu aspiră brigăzile conduse
pe post. Aceasta şi în obişnuite Apoi, încă la pontaj post în prima decadă a productive, iar decadal la de Ioan Cîslaru şi M arian Si-
condiţiile cind închiderea din cantitatea de cărbune pe exploatare. In scopul atragerii ceilalţi iici. P rin graficele tnion, care se rem arcă prin re ­
Maistrul miner Traian maiştrii mineri anunţă lunii mai şi să dăm pes­ care s-au angajat s-o dea peste masei de muncitori la condu­ existente fiecare sector şi pe zultate tot mai b u n e ; ăsoiră
Costea, din sectorul III şefii de brigăzi sau şefii cerea activităţii de producţie, m aistrul Zoltan Pop. artificie­
de schimburi ce au de te plan 9.494 tone de plan pînă la sfîrşitul anului, expioatarigazete de perete, rul Tosif Şenk şi m u'ţi alţii.
a fost extrasă. 25.000 tone de antrenării întregului colectiv in foi volan s ta ţia de fadiofi-
făcut la locurile lor de cărbune. Cred însă că cărbune peste plan în 4 luni I întrecerea socialistă, comitetul care şi alţnijloace, aceste re ­ Mobilizaţi de organizaţiile de
sindical şi conducerea minei zultate si aduse operativ ia bavtid şi sindicat, m inerii oe-
metodele arătate sînt iu- R SE s-au îngrijit ca în consfătuirile trileni m uncesc cu însufleţire
de producţie să se dezbată în eunoştimţantregului colectiv. din ce in ce mai m are. F la c ă ra
cruH obişnuite, care se mod sistem atic cele mai im ­ Folosind d plin mijloacele de întrecerii este tot m ai vie.
fac şi în altă parte. portante' probleme ca : îm bu­ agitaţie, ţănizăţiâ sindicală
a reuşit sţină Viu interesul
IP ANO IU » SE O N O nătăţirea calităţii cărbunelui,
creşterea productivităţii, crea­
rea de condiţii tehnico-brgani-
zatOrice ca toate brigăzile Să-Şi
poată îndeplini sarcinile de
pian şi altele.

Din propria experienţă, o r­
ganizaţiile de p artid Şi sindi­
cat, precum şi conducerea m i­
nei âu învăţat ca atunci bihri
se organizează dezbaterea iar-

.....’¦— .•

C O N I IU ÎL I! II

\ E x p e r ie n ţa d o b în d ită in a c e s t a n d e col local al sin d ica telo r şi C o m b in a tu lu i c a rb o n ifer) a
? tivu l m inei P etrila. colectiv fru n ta ş în în trec
\ pe bazin, este deosebit de valoroasă. E ste i V alea jiu lu i s-o stu d ie ze în d ea p ro a p e şi să oi e
>loroasă şi n u m a i dacă ne re fe rim la fa p tu l
\ la a c e a s tă m in ă s -a r e u ş it s ă se r e a liz e z e phtj g a n iz s z e g e n e r a liz a r e a ei. A r f i b in e d a că C o-1
? tic, in m ai m u lte luni, H dicarea tu tu ro r b
m lte tu l orăşenesc de p a rtid ar form a un co-
l găsitor de m in e ri de ta lu cră rile p ro d u c tiv e lectiv care să analizeze in prim ul H nd m e to A

j nivelul îndeplinirii şi depăşirii planului. dele p rin care o rg a n iza ţiile de p a rtid şi d e ,

I Pentru cu experienţa m a,s_ă_d_e la m i n „a P .e t.r i.la., . c. o n d u c e r e a m i n e i şi*)
M ltm te r altla
?) h a r n ic c o le c tiv s ă a j u t e la c r e d r e a u n u i a v i\
nLri la n ivelu l în d ep lin irii p la n u lu i şi, pe baza

MARIAN SIMIlON MIHAI ŞTEFAN ŞTEFAN TENGZLER PETER MOISE GHEORGHE NISTORF.AN ' gen era l la to a te e x p lo a tă rile m in ie re d in V i co n clu ziilo r d e sp rin se, să o rg a n izeze u n s c h im b ,
Miner, şef de brigadă Aii her, şei de brigadă Tehnician. şef de sector Miner, şet de brigadă Miner, şet de brigadă
^ lea Jiului, re d a jţia n o a stră su g erea ză C o m iţi de exp erien ţă în tre m in a P etrila şi m in a Lu-

, tulul orăşenesc de p a rtid P etroşani, C o n siliu lip en i — unde sîn t încă m u lte brigăzi sub plan.

.V 'U '.- e \VW .VVW /V W tW ., •-WS ?.'Va/’v—j \ j \r ~ y I >^/Vv >