Page 77 - 1961-05

N r. 1994
Construcţiilor din G . .C . €@ner@f şi competent
atenţia cuvenită
întărirea economico-organizatoricâ a
gospodăriilor agricole colective consti­
tuie pentru Comitetul raional de partid
şi Comitetul executiv al statului popu­
lar raional Orăştie principala şi cea
mai de seamă preocupare. In prezent,
atit gospodăriile colective cu activitate
mai îndelungată, cit şi cele constituite
in ultimul timp sînt ajutate să Iacă paşi
înseninaţi pe calea întăririi ş| dezvol­
tării lor multilaterale. Ca urmare a
ajutorului primit, gospodăriile şi-au în­
tocmit pentru acest an planuri de pro­
ducţie in care şl-au prevăzut, printre
altele, să înfăptuiască o seamă de con­
strucţii şi în primul rînd adăposturi ne­
cesare dezvoltării creşterii animalelor
proprietate obştească.
Pentru anul în curs gospodăriile co­
lective din raionul Orăştie şi-au propus
să ridice 14 grajduri cu o capacitate de
1.785 capete taurine. De asemenea, vor
mai construi 15 saivane pentru 7.00(1
de oi, 14 maternităţi pentru 650 scroa­
fe, 18 ingrăşătorii în care pot fi adă­
postiţi 1.600 porci puşi Ia îngrăşat, o
magazie pentru 20 vagoane cereale şi
numeroase alte construcţii gospodă­
reşti. Acestea sînt deosebit de nece­
sare cu atît mai mult cu cît în acesl
ar septelul gospodăriilor colective din
raion va spori cu 516 vaci de lapte,
peste 1.000 viţele, 4.359 oi, 824 porci
puşi la îngrăşat şi 262 scroafe fătă-
toare.
Dar, construcţiile prevăzute pentru
adăpostirea animalelor nu trebuie exe­
cutate oricum ci ele trebuie să se ba­
zeze pe folosirea cît mai largă a ma­
terialelor procurate pe plan local pen­
tru ca pe această cale să se poată
economisi fonduri băneşti cît mai în­
semnate care apoi să fie folosite la
procurarea unui număr cît mai mare
de animale şi pentru dezvoltarea altor
ramuri de producţie.
Prin grija Comitetului raional de
partid şi a Comitetului executiv al sfa­
tului popular au fost formate colective
de specialişti care s-au deplasat în fie­
care gospodărie agricolă colectivă.
Acestea au studiat împreună cu colec­
tiviştii posibilităţile de procurare pe
plan local a unor cantităţi de material
lemnos de pe păşuni sau din pădurile
cdmunale, folosirea pietrei pentru zidă­
rie şi stabilirea locurilor pentru am­
plasarea construcţiilor. De asemenea,
colectiviştii au fost ajutaţi să cunoască
restul de materiale ce le lipsesc şl să
înainteze notele de comandă către
U.R.G.C. sau alte întreprinderi furni­
zoare, care să le aprovizioneze cu ima­
terialele solicitate. In unele părţi, cu-
noscîndu-se ce este de tăcut şi existînd
o mai mare preocupare în această pri­
vinţă din L«Mrtea consiliilor de conduce­
C A U J SI A IP Â\ !R tu Y E
L.!TERATURA POLITICA
V. I. LENIN: Opere complete, voi
3. Dezvoltarea capitalismului în
Rusia — ediţia a doua. 788 E. NICOLESGU, G. GALIMAN:
pag. + diferite scheme în a-
fara textului — 12 lei (perga­
moid). Ed. politică.
GH. GHEORGHIL1-DEJ : 40 de ani LITERATURA ŞTIINŢIFICA
de luptă a partidului. Raport
prezentat la Adunarea festivă E. RUSIJ: Aritmetica şi teoria nu­
organizată cu prilejul aniver­
sării a 40 de ani de la crearea
Partidului Comunist din Romî-
lit U
(Urmare din ziarul
,,Drumul socialismului" nr. 1993)
R ăzboiul se sfirşise, dar tata
a ră m a s la G ja ts k p e n tru r e ­
c o n stru c ţia oraşului El a tr a n s ­
portat şi căsuţa noastră veche
la G ja ts k şi de a tu n ci locuim
în oraş, pe stra d a Leningrad,
în v ă ţa m d eja la o a ltă şcoală.
A m fo st a d m is in clasa a Ill-a
a şcolii elem en ta re de pe lingă
in s titu tu l pedagogic, din G ja tsk.
In stitu tu l pregătea învăţători
p en tru clasele prim are. V iitorii
p edagogi fă cea u p ra ctică in
şcoala n o a stră de p a tru ani.
Ne preda o învăţătoare fo a r­
te tîn ă ră . N ina V asilievna Le-
bedeva. Era o fem eie cultă,
b in e p r e g ă tită . N e tr a ta c u a-
ten ţie pe fiecare. Ea ne preda
to a te m ateriile. D upă aprecie­
rile ei, în v ă ţa m bine. N ina V a ­
silievna ne vorbea deseori d es­
pre Lenin, a rătinău-ne o că rţu ­
lie, in care era red a t tabelul
cu n o tele liceanului Volodea
U lianov. P este to t erau num ai
L(<i
— Ş i v o i, c o p ii, t r e b u i e să.
în v ă ţa ţi ta fe l de bine, — ni
se adresa N ina V asilievna.
C olegii din cla să d esenau p o r­
tr e tu l lui L enin. îi în c h in a u lui
Ilici versuri., in clasa n o a stră
p iu iţi se p ricep ea u la d esen şi
Km^SaraSOB)088*3
re şi a organizaţiilor de bază, s-a în­
ceput încă din primele luni ale anului
extrasul pietrei, procurarea de material
lemnos etc. Dină acum s-a extras circa
I.S00 tn.c. piatră bună pentru zidărie,
şi s-a procurat din resurse locale circa
500 m.c. lemn pentru construcţie.
Colectiviştii din Vinerea, Fricaz, Bo-
bilna şi din alte sate au extras şi pre­
gătit intre 50 şi 140 m.c. de piatră pen­
tru construcţiile prevăzute, iar colecti­
viştii de la Sereca, Balomir, Mărtineşti
ele. au gata pregătite pentru construc­
ţiile prevăzute cîte 60-120.000 bucăţi
cărămizi. Unele gospodării colective, ca
spre exemplu cele din Orăştie, Foit,
Balomir şi altele au fasonat la locul
exploatării şi au transportat mari can­
tităţi de material lemnos. In alte părţi
a fost procurată şl ţigla, s-au confec­
ţionat ori sau făcut comenzi pentru
binale etc. Ritmul în care se munceşte
la gospodăriile inai sus-aminUte pen­
tru realizarea construcţiilor planifica­
te. dovedeşte că termenele prevăzute
pentru darea acestora în folosinţă vor
fi cu siguranţă respectate. Afirmăm
acest lucru avînd în vedere şi faptul
că cea mai mare parte din construcţii
se află de acum într-un stadiu avan­
sat. De pildă, grajdurile colectiviştilor
din Vinerea şi Geoagiu, planificate pen­
tru acest an, sînt de acîim ridicate în
roşu, maternităţile pe care le constru­
iesc membrii gospodăriilor colective din
Orăştie şi Bobîlna se află în faza de
finisare, zidăria maternităţii şl a în-
grăşătoriei de porci de Ia gospodăria
colectivă din Orăştie este complect ter­
minată etc.
Trebuie să amintim însă că în dome­
niul construcţiilor Ia cîteva (i.A.G. din
raionul Orăştie există însă şi neajun­
suri. Ele constau în faptul că în unele
locuri începerea lucrărilor de construc­
ţie s-a făcut destul de tîrriu. Aceasta
atrage după sine folosirea forţelor de
muncă tocmai atunci cînd de acestea
se simte mult nevoia la executarea lu­
crărilor agricole.
Aşa stînd lucrurile se impune ca or­
ganele de partid şi de stat precum şi
consiliile de conducere ale G.A.C. să
ia de urgenţă măsuri, astfel îneît pînă
la declanşarea campaniei agricole de
vară volumul lucrărilor de construcţie
care cer multă mînă de lucru să fie
terminate, finisajul puţind să râmînă
doar pe seama echipelor de colectivişti
constructori.
In felul acesta prevederile planurilor
de producţie pentru acest an privind
construcţiile în G.A.C. vor putea fi în­
făptuite, vor putea fi create astfel con­
diţii optime pentru continua dezvoltare
a sectorului zootehnic în (i.A.G.
V. PÎTAN
nia — 8 mai 1061, 48 pag. —
0,60 lei; 0,85 lei (pergamoid).
Ed. politică
Problema cheie: Dezarmarea
generală şi totală. 68 pag. —
1,10 lei. Colecţia S.R.S.C.
Matematică
merelor. II, leoria numerelor.
284 pag. — 9,15 lei Ed. teh-
hică.
it IE
CO
de lari Gagarin
pilot-cosmonaut al U .R .S .S .
Erou al Uniunii Sovietice
la crea ţii litera re. Eu. însă, nu
a veam în clin a ţie spre ele —
m ă atrăgea m ai m u lt a ritm e ­
tica. A veam o şcoală fr u m o a ­
să, elevii erau sim patici. M ul­
to ra le m u rise ta ţii in război,
alţii erau orfani de am bii p ă ­
rin ţi Fiecare d in tre ei su ferise
m u lt in tim p u l războiului, v ă ­
zuse fără d eleg ile p ricin u ite de
ocupanţii fa scişti, fiecare încer­
case ch in u rile fo a m ei şi ale sil­
niciilor — lucruri ce nu pot fi
u ita te sau ierta te. Iar copiii
cresc, cu tim p u l se m a tu ri­
zează.
A u tre c u t doi ani. A m dat
prim ele exa m en e în via ţă —
la lim b a ru să şi m a te m a tic ă —
a p o i a m u r m a t c la sa V -a lo
a ltă şcoală. Aici. am fo s t p rim it
in organizaţia de pionieri. La
Casa pionierilor cîntam în or­
c h e stră , p a r tic ip a m la cercu l
dram atic, ju ca m in cadrul
spectacolelor date de şcoală.
in această perioadă m i-a că­
zu t în m ină o carte care m i
d-a în tip ă rit în m in te pentru
to a tă viaţa. Era povestirea
(Urmare din pag. l-a)
buţie foarte m are m ăsurile lua-
te din iniţiativa com itetului de
partid pentru omogenizarea
brigăzilor de mineri, rep arti­
zarea justă a forţelor de p ar­
tid, prom ovarea în fruntea m a­
jorităţii brigăzilor a unor co­
m unişti de nădejde ou înaltă
calificare profesională, antre­
n area tu tu ro r inginerilor şi te h ­
nicienilor comunişti de a ră s ­
punde concret de sprijinirea
tehnică a brigăzilor de mineri
şi altele.
Comitetul de partid acordă
atenţie folosirii din plin a m ij­
loacelor muncii politice de m a­
să, se îngrijeşte ca in centrul
acestei munci să stea îndepli­
nirea planului de producţie la
toţi indicii. Agitatorii sînt in­
struiţi operativ de birourile or
ganizaţiilor de bază cu sarcini
concrete legate de activitatea
economică a sectorului şi a.
batajelor în care lucrează. Co­
m itetul de partid asigură însă
ca lunar în faţa lor să se facă
expuneri de către tovarăşi cu
munci de răspundere cu privi­
re la unele problem e im portan­
te cum s în t: im portanţa eco­
nomică şi căile de îm b u n ătă­
ţirea calităţii cărbunelui, ele­
m entele preţului de cost, obiec­
tivele întrecerii şi m ijloacele
de îndeplinire a lor, necesitatea
respectării normelor de tehni­
ca securităţii etc.
Este un m erit al organizaţiei
de partid că reuşeşte să gă­
sească în anum ite îm prejurări
mijloacele de agitaţie care merg
la ţintă. La un m oment dat
asupra sectorului IV plana a-
m eninţarea neîndeplinirii anga­
jam entelor luate în cinstea a-
niversării partidului. Din ini­
ţiativa comitetului de partid,
pentru colectivul acestui sec­
tor s-a editat o foaie volantă.
In cuvinte puţine, în foaie se a-
trăgea atenţia asupra angaja­
m entului luat de colectivul
sectorului. Pînă la aniversarea
partidului — se a ră ta în foa­
ie — au răm as puţine zile. Din
an g ajam en t mai avem de în ­
deplinit 700 tone. Putem oare
S i rse p re g ă flm
dsn fjm p p e n f r u r
sfrîffgerea recoltei!
( Urmare Un pag. !-a)
Inginerilor, tehnicienilor, mun­
citorilor cu în altă calificare din
S.M.T. şl G.A.S. le revine sar-
cina ca, paralei cu g rija ce tr e ­
buie să o acorde executării tu ­
turor lucrărilor la ordinea zi­
lei, să se preocupe îndeaproape
de ridicarea calificării profe­
sionale a tractoriştilor, batoza,
rilor, combinerilor.
F ără a neglija nici un m o­
m ent lucrările de întreţinere a
culturilor, oamenii muncii de
la sate au datoria să pregă­
tească tem einic şi din vreme
tractoarele, m aşinile şl uneltele
agricole necesare bunei desfă.
şurări a muncilor din cam pa­
nia de vară I
SWIOS
„P r iz o n ie r u l d in C a u c a z " a lu i se -m p lîn tă să g ea tă in nori,
Lev Tolstoi. Mă cucerise chipul
ofiţerului rus Jilin, indirjirea
şi curajul de care a dat dova­
dă. Un a stfel de om nicăeri nu
se pierde. C ăzind p rizonier, el
re u şe şte să fu g ă şi-l sc a p ă Şi
pe K o stilin . un om slab din fire.
Şi tă tâ ro a ica D ina era p lin ă de
farm ec. R ecitind povestirea. în ­
cercam să com par eroii ei cu
oam eni cunoscuţi. Şi fratele
m eu V alentin de asem enea fu ­
gise din prizo n iera t M i-am dat
seam a că el avea tră să tu ri co­
m u n e cu J ilin . ero u l p e c a re îl
îndrăgisem a tît de m ult.
L ite ra tu ra rusă. ne-o preda
O lga S tep a n o vn a R aevslcm a —
diriginta clasei noastre, o fe ­
m eie grijulie şi binevoitoare cu
noi.
In com portarea ei tntllneam
sim ţă m in te cu care ne încon­
j u r a u şi m a m e l e n o a s tr e — <?-
xlg en ţă şi blindeţe, severita te
şi bunătate. Ea n e-a deprins să
iubim lim ba rusă, să preţuim
cărţile, ne aju ta să înţelegem
cele c itite De la ea a m a fla t
cum au m u n cit Puşlcin şi Ler-
m o n to v. cum au fo st o m o riţi in
duel. cit de sp iritu a l era G ogol.
c u m îşi. Z cria fa b u le le s a le b u ­
nicul K rîlov. R ecitam din M a­
x im G o r k i: „A lbatrosul ţîşneş-
DRUMUL SOCIALISMULUI
ampsBrtKa^ sByBCTaae
intîm pina ou fruntea sus m ă­
reaţa sărbătoare a clasei m un­
citoare dacă nu ne îndeplinim
angajam entul ? Trebuie să fa­
cem totul pentru a respecta
cuvîntul dat. Articolul publicat
in foaia volantă a fost dezbă­
tu t cu m uncitorii din toate
locurile de m uncă în scurte a-
dunări pe schim buri şi în dis­
cuţiile organizate de agitatori.
El a găsit un puternic ecou în
rîndul colectivului. Brigăzile de
mineri şi-au analizat posibilită­
ţile şi au răspuns cu noi a n g a ­
jamente. Sectorul a reuşit astfel
ca pînă la sfirşitul lunii aprilie
să-şi îndeplinească în întregi­
me angajam entul luat în cin­
stea aniversării partidului de
a da peste plan 2.500 tone de
cărbune.
Munca politică şi organizato­
rică tot mai intens desfăşura­
te de organizaţia de partid. în­
tă rire a rolului de conducător
politic, conducerea cofupetentă
şi concretă — iată cheia suc­
ceselor obţinute de organiza­
ţia de partid de la m ina Petri- i c o n c u rs al a r tiş tilo r a m a to ri,
la în mobilizarea colectivului j la t-o p u n tn d în va lo a re s u b ti­
la îndeplinirea sarcinilor tr a ­ lită ţile m e lo d ic e a le u n u i fr u ­
sate de partid.
De la corespondenţii
voluntario o o o o o o o o o o o o o
Brigadieri ai muncii
patriotice
In cursul acestui an, tinerii din
satul Dineul Mare, raionul Orăştie,
au participat la numeroase acţiuni
de muncă patriotică. Ei au prestai
sute de ore de muncă patrioti­
că la curăţatul păşunii şi îndeo­
sebi la lucrările de construcţie a
Aminului cultural.
Zilele trecute a avut loc aduna­
rea generală a organizaţiei de
bază U.T.M. Gu acest prilej, cei
15 utemişti care au prestat peste
100 ore de muncă patriotică fie­
care, au fost distinşi cu insigna
de „Brigadier al muncii patrio­
tice“.
Printre aceştia se numără ute-
miştii Ioan Surdu, loan Gînda,
Traian Arca, Ioana Şerban şi alţii.
VIOREL POPA
directorul căminului cultural
Dineul Mare
Un nou club
La Petroşani s-a deschis un nou
club muncitoresc, prevăzut cu o bi­
bliotecă care numără peste 4.500
volume, o sală de şah şi una
pentru spectacole.
Aici îşi desfăşoară activitatea o
formaţie de dansuri compusă din
12 perechi şi două brigăzi artistice
de agitaţie, care se pregătesc intens
X pentru a prezenta primul lor spec-
X tacol.
9 O vie activitate se desfăşoară
6 şi la bibliotecă.
X R. BĂLŞAN
Y bibliotecar şef
O lui trecut (I ianuarie — 30 apri­
L Librărie reamenaiafâ
O La Orăştie s-a pus ia dispoziţia
O cumpărătorilor o librărie complet
$ »oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
te ţip in d prin văzduh, un n e ­
gru duh, u n negru fulger,
sfişie cu sfîrcu l aripei spum e-
gul albelor creste de va lu ri“.
B ă ie ţii şi fe te le în v ă ţa u tă­
un loc. C olectivul clasei n o a stre
era p rieten o s şi bine închegat.
In clasa a V I-a am fo st ales
responsabilul clasei. Am legat
p rieten ie cu V alea P etrov şi
Jenia V asiliov care m i-a u ră ­
m as pînă astăzi cei m ai buni
p rie te n i. Ne a ju ta m re c ip ro c la
pregătirea lecţiilor. P etrov aste
acum teh n icia n , la o sta ţiu n e
de reparaţii tehnice in oraşul
G ja tsk. V asiliov e u n deva prin
M oscova : treb u ie n ea p ă ra t să-l
găsesc. Ne îm p rie te n ise m cu
Tonia D urasova. Era o fa tă
drăguţă. în seta tă de cunoştinţe,
cu o privire sinceră şi senină.
Acum este vînzătoare inir-un
m agazin din G ja tsk.
F iz ic ă n e p r e ră a L e v M ih a i- zin ă . îl p rin d e a m de u n fu se la j [ furi rapide.
lovici B espalov, u n om de-un
fa r m e c d e o s e b it. A v e n it ta
şcoală direct din a rm a tă şi p u r­
ta to t tim p u l o tu n ică m ilita ­
ră. fără epoleţi. Pe vrem ea ră z­
boiului lu p ta se in tr-o u n ita te
de aviaţie, cînd ca ofiţer tim o ­
nier, cînd ca tră g ă to r.ra ă ist.
Avea doar treizeci de ani, dar
după tră să tu rile fe ţii lui iţi p u ­
teai da seam a că om ul a văzut
şi a trecu t prin m ulte.
Lev M ihailovici ne a ră ta , în
m icul său cabinet de fizică,
exp erien ţe de-a d rep tu l m agice.
U m plea o sticlă cu apă. o sco­
tea în ger, iar sticla... e xp lo ­
da ca o grenadă. Sau, trăgea
M aria Hal dau. so listă a c a ­
sei raionale de c u ltu ră din
Brad. p a rtic ip a n tă la fa za re ­
gională a celui de-al V i-lea
m os cin tec popular.
oooooooooooooo
reamenajată, avînd trei secţii noi
— cărţi, papetărie şi jucării.
Pînă în prezent librăria se bucu­
ră de o marc afluenţă de cumpă­
rători.
TEODOR LĂZĂRESCU
muncitor
Remisa P. C . L
Din iniţiativa coechipierilor for­
maţiei de pompieri voluntari din
Dobrof, raionul Brad, prin muncă
patriotică s-a construit o remiză
pentru păstrarea materialelor pom
pieristice. La lucrările de construc­
ţie a remizei s-au prestat peste
600 ore de muncă patriotică, rea-
lizîndu-se o economie de circa
4.000 lei.
O contribuţie de seamă la exe­
cutarea lucrărilor şi-au adus-o Du­
mitru Ivaşca, şeful formaţiei P.C.I.
din Tomeşti, Sabin Banciu şi Ig-
na Ivănuţ.
VASILE BULZ
ajutor şef- de grupă P.G.I.
Tomeşti
Tot mai mulţi depunători
Ia G. E. C.
In raionul Orăştie, ia fiecare al
4-lea locuitor, unul este depunător
Ia G.E.G., fără să se ţină eoni
de cei care economisesc pe obli-
X 1 0IHEMRTBGR1HCE
gaţiuni G.E.Q.
Faţă de aceeaşi perioadă a anu­
lie), a crescut considerabil şi vo­
lumul depunerilor.
A. T1MPEAN
directorul Gasei de economii
şi consemnaţiuni Orăştie
p iep ten u l prin păr, iar noi a u ­
zeam pocnituri şi vedeam seîn-
teio a re a lb a stre. Ne c a p tiv a in
aşa m ăsură, incit reţin ea m le­
gile fizicii ca pe n işte versuri.
La fiecare lecţie a fla m ceva
nou, in teresa n t, em oţionant. El
ne-a a ră ta t pentru prim a dată
com pasul care funcţiona cu un
a p a ra t electric sim p lu . De la cl
am aflat cum căderea unui
m ăr l-a a ju ta t pe N ew ton sa
descopere legea g ra vita ţiei Pc
atunci. încă nu p u tea m preve­
dea că îm i va fi dat să lu p t cu
n a tu ra şi. în vin g în ă fo rţa g ra­
vitaţională. să m ă desprind de
p ă m în t. dar unele p resim ţiri
vagi. o oarecare sp era n ţă n e ­
desluşită se în firip a u încă de
pe a tunci in m in tea m ea.
In şcoală a fo st organizat un
cerc tehnic. S u fletu l cercului era
Lev M ihailovici. Noi. pionierii,
co n stru ia m m odele de avioane,
făceam rost de m otoraş cu b en ­
m eşterit din trestie, iar aripile
le lip e a m c u clei. d e c a z e in ă
Să fi vă zu t bucurie cînd m o ­
delul ţîşn ea în vă zd u h !
Se bucurau îm preună cu noi
şi profesoara de m a te m a tic ă ,
Zinaida A lexandrovna K om aro-
va, şi directoarea de stu d ii irai.
da D m itrievna Troiţcaia. d ep u ­
ta tă în Sovietul S u p rem al
U .R.S.S.
Iar Lev M ihailovici ni se a-
ăresa, m ai în glum ă — m ai
în s e rio s:
— V edea-v-aş zburători, flă-
c ă ia ş ilo r ...
(Va urm a)
S o c o te a la d e -a c a s â
in planul de transport al căilor
(erate figurează şi indicativul „Că­
lători transportaţi". îndeplinirea
sarcinilor privind acest indicativ
cade, mal ales, in sarcina conduc­
torilor de bilete. Majoritatea aces­
tora dau dovadă de simţ de răspun­
dere şl se comportă cu călătorii la
nivelul cerinţelor, contribuind astfel
la reălizărea indicelui de calitate.
Sînt, insă, şi conductori — ce-i
drept puţini la număr — care con­
sideră că trenul este proprietatea
lor personală şi fac din el o sursă
de venituri necinstite.
tatâ-l, de pildă, pe conductorul
Grigore Stoica din staţia Petroşani.
Intr-una din zile, înainte de pleca­
rea trenului 2.389 din staţia Lupeni,
Grigore Stoica s-a gîn'du să ciu­
pească ceva de la călători. Muşte­
rii a găsit repede, l-a Instalat în
vagonul de clasa l-a, făcîndu-şi so­
coteala că pînă la Petroşani are
timp suficient p- tru a intra în po­
sesia „onorariului“...
Socoteala de acasă nu s-a potri­
vit insă cu cea din tîrg.
— Biletele dumneavoastră, vă
In trei luni
Dacă la căminul cultural din Şol-
tnttş există interes ţaţă de pregăti­
rea şi desfăşurarea programelor ar­
tistice, nu acelaşi lucru se poate
spune despre activitatea bibliotecii
căminului cultural.
Biblioteca căminului (care nu­
mără peste 1.06(1 volume) este in.
stalatâ îfitr-tiha din sălile de clasă
ale şcolii elementare din localitate,
iar de faptul că aproape de trei luni
din bibliotecă n-a fost împrumuta­
tă nici o carte, se face vinovată tov.
DINPBOSÜAMUL SE
25 MAI 1961
PROGRAMUL [: 5,40 Muzică uşoa­
ră ; 6,30 Jocuri populare romîneşti;
7.30 Sfatul medicului : Tuşea convul­
sivă; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30
Vreau să ştiu ; 10,30 Muzică uşoară
in interpretarea soliştilor noştri; 11,03
Scene, coruri şi dansuri din opere;
12.30 Pe graficul întrecerii; Pentru ti­
tlul de secţie fruntaşă; 13,05 Concert
de muzică uşoară; 16,15 Vorbeşte Mos­
cova; 17,25 Din folclorul popoarelor;
18.30 Cronica economică: Dezvoltarea
iniţiativei creatoare şi introducerea ex­
perienţei înaintate a fruntaşilor în pro­
ducţie, de conf. univ. Vagii Paraschiv;
19,45 Transmisie din Studioul de con­
certe, a concertului orchestrei simfonice
25 MAI 1961
DEVA: Pline şi trandafiri;
HUNEDO ARA : Prichindelul;
PETROŞANI: Matna India; Floa­
rea zăpezii; SEBEŞ: Frumoasa
aventură; ALBA IU LIA: Dr.
Soim; Marea mă cheamă: SI-
MERIA: Şapte mirese pentru
şapte fra ţi; ORAŞTIE: Cocoşa-
tu l; HAŢEG: Un strigăt in stra­
dă ; BRAD : Portretul unui ne­
cunoscut; LONEA: Culisele va­
rieieului; TEIUŞ: Soldaţi fără
uniformă; ZLATNA: Pescarii
din arhipelag; ILIA: Nopţile Ca-
—o— portativ „Litoral“ — tov. Dubinciuc
Refeaua poştală 1
tr şi de felecomuni-
3
t cafii leagă comu-
ţ nele din oraşul
t Petroşani şi raionul
t Hafeg cu întreaga
[ fără.
^ Folosiţi cu incre- 3
t dere serviciile P*T.T.R. :
[ care vâ asigura legă- i
» SE EXTRAG IO NUMERF ’M
%I€MK $M ! INillI *
$ S n w w J s p e e in fe (A .B . C . W r ib u iie
a r id 4 f0 y s p s d in u rn ă .
1t S S f e fer-
pag. 3
TE
rog — se auzi vocea conductorului
de bilete Bâleţ, care-şi făcu apari-
ţia pe culoarul vagonului de cla­
sa l-a.
Călătorii de pe culoar îşi făcură
datoria şi prezentară biletele.
— Şi ale dumneavoastră — re­
petă tovarăşul Bâleţ după ce des­
chise uşa unui compartiment.
Grupul de călători din comparti­
ment dădu semne de mirare.
— Păi, să vedeţi — încercă unul
să motiveze — noi am aranjat
chestia... cu Stoica... Ne-a asigurat
că pînă la Petroşani Vom călători
fără nici o bătaie de cap — Dumnea­
voastră sînteţl contravenienţi. In
plus, aţi ocupat locurile călătorilor
cu bilete.
De data aceasta, precum se vede.
lui Grigore Stoica nu i-a ieşit pa­
sienţa...
Organele C.F.R. în drept, să ve­
gheze ca lui Grigore Stoica să nu.l
meargă nici în viitor asemenea afa­
ceri.
E CR1ŞAN
impiegat de mişcară
Amalia Bexa, care este şi directoa­
rea căminului cultural.
Urmărind fişele de cititori pe lu­
nile martie, aprilie şi mal, constaţi
un lucru nefiresc: biblioteca n-a în­
registrat în acest interval de timp
nici un cititor. Vina nu este a ce­
tăţenilor, ci a celor care răspund de
activitatea bibliotecii.
Comitetul comunal de partid din
Şoimuş nu trebuie să .-âmli’-l indi­
ferent faţă de această stare de lu­
cruri.
ANDREI TUDOR
corespondent
a Radioteieviziunii ; 22,50 Muzică uşoa­
ră ; 23,15 Muzică de cameră.
PROGRAMUL l i : 12,10 Melodii, me­
lodii, melodii; 13,30 „Gritare Romî-
niei socialiste“; 14,30 Almanah ştiinţi­
fic (reluare); 15,00 Fragmente din ope­
ra „Samson şi Dalila“ de Saint-Sa­
ëns; 16,30 Melodii populare romîneşti ;
18,05 Concert de estradă; 19,30 Din
activitatea staturilor populare; 20,00
„Muzică uşoară din Argentina; 21,45 Pă­
rinţi şi copii; 22,00 Romanţe, cîntecc. şi
jocuri; 23,15 Concert de noapte.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00 6,00,
7.00. 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00.
22,30, 23,52 (programul I) : 14,00,
16.00, 18,00, 21,00, 23,00 (progra­
mul II).
biriei; APOLDUL DE SUS:
Congo in luptă şi Raţiunea în­
vinge demenţa.
A N LJ N T
In urma efectuării tragerii la sorţi
a concursului de filme închinat aniver­
sării a 40 de ani de la înfiinţarea
P.G.R., au ieşit câştigători următorii
tovarăşi:
Premiul I — una motoretă „Gar-
paţi“ — tov. Illopeţchi Maria, casnică
Petroşani.
Premiul II — un aparat de radio
Gheorghe, activist U.G.F.S. Deva.
Premiul m — un aparat de foto­
3) grafiat „Liubiteli" — tov. Jilinschi Ni"
colae, elev Orăştie.
Premiul IV — un covor iută — tov.
Voicu Gelu — elev Deva,
Premiul V — un ceas de mînă —
tov. Olaru Ioan, elev llia.
Premiul VI — una garnitură servi­
ciu de masă — tov. .lorj Sabin, elev
Zlatna.
Premiul VII — una garnitură faţă de
masă cu şerveţele — tov. Vaides Au­
relia, farmacistă Teiuş.
Premiul VIU — un stilou — tov.
Boscenco Constantin, elev Simeria.
) Premiul IX — un stilou — tov. Go-
roiu laicia, elevă Deva.
s4>