Page 79 - 1961-05

PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂI

I Anul X III Nr. 1995 Joi 25 mai 1961 4 pagini 20 bani

Pentru îmbunătăţirea activităţii Şarje rapide
**
economico-financiare Una din cele mai sigure căi anului şi pînă acum peste 500
de sporirea indicilor de utili­ asemenea şarje.
a întreprinderilor zare a cuptoarelor şi deci a
Ca urmare a acestui fapt ei
In Directivele IOAN CODREA la preţul de cost producţiei de oţel o constituie au produs 5.500 tone oţel pes­
elaborarea şarjelor rapide. Ur- te pian. în fruntea întrecerii
celui de-al III- directorul Direcţiei regionale de în primul tri­ mînd această cale colectivul o- s-au situat echipele de otelari
telăriei Martin nr. 1 din Com­ conduse de prim-topitorii ioan
lea Congres al statistică. mestru al anu- binatul siderurgic Hunedoa­ Didirea, Constantin Mogonea,
ra a elaborat de la începutul Alexandru Nojogan şi alţii.
Partidului Mun- —• lui de 4.151.000

citoresc Romin se arată că în­ lei, Combinatul siderurgic din

făptuirea programului de dezvol­ Hunedoara de 3.321.000 lei. Uzi­

tare a economiei naţionale im­ nelemetalurgice Cugir de

pune mărirea corespunzătoare a 1.327.000, Termocentrala Paro- Veoeuparea tuturor: c a l i t a t e a

resurselor financiare, prin spori­ şeni de 946.000 lei, Trustul mi­

rea acumulărilor, pe calea scă­ nier Deva de 858.000 lei, Fabri­ Preocuparea de căpetenie a prean, Gh. A. Adam şi Benone
minerilor din sectorul Iî, Valea Guga. In primele două decade
derii continue a preţului de cost ca chimică Orăştie de 806.000 Morii, a E. M. Barza o consti­ ale lunii în curs, ele au îmbu­
tuie îmbunătăţirea continuă a nătăţit calitatea producţiei cu
şi a cheltuielilor de circulaţie. lei, întreprinderea regională de calităţii minereului extras. In 12-14 la sută.
fruntea acestei acţiuni, prin re­
Reducerea sistematică a preţului industrializare a cărnii Deva de zultatele obţinute, s-au situat Pe întreg sectorul, calitatea
producţiei s-a îmbunătăţit în
de cost in industrie, transpor­ 622.000 lei. Economii frumoase echipele conduse de Petru Şer- medie cu 8 la sută.

turi, construcţii, agricultură, a au înregistrat şi întreprinderea ban, ioan i. Bocan, Petru O-

cheltuielilor de circulaţie in co­ comercială cu ridicata a produ­

merţul socialist, constituie sursa selor alimentare Deva, întreprin­ Echipa condusă de comunis­
tul Nicolae Sînziană, de la tur­
principală pentru creşterea acu­ derea „Vinalcool“ Alba Iulia, nătoria de lingotiere din Că­ Lucrările ie întreţinere a colturilor
lan, este fruntaşă în lupta pen­ «
mulărilor necesare investiţiilor şi Atelierele de reparat material ru­ tru îmbunătăţirea calităţii. n central preocupării —

pentru ridicarea continuă a ni­ lant Simeria, întreprinderea mi­ in fotografie: şeful echipei
discută cu tovarăşii de mun­
velului de trai al oamenilor mun­ nieră Teliue, întreprinderea re­ r s y n de cai8siseare că cîteva măsuri pentru folo­
sirea mai bine a vopselei re­
cii. gională pentru valorificarea am­ fractare.

Oamenii muncii din unităţile balajelor Deva etc. R cen t, la în tr e p r in d e r e a re- tori fă ră scoaterea din produc­ Ploile că zu te in u ltim u l tim p pe în treg cuprinsul reg iu ­ i
economice ale regiunii noastre ţie. nii au fă c u t ca lucrările de în treţin ere a culturilor să nu i
conştienţi de însemnătatea pe Realizările obţinute de aceste gională de electricita te H une­ p o a tă fi e x ecu ta te p e ste to t în epoca o p tim ă . T o tu şi, acolo i
care o are reducerea cheltuieli­ colective sînt urmarea firească D intre cursanţi s-au rem arcat un d e a exista t preocupare, u n d e ţăranii m u n cito ri au folosit,
lor de producţie pentru dezvol­ a unor măsuri tehnico-organiza- doara-Deva a u lu a t s fî r ş i t tovarăşii Ioan Buăai şi Ioan chiar şi in tre ploi, fieca re cea s bun de lucru, s-au o b ţin u t ]
tarea economiei naţionale şi îm­ torice judicioase luate in cursul rezu lta te din cele m a i bune. R ed ă m doar cîteva a sp ecte ca­ ]
bunătăţirea condiţiilor de viaţă, acestui an şi a desfăşurării unei cursurile de calificare pentru re oglindesc acest lucru.
cu prilejul aniversării a 40 de însufleţite întreceri socialiste t
pentru reducerea consumurilor m uncitori, sp ecializaţi în m ese­ B o ldor, care au o b ţin u t cele Folosind cu chibzuinţă
ani de la înfiinţarea Partidului specifice şi îmbunătăţirea calită­ r ia d>e i n s t a l a t o r i U nii. C u r s u ­ i
Comunist din Romînia şi-au re­ ţii produselor. rile, care au d u ra t 6 luni, au m ai bune rezu lta te in a sim ila ­ {iscare ieu )
fo st fre c v e n ta te de 47 m u n c i­ rea cu n o ştin ţelo r teo retice şi
practice. Gospodăriei agricole colecti­ 1
ve din satul Ti m p a i-au fost j
înnoit angajamentele de a reali­ Trebuie amintit însă că există repartizate anul acesta pentru I Fruntaşi pe comună 1
za economii peste plan. Pentru întreprinderi care şi-au luat an­ procurări de anim ale credite în l "ţ
a obţine rezultate cit mai fru­ gajamente de a realiza econo­ valoare de 51.000 lei. Folosind
moase, sub îndrumarea organi­ mii peste plan la preţul de cost ] s #e s e ă l © i » f d e a n i m i a l e f r u n t a ş i cu chibzuinţă fiecare leu, co­ L }
zaţiilor de partid, ei au organi­ şi la cheltuielile de circulaţie lectiviştii de aici au cum părat (. Intre membrii gospodăriilor a- faţă ocupată cu sfeclă furajeră, j
zat mai bine consfătuirile de prea mici in raport cu posibili­ num eroase vaci, viţele şi oi. Aşa ^
producţie, s-au preocupat în mai tăţile reale de care dispun. Acea­ Recent,, c o m ite tu l oră şen esc are în în g r ijir e c ite 10 p u r ­ se face că în prezent gospodă­ t grico-le colective din satele Bă- mai mult de 60 la sută din su-
mare măsură de introducerea sta le-a permis ca in trimestrul I U.T.M . H u n ed o a ra a o rg a n iza t cei, iar în p rim u l tr im e s tr u ria deţine 34 vaci şi juninci, ¦)
metodelor înaintate de muncă şi al anului 196i, să-şi realizeze o consfătuire cu to ţi tinerii d in a cest an c ite 12 p urcei. T o t 28 viţele, 446 oi şi 12 scroafe L cia, Timpa, Petreni şi Toltia, toa- prafaţa cultivată cu floanea-soa-
au intensificat întrecerea socia­ aproape în întregime, sau chiar crescători de anim ale din u n i­ pen tru a stfel de m erite a fost fătătoare. 1
listă. Organizaţiile de partid din să-şi depăşească angajamentele tă ţile so cia liste ale agriculturii declarat fru n ta ş şi tînărul zoo­ ^ te de pe raza comunei Bâcia, se relui precum şi legumele şi zarza- ^
întreprinderi au dezbătut in adu­ anuale. Dintre ele tace parte şi de pe raza oraşului. Cu aceas­ te h n ist Ioan M oloăeţ. CONSTANTIN CIŞMAŞ .j
nări generale posibilităţile de Combinatul carbonifer Valea tă ocazie, u te m is te i E ugenia [ desfăşoară o vie întrecere pen- vaturile de pe 9 ha.
realizare a angajamentelor, pu- Jiului. Angajamentul său este C hira de la G .A.S. din C ălan i NI COLA E VINTILA corespondent -j
nind în faţa fiecărui comunist de a realiza pînă la linele anu­ s-a acordat d rapelul de „T inăr L tru terminarea Ia timp şi la ni- De îndată ce terenul pe care este
sarcina de a fi exemplu in mun­ lui o economie suplimentară ia corespondent velul cerut de agrotehnică a tu- cultivat porumbul se va zvînfa, co- -j
că şi in buna gospodărire a bu­ preţul de cost de 5.200.000 lei. . ¦ •• * lectiviştii vor începe de zor şi la
nurilor materiale. In majorita­ După cum am văzut mai sus, ^ turor lucrărilor de întreţinere a prăşitul acestei plante. J
tea unităţilor economice s-au or­ numai în primul trimestru, a rea­ fru n ta ş crescător de anim ale“. ^ culturilor.
ganizat comisii formate din cei lizat o economie de peste ( Drept rezultat al participării Pînă în prezent fruntaşi se do- J
mai buni ingineri, tehnicieni şi 4.100.000 lei. Realizarea este U tem ista E ugenia C hira a ob­ C masive a colectiviştilor la munca
muncitori fruntaşi în producţie, frumoasă. Totuşi ea denotă că L cîinpului, a folosirii fiecărei zi bu- vedesc a fi colectiviştii din satul j
pentru descoperirea de noi re­ la stabilirea angajamentului nu • nă de lucru, membrii gospodării- Tîmpa. Ei au terminat praşila car-
zerve interne şi introducerea teh­ s-a ţinut seamă de posibilităţile ^ lor colective mai sus amintite au 1
nicii noi. reale ale colectivelor miniere din tofilor, fiorii-soarelui şi sînt pe j
Valea Jiului. 1
In întreprinderile in care co­ ţin u t In a nul 1960 de la fie c a ­ [ reuşit să termine de prăşit carto- terminate cu praşila legumelor şi
mitetele de partid, conducerile Intr-o situaţie asemănătoare
administrative şi organele sin­ se află şi Trustul miriier Deva, re scro a fă din lotul pe care-l i fii de pe 64 ba., întreaga supra- zarzavaturilor.

—- 0 0 0 ——1 ÎŞI AŞ7EAPTAOASPEŢII l

Se dezvoltă reţeaua Aşezată lîngă şoseaua şi linia fe­ t Succesele colectiviştilor din Geoagiu 1
cinematografică sătească rată Sebeş-Sibiu, ta 16 km. spre est recent de sfatul popular al raionului i J
de Sebeş, băile Miercurea sînt una Sebeş, care s-a îngrijit să fie asigu­ L Lucrărilor de întreţinerea cultu­ tent cu aceasta, Ia gospodăria co- ]
In anul acesta au fo st des­ din numeroasele staţiuni balneare din rate condiţii cît mai bune de cazare rilor li se acordă o deosebită aten- Iectivă din Geoagiu s-a executat 1
ch ise în reg iu n ea n o a stră încă ţara noastră în care oamenii îşi cau­ şi tratament. Prin grija conducerii
11 c i n e m a t o g r a f e s ă t e ş t i in l o ­ tă sănătatea. staţiunii s-au executat reparaţiile cu­ [ ţie şi la gospodăria agricolă co- grăpatul porumbului pe mai bine ^
calită ţile O iejdea, O rm indea, rente, s-a procurat inventar moale ( iectivă din Geoagiu, raionul Orăş- de 100 ha. jl
R ib iţa , B u rju c, M u n celu l M ic, Glimatui blînd de deal şi mai ales complect nou şi se construieşte încă L tie. O dovedesc faptele. Pînă la j
U ngur ei, etc. apa sărată cu conţinut de iod şi sulf un bazin pentru colectarea apei cal­ t 23 mai, colectiviştii de aici au Merită subliniat şi faptul că în
sînt factori importanţi de tratament de. t prăşit sfecla furajeră şi menta de zilele cînd nu s-a putut lucra în j
în că două cinem atografe de indicaţi în reumatism articular şi muş- |~ pe întreaga suprafaţă ocupată cu cîmp din cauza ploii, colectiviştii
acest fel au fo st deschise de chiular, inflamaţii ale nervilor peri­ Tratamente se pot face ambulatoriu L aceste plante (12 ha.), fioarea-soa-
dicale au avut în centrul preo­ întreprinderea comercială cu ri­ cu rin d la V a d u l D obrii şi Jieţ. ferici (sciatică, brachialgîe), boli cro­ sau prin internare, staţiunea dispu- L relui de pe 10 ha. şi cartofii de au muncit cu însufleţire la pregă- ")
cupărilor asigurarea, realizării dicata a produselor alimentare In p rezen t in întreaga regiu­ nice de femei, tulburări circulatorii ale nînd de 120 paturi şi cantină. Ac­
angajamentelor luat'e in întrece­ Deva, Uzinele metalurgice Cu­ n e fu n c ţio n e a z ă 150j c in e m a to ­ membrelor, debilitate fizică etc. tivitatea culturală se desfăşoară prin tirea uneltelor şi maşinilor, pro- ^
rea socialistă rezultatele sînt cit gir, întreprinderea regională de grafe săteşti. audiţii ia staţia de radioamplificare, bi­
se poate de bune. Astfel, Combi­ industrializare a cărnii- Deva, Primele amenajări în această staţiu­ bliotecă şi vizionări de filme bisăp- ( pe 18 ha. Cartofilor timpurii li s-a prietatea gospodăriei, pe care le j
natul carbonifer Valea Jiului a ne an fost făcute la sfîrşitul secolului tămînal.
întreprinderea de gospodărie trecut pe malul rîulefului Secaş, dar (, aplicat şi a doua praşilă. Concomi- vor folosi în campania de vară. J
ele au persistat într-o formă rudimen­ Asigurarea medicală este încredin­
tară pînă în anii instaurării regimu­ ţată dr. O. Breazu, complexul tera­ l
lui democrat-popular. Odată cu pune­ peutic fiind alcătuit din băi calde şi
rea la dispoziţia oamenilor muncii a reci, helioferapie, elecfroterapîe (raze l SCe munceşte fără răgaz
tuturor staţiunilor balneare, la Miercu­ ultrascurtei, ultraviolete, diatermie, rl
rea băi s-a refăcut întreaga instala­ soiiix), regim sanatorial de odihnă L Timpul favorabil lucrărilor de în- colectiviştii au executat şi prăşi
realizat o economie peste plan (Continuare tn pag. 2-a)- ţie, s-a mărit capacitatea de cazare de pentru cei internaţi. Capacitatea de
6 ori, s-a introdus curentul electric, a tratament este de circa 400 proceduri
fost mărit parcul din jurul clădirilor. zilnic. ^ treţinere a culturilor este folosit tul legumelor şi zarzavaturilor pe 1

Ca în toate staţiunile de interes lo­ Efectul favorabil al acestor trata­ ( cu succes şi de membrii gospodâ- 356 ha. din 408 ha. cultivate. J
cal şi republican pregătirile au fosi mente în bolile amintite, face ca băile
continuate în sezonul rece, astfel că Miercurea să fie tot mai mult cău­ f. riilor agricole colective de pe raza In prezent, colectiviştii muncesc '¦
la 21 mai băile au fost deschise. Ad­ tate. fără răgaz pentru a termina praşila ^
ministrarea staţiunii a fost preluată ct oraşului regional Deva. Pînă la şi pe restul suprafeţelor pe care
dr. RADU CARPINISANU nu s-a executat această lucrare.
t 23 mai ne informează tov. ing.
medic primar fizioterapeut
C Segedy Ladistau de ia secţia agri-

t colă a oraşului — în gospodăriile

[_ colective de aici s-a executat prima ]
l praşiiă la cartofi pe 490 ha., la 1

L cicoare şi sfeclă de zahăr pe 100 -j
^ ha. şi la floarea-soarelui pe în- ^

F treaga suprafaţă (75 ha). ¦)

Paralel cu lucrările din cîmp, 1

= 'K55'-

§ race «ese d e s e a m a i n m u n c a d e

ocrotire & sănătăţii iaa ş c o l i

Şantierul noilor linii de lam inoare din H unedoara. Se ni ontează grinzile m etalice. Pe nuna educaţiei sanitare în şcoli nico-sanitare a elevilor. De asemenea, noi membri în cadrul organizaţiei de Frezorul Ioan G herm an
a avut ioc de curind tn regiunea noa­ în colaborare cu secţiile de învăţămînt, Cruce roşie. Pentru o evidenţă clară lu crea ză la a telieru l m e ­
stră un schimb de experienţă între re­ încă de la începutul acestui an şcolar a modului în care elevii şi-au însuşit canic al C om b in a tu lu i si­
prezentanţii cu munca de educaţie sa­ au fost desemnate cadrele didactice res- cunoştinţele predate în majoritatea şco­ derurgic H unedoara. Lună
nitară şi tineret a birourilor regionale ponsabile cu munca de Uruce roşie din lilor din regiune, fiecare elev are de lu n ă îşi depăşeşte n o r­
de Cruce roşie. Acesta s-a desfăşurat şcoli. un caiet unde medicul consemnează m a în m e d ie cu 40-50 la
in 22 şcoli din regiunea noastră, sub constatările asupra stării lor de să­ s u tă .
conducerea tov. dr. ETorica Bagdasar. Un roi important s-a acordat mun­ nătate, de curăţenie etc. Profesorul
vicepreşedintă a Comitetului Central de cii de organizare şi desfăşurare a diriginte ţine cont de acest caiet la a- Ia tă -l in fo to g ra fie lu-
Cruce roşie din ţara noastră. activităţii educafiv-sanitare în rîndul cordarea notei la purtare. Participan­ crin d la freză.
tineretului şcolar. In acest sens s-au ţii la schimbul de experienţă pe ţară
Nu întimplător această acţiune a difuzat în şcoli broşuri metodice, igie­ au putut constata „pe viu“ succesele
avut loc în regiunea noastră. Rezulta­ nice, manuale G.P.A.S. şi F.P.G.A.S., deosebite obţinute în educaţia sanita­
tele muncii pe târimul ocrotirii sănă­ materiale de agitaţie vizuală, albume ră de unităţi şcolare ca Şcoala medie
tăţii în şcolile din regiunea Hunedoara pliante şi albume ce conţin noţiuni din Hunedoara, Şcoala de 7 ani din
sînt dintre cele mai concludente. Da­ pentru acordarea primului ajutor, ca­ Ighiu, şcolile de 7 ani nr. 1 şi 2 din
torită strădaniilor depuse de organele lendare cu reguli de sănătate etc. Petroşani, Şcoala de 7 ani nr. 2 din
de Cruce roşie, in rîndurile tineretu­ Eupeni şi altele. In aceste şcoli, ca şl
lui s-a desfăşurat în ultimii ani o Pentru o cît mai bună dezvoltare
vastă acţiune de educaţie sanitară, a orizontului de cunoştinţe igenico- în Şcoala medie „Decebal“ din Deva,
prin înfiinţarea colectivelor de cruce sanitare a elevilor a fost iniţiat con­ şcolile de 7 ani nr. 1, 2 şi 3 din Pe­
roşie şi a posturilor sanitare din şcoli. cursul „Sanitarii pricepuţi“, care a a-
vuf loc în 6 raioane, unde au luat par­ troşani, Şcoala de 7 ani din Lupeni,
In toate şcolile de 4 şi 7 ani din re­ te reprezentanţi din 36 de şcoli.
giune a fost introdus zilnic, timp tie în cele din Geoagiu sau Sartnizegefu-
5 minute, controlul igienic, care a con­ O mare atenţie s-a atribuit conţi­
tribuit la formarea deprinderilor igie- nutului practic-educativ al lecţiilor din (<-ont!miare in pag. 2-a)
învăţămîntul sanitar, a cuprinderii de