Page 8 - 1961-05
P. 8
nag 4 DRH mii h c n r i M /ç v ir /v ;/ N r. 1**57
.............. . 'iBWWMMWoWi
rD. Qwmami
ü»i • xaltlmfiiB xütimaU süri rDln
Agravarea situaţiei M a u rice Tfa®rez de®pp© situ a ţia
colonialiştilor In Angola p o litic a «fiu F ra n ţa
PARIS 3 (Agerpres). — Luind liniat că cea de-a treia rebeliune nizaţiilor fasciste, interzicerea
c.uvintul la conferinţa Federaţiei din Algeria după 1958 este con
LUANDA 3 (Agerpres). — In populaţiilor din Angola“ organi din departamentul Nord al Par secinţa războiului din Algeria ziarelor puse in slujba lor, epu
ciuda sosirii neîntrerupte de tru zaţia politică care conduce lupta tidului Comunist Francez, Mau- care durează de aproape şapte
pe portugheze in Angola colonia pentru eliberarea ţării. In cartie rice Thorez, secretar general al am. rarea armatei şi poliţiei. Trebuie
liştii sînt nevoiţi să recunoască rele „indigene din Luanda s-au P.C.F.. a acordat o mare atenţie
înrăutăţirea situaţiei lor in acea piodus noi incidente, poliţia ope După ce a subliniat că poporul luptat împotriva aplicării artico Aspect de la întreprinderea constructoare de Instalaţii fri-
stă colonie. In apropiere de Car- rînd numeroase arestări. rebeliunii din Algeria şi actua si fiii săi din armată au silit pe lului 16 al constituţiei (care con gorifere „Kuhlautomat“ din Berlin.
mona ( Angola de nord) forţele lei situaţii politice din Franţa. şefii rebeliunii să capituleze sau feră preşedintelui puteri excep
patriotice au ucis 20 de membri ? să fugă, Thorez a arătat că in ţionale), pentru reinstalarea si ÎN FOTO : Munca la o in stalaţie frigoriferică.
ai unei unităţi portugheze, in Vorbind despre rolul hotăritor prezent se impune pedepsirea
prezent — transmite agenţia TUNIS 3 (Agerpres). — Du al P.C.F. in mobilizarea maselor aspră a rebelilor şi a tuturor reînnoirea democraţiei, pentru
France Presse — avioane portu pă cum transmite agenţia Fran complicilor lor, dizolvarea orga-
gheze paraşutează arme şi ali ce Presse, Jose Gilmore, preşe populare pentru respingerea re pace în Algeria, pentru tratati
mente unităţilor aflate in încer dintele partidului „Uniunea beliunii, Ma lirice Thorez a sub
cuire populaţiilor din Angola" a de ve neintirziate cu guvernul pro Bias Roca: Sînîem foarts bucuroşi că a fost
clarat la 2 mai la o conferinţă vizoriu al Republicii Algeria.
Potrivit relatărilor aceleiaşi de presă organizată la Tunis, recunoscui roiul iCubei H lupîa pentru pact*
agenţii, la 2 mai de pe bordul că trupele angoleze care luptă După ce a subliniat că aceste
pachebotului portughez „Nias- împotriva colonialiştilor portu
sa“ au fost debarcaţi 1.000 de ghezi au declanşat operaţii pe Ultracoionialistii obiective pot fi realizate numai HAVANA 3 (Agerpres). — ln- tro, constituie cea mai bună
întreg ansamblul teritoriului prin acţiunile clasei muncitoare tr-o convorbire cu corespon recunoaştere a contribuţiei ur
soldaţi portughezi. tării şi că în prezent ele au eli nu se astimpără şi ale poporului, /Maurice Tho dentul TASS, secretarul gene iaşe pe care liderul nostru a
In acelaşj timp poliţia portu berat o regiune de aproape 500 rez a relevat necesitatea creă ral al Partidului Socialist Popu- adus-o cauzei luptei pentru
km. adîncime pe un front de PARIS 3 (Agerpres). — Deşi Corespondentul din Alger ai rii unui front unic al clasei mun Iar din Cuba, Blas Roca, a pacea generală.
gheză a efectuat percheziţii în 350 km. In această regiune — au trecut aproape două. săptâ- agenţiei France Presse, anunţă citoare. El a demascat rolul tră
cartierele indigene din oraşele a precizat Gilmore — unităţile mini de ia dezlănţuirea puciu că în ziua de 1 Mai, au fost dător al liderilor Partidului So spus • „Decernarea premiului Pină la sftrşitul anului 105S,
Mavolo şi Zombo unde au fost portugheze sînt încercuite şi nu lui militaro-faseist de la Al efectuate percheziţii în clădi cialist Francez in frunte cu Guy Cuba era un pion in jocul raz-
găsite uniforme ale „Uniunii pot fi aprovizionate decît pe ger. profitînd de încetineala rea Universităţii din Alger pe Mollet. Lenin „Pentru întărirea păcii 'ooivJc al cercurilor guvernante
calea aerului. „Lupta noastră cu care se desfăşoară acţiunile care — ca şi în cursul rebe intre popoare“ lui Fidel Cas- din S.U.A. In 1959, cind ne-am
La Stanleyville — a adăugat el — departe de de urmărire a celor vinovaţi, liunii fasciste din ianuarie 1960
a slăbi, se intensifică tot mai elementele ultracoloniallsîe îşi — organizatorii puciului din cucerit suveranitatea naţională
Dezvelirea monumentului mult". continuă activitatea, străduin- aprilie 1961, se pregăteau s-o
du-se să menţină o atmosferă transforme într-c citadelă a lor. Acţiuni alg p a trio ta din Oman şi am început, să promovăm
lui Patrice Lumumba Jose Gilmore a subliniat de de confuzie şi să Intimideze Peste 1.000 de jandarmi au pă politica externă cu adevărat
asemenea că încă de pe acum opinia publică. La Alger, cercu truns in clădirea Universităţii,
STANLEYVILLE 3 (A- se ia în consideraţie crearea rile ultracolonialtste au încer căutîndu-i pe rebelii dispăruţi CAIRO 3 (Agerpres). - TASS Oman, se spune in comunicat, independentă, la care visa Jose
gerpres). — La 1 Mai, la unui guvern provizoriu angolez. cat din nou să organizeze ma şi miile de arme aflate în mii- transmite: Reprezentanţa Ima organizează ambuscade, minea Marti (eroul naţional al Cu
Stanleyville, capitala tem Referindu-se la dezbaterile din nifestaţii fasciste în favoarea nile lor, printre care cele 5.000 mului Omanului din Cairo a dai ză drumurile în regiunile unde bei — N.R.). Cuba a devenit
porară a Republicii Congo, Organizaţia Naţiunilor Unite în „Algeriei franceze“. de mitraliere furate din maga- publicităţii un comunicat in care operează subunităţi de patrulare
Pauline Lumumba, văduva problema Angolei, fruntaşul po ziile poliţiei la 22 aprilie. în se spune că patrioţii din Oman engleze. In regiunea Seih Al- un bastion al luptei pentru pa
eroului nat*ional al Conogo- litic angolez a declarat că gu La Paris au fost puse in cir prima zi a puciului. La Uni ce şi coexistenţă paşnică pe
ului, şi Antoine Gizenga, culaţie manifeste, care se pre versitate — scrie „Journal
şeful guvernului legal con- vernul portughez a lăsat să se supune eă provin din partea d’Alger“ — au fost găsite do continuă să opună rezistenţă Garif, la 80 de kilometri de lito continentul american. Recenta
golez, au dezvelit in pre organizaţiei „armata secre cumente importante cu privire armată trupelor de ocupaţie en ralul Omanului un autocamion ei victorie împotriva interven-
zenta a mii de locuitori ai înţeleagă că nu va ţine seamă tă“, condusă de uJtracolonia- la persoanele care au partici gleze. militar englez încărcat cu sol ţioniştilor imperialişti pe plaja
oraşului monumentul lui lişti, în care membrii autori pat la puci. Giron, constituie o lovitură da
Patrice Lumumba. de hotărîrile O.N.U. şi că se tăţilor republicane sînt ame In comunicat se arată că în daţi nimerind intr-un cimp de tă politicii războiului şi agre
ninţaţi eu moartea dacă vor In cuvîntarea sa, Joxe a re mine a sărit în aer. In regiunea siunii şi in acelaşi timp o nouă
In timpul ceremoniei dez va opune sosirii unei comisii lua măsuri împotriva partici fuzat să dea amănunte in ce căierări deosebit de crincene in Ibri explozia unei mine a distrus victorie a cauzei păcii“.
velirii monumentului au panţilor la recenta rebeliune priveşte afirmaţiile unor ziare tre omanezi şi trupele engleze o maşina engleză şi a omorit un
fost trase salve de salut. de anchetă în Angola. El a in din Algeria. franceze in legătură ou ames au loc in regiunea Ibri- ofiţer englez.
tecul Agenţiei Centrale de In
dicat de asemenea că „Uniunea Câutlnd să demonstreze că vestigaţii din S.U.A. in puciul Detaşamente de partizani din
autorităţile franceze ar face de la Alger şi la rolul jucat de
populaţiilor din Angola" este tot ceea ce depinde de ele, mi agenţii secreţi americani . în ------------------ gţjgjg------------------
nistrul pentru problemele Al sprijinirea generalilor rebeli.
cel mai mare partid politic al geriei, Joxe, a declarat la o Joxe n-a fost în măsură să dez Si Necrologul evenimentelor din Cuba"
conferinţă de presă că „au fost mintă oficial aceste ştiri, măr-
populaţiei de culoare din aceas luate toate măsurile pentru a ginindu-se doar să declare că — Un articol de W. Lippm ann —
prinde pe generalii şl coloneii „nu ştie“ clacă „agenţii străini
tă ţară, avînd 60.000 de mem care au reuşit să fugă“ şi că au încurajat puciul fascist, sau NEW YORK 3 (Agerpres). — juns la aceasta greşeală am a- să-l izgonească pe Castro ci să
„trebuie luate cu cea mai mare dacă organizatorii lui au pri
bri. ............. rapiditate măsuri pentru prin mit ajutoare dinafară“. „New York Herald Tribune“ a juns la concluzia că noile perso- exercite asupra lui o influenţă
derea ceicr vinovaţi“. El a lă
sat să se înţeleagă că „pro Criticind încetineala cu oare publicat sub titlul „Necrologul naiiîăţi. Bundy, Rostow, Schle- de reţinere, atit timp cit activi
cesul se va termina repede, acţionează autorităţile francez/;
deoarece urmările crizei alge pentru arestarea şi pedepsirea evenimentelor din Cuba“ un ar singer şi Rusk — nu au ştiut să-l tatea lui in America Latină are
riene nu trebuie să agite opinia celor vinovaţi de organizarea şi
publică“. dezlănţuirea puciului fascist, de ticol de Walter Lippmann in convingă pe preşedinte de nece un caracter constructiv. Singurul
Printre măsurile citate de Joxe la Alger, săptămânalul francez care se spune : sitatea de a respinge sfaturile om cu judecata sănătoasă intre
„France Observateur“ scrie că
SITUAŢIA DIN LAOS figurează suspendarea din „De Gaulle a evitat ou orice Preşedintele Kennedv se află proaste date de vechile persona aceste personalităţi numeroase a
fnncţiiie lor a 140 de funcţio m!r-o situaţie extrem de neplă lităţi — Bissell şi Dulles de la fost senatorul Fullbright.
Kong Le a ordonat încetarea focului nari din Algeria, arestarea a preţ să se sprijine pe popor cută. Dacă, după îngrozitoarea Agenţia Centrală de Investiga
160 depersoane,efectuarea greşeală in ce priveşte aventura ţii, Lemnitzer şi Burke din Co Cind are loc o catastrofă de
XIENG K.UANG 3 (Agerpres). — Postul de radio „Vo şi să facă imediat pace în Al cabană, ej va îngădui să fie a- mitelui mixt al şefilor de stat acest gen — ca de pildă catas
cea Laosului" a transmis la 3 mai ordinul căpitanului Kong unor percheziţii. în cursul că geria. El s-a străduit, dimpo tras in afacerile nesigure din major şi Berle de la Departa trofa engleză din Suez — gre
Le, comandantul trupelor guvernului regal, care cere trupelor mentul de Stat..- şeala poate fi remediată, iar în
conduse de el să înceteze orice operaţiuni militare incepînd rora au fost găsite arme. prin trivă, să continue războiul, Laos, acest lucru va submina ire crederea restabilită, numai prin
din ziua de 3 mai, ora 8 dinţineaţa (ora locală). sprijinindu-se pe oameni ea mediabil influienţa lui asupra Cred că ancheta va demonstra înlăturarea figurilor centrale ca
trecare mitraliere, puşti auto SaJan, Ohalle şi alţii“. mersului evenimentelor. că secretarul de Stat, cu toate că re poartă principala răspundere
La propunerea comandamentului trupelor regale, coman işi avea temerile sale, a aprobat şi prin declaraţii sincere in care
damentul suprem al forţelor armate Patet Lao a ordonat de mate. grenade de mină etc. ;OtAiXZCBESEtSi Cu toate că deja tîrziu — să acest plan. In ciuda a tot ceea să se dea asigurări că greşeala
asemenea trupelor sale ca de la 3 mai, ora 8 dimineaţa, să sperăm lotuşi că nu este prea tir- ce se spune in legătură cu acea nu se va mai repeta. In condiţi
înceteze operaţiunile militare. ziu — ar trebui să încercăm să sta, cred că Stevenson şi Bow- ile sistemului nostru de guver-
regăsim calea de la care ne-am les nu au participat cu adevărat nămînt, spre deosebire de cel en
Căpitanul Kong Le a propus grupului Fumi Nosavan- abătut. Pentru aceasta trebuie la discuţiile care au precedat glez, un preşedinte care comite
Boun Oum să înceteze imediat operaţiunile militare şi să tri făcută o anumită anchetă, pe această hotărire fatală. Mai mult o greşeală gravă nu demisionea
mită la Na-Mon sau în oricare alt punct din această zonă care o poate face numai preşe decit atit sînt convins că anche ză şi nici nu poate s-o facă. In <
reprezentanţi pentru a discuta împreună cu delegaţiile armatei dintele, şi după aceea trebuie să ta va arăta că singurul partici consecinţă, dacă dorim ca, în
regale şi forţelor Patet Lao procedura încetării focului şi sta se dea explicaţii sincere şi con pant la discuţii care s-a străduit condiţiile formei de guvernă-
bilirii armistiţiului. vingătoare asupra modului cum să-l convingă pe preşedinte să mint de la noi, să existe o oare
a fost săvîrşită o greşeală atit ••espingă acest plan a fost sena care răspundere, preşedintele tre
de imensă... torul Fullbright. El a prevăzut buie să tragă la răspundere pe
ceea ce se va întimpla şi l-a a- cei care, conform constituţiei
Studiind teluj in rare s-a a-
vertizat pe preşedinte că lucrul sau îndatoririlor lor sînt obligaţi
Prin ordinul dat de Comanda Pentru rezolvarea cît mal tul asiatic in generai, consim cel mai bun este să nu încerce ¦••ă-i facă recomandări.
mentul trupelor guvernului legal
laoţian şi al unităţilor Patet- ţind la reglementarea paşnică a
Lao de încetare a focului,'in di
mineaţa zilei de 3 mai s-a între problemei laoţiene. D e c la ra ţiile se n a to ru lu i
prins o nouă acţiune concretă in Acţiunile S.U.A. de continuări'
vederea stingerii unui tocar care
primejduieşte pacea iri lume. A- grabnică a problemei laoţiene a livrărilor de arme rebelilor in W . Fu ib rig h t
cum este rîndul părţii adverse, dică intenţia de a zădărnici con
adică al rebelilor lui Boun Oum
şi Fumi Nosavan. să răspundă ferinţa de Ia Geneva şi de a pre NEW YORK 3 (Agerpres). gaţii si Departamentului de
pozitiv pentru ca încetarea focu
lui in Laos să devină efectivă. trecut, noii consilieri au sosit repurta victorii in ciuda anun cis, torţele care stau ui spatele găti terenul pentru un amestec — După cum transmite agen Stat.
îmbrăcaţi in uniforme militare ţării unor repetate „ofensive“ in lor n-au renunţat incă la speran in treburile Laosului sub stea ţia Associated Press, după două Fuibright a făcut această de
De cind guvernele Uniunii So ale S.U.A., ceea ce a marcat de care a fost aruncat materialul de ţa de a soluţiona prin forţă pro gul O.N.U. Ziarul „New Vork zile de şedinţe ale Comisiei se claraţie reprezentanţilor presei
vietice şi Angliei, în calitate de fapt prezenţa directă americană război livrat de S.U.A. Ameste blema Laosului. Times“ a anunţat chiar zilele natoriale a S.U.A. pentru Afa după şedinţa comisiei la care
copreşedinţi ai Conferinţei de la în conflictul laoţian. Aceasta în cul imperialist in treburile inter trecute că la Washington este cerile Externe care a audiat au fost audiaţi şefii Agenţiei
Geneva din 1954, au căzut de seamnă că guyernul american ne ale Laosului s-a vădit şi la Totodată atrage atenţia şi tur pe cale de elaborare un plan de mai mulţi oameni de stat din Centrale de investigaţii, inclu
acord asupra condiţiilor menite nesocoteşte acordurile de la Ge ultima sesiune a Consiliului neul in Asia de sud-est al am a se trimite observatori ai O-N.U.
să ducă la organizarea de trata neva cu privire la Indochina. S.E.A-T.O., unde s-au proferat basadorului special american A. in Laos. Dacă treburile le-ar fi S.U.A. în legătură cu rolul Sta siv Allen Dulles şi Bissel.
tive pentru reglementarea pro ameninţări la adresa poporului Harriman care a avut întreve telor Unite în invazia eşuată întrebat dacă Dulles a recu
blemei laoţiene şi au lansat un Iniţiativa Comandamentului laoţian, dar la această sesiune deri Ia Luang Prabang cu re mers strună imperialiştilor, fără din Cuba, preşedintele comisiei,
apel pentru convocarea conferin trupelor guvernului legal şi al reprezentanţii americani nu au gele Savang Yathana şi cu că îndoială că ei ar Ii preferat să senatorul William Fuibright a noscut că C.f.A. a comis o gre
ţei de la 12 mai de la Geneva, unităţilor Patet-Lao de încetare reuşil să-si determine parteneri' peteniile rebelilor. Agenţia ame conducă prin intermediul clicii declarat că toată această ope şeală, Fuibright a răspuns în
comandamentul trupelor guver a locului este cu atit mai remar ricană Associated Press aprecia tobele pe care o sprijină şi nu raţiune a fost o greşală, răs
nului legal şi al unităţilor Patet- cabilă cu cit pe frontul de luptă să trimită trupe in Laos, iar di că „prin continuarea războiului ar mai fi recurs de tel la propu punderea ei revenind Casei hohotele de rîs ale corespon
Lao au făcut mai multe propu ele repurtează zilnic victorii îm plomaţia engleză şi franceză, — civil in Laos, preşedintele Ke-
neri pentru ca părţile interesate potriva rebelilor. Situaţia pe avfnd o experienţă amară în du nnedv a fost prins intr-o situa denţilor : „El a recunoscut că
să se întilnească pentru a se tront este din ce in ce mai de cerea războaielor coloniale — ţie primejdioasă şi aproape dis
pune capăt luptelor- In loc să favorabilă rebelilor care contro au refuzat pur şi simplu să ur perată... Preşedintele S.U.A. va nerea trimiterii de „observatori Albe, Ministerului de Război, operaţia n-a fost încununată de
răspundă acestor apeluri, rebe lează la ora actuală doar princi meze calea participării la o in fi pus in situaţia de a alege in
lii au solicitat cu insistenţă ca palele oraşe din Laos, restul te tervenţie militară directă. Cu tre linii de acţiune care par a ai O.N.U.". Agenţiei Centrale de Investi succes".
S.U.A. să le sporească ajutorul ritoriului fiind sub controlul gu toate acestea după sesiunea Con deveni pe zi ce trece mai riscan
militar. Iniţiativa americană lua vernului legal prezidat de prin siliului S.E.A.T.O., acest bloc a- te". Referindu-se la alternativa Opinia publică mondială cere
tă săptâmina trecută de a trimi ţul Suvanna Funima- In presa gresiv a continuat să se „preo unei intervenţii masive america
te alţi 300 de consilieri militari americană au apărut informaţii cupe“ de problema laoţiană şi ne, in acelaşi comentar se arată cu stăruinţă ca Laosul să de
americani la Vientiane, adică :n care se arăta că acţiunea de de ajutorarea rebelilor a căror că „oficialităţile c?le mai bine
după ce apelul sovieto-englez a trimitere a noului grup de consi situaţie a devenit tot mai pre informate de la Washington sînt vină cit rnai grabnic un .stat paş Pentru a evita un nou eşec
devenit cunoscut opiniei publice, deri americani, după livrarea a- cară. La 3 mai a fost convocată de acord cu aprecierile cuprinse nic şi neutru. Agravarea conflic
a constituit un nou obstacol me vioanelor şi elicopterelor ameri o noua şedinţă a reprezentanţi in ştirile transmise din Laos.
nit să intirzie reglementarea pro cane in sprijinul rebelilor, re lor permanenţi ai statelor mem potrivit cărora este absolut posi tului clin Laos ar primejdui nu Statele Unite au amînaî conferinţa 0. S.
blemei laoţiene. Sosirea noului prezintă „o răzbunaie'' a S.U.A. bre ale S.E.A.T-O. — a şasea bilă o prăbuşire a părţii pro- numai soarta poporului laoţian,
girup de consilieri americani a pentru faptul că şeful guvernu şedinţă de acest fel din ultimele oecidentale din Laos-.."
coincis cu sporirea ajutorului mi zece zile. Toate acestea suge ci pacea din sud-estui asiatic şi WASHINGTON 3 (Agerpres). ruperii relaţiilor diplomatice şi
litar dat rebelilor de pe teritoriul lui legal, Suvanna Fumma nu a rează ideea că rebelii şi mai pre După eşecul suferit in Cuba. a întregii lumi. Pentru ca Lao — Agenţia Reuter an-unţă că comerciale ale ţărilor din Ame
Tailandei. Presa occidentală a sul să devină un stat paşnic şi Organizaţia Statelor Americane rica Latină eu Cuba, precum
subliniat că, spre deosebire de vizitat in cursul recentului său in S.U.A. se ridică numeroase neutru este nevoie ca glasul ra a hotărît să amine pe un ter şi alte probleme legate de re
ţiunii care a răsunat In apelul men nedefinit conferinţa pro laţiile dintre Cuba şi ţările
turneu in rnai multe ţări ale lu voci care cer ca actualul guvern comun sovieto-englez privitor la gramată să aibă loc la 24 mai Americil Latine.
problema laoţiană, să fie tradus în capitala statului Ecuador,
mii şi S.U.A., deşi a fost invitat să renunţe la politica falimenta in viaţă, adică să se pună capăt Quito. Unele ţări din această emis
feră, cum ar fi Brazilia, Me
acolo. ră a celui precedent şi să dea luptelor şi să se caute la masa După cum s-a mal anunţat, xicul şi Ecuadorul, s-au pro
nunţat de la bun început con
După cum s-a văzut in evolu dovadă de o apreciere lucidă a conferinţei celor 14 state o so Statele Unite au desfăşurat în tra oricăror planuri de agre
siune împotriva Cubei. Intrucît
ţia luptelor, rebelii nu au putut situaţiei diti Laos si din sud e s luţie politică corespunzătoare. ultimul timp c activitate diplo ţările membre ale O.S.A. nu
Opinia publică mondială aş matică febrilă pentru a atrage s au aliniat după poziţia S.U A.
faţă de Cuba, Statele Unite au
teaptă ca această iniţiativă să de partea lor ţările lalino-ame. considerat mai prudent să a-
capete un răspuns pozitiv, în aşa ricane în vederea adoptării u- mîne conferinţa decît să se tre
zească în faţa unui nou eşec.
fel incit să se întreprindă un pas nor măsuri militare comune
concret pentru stingerea focaru împotriva Cubei Conferinţa
lui de război din Laos. O.S.A. programată pentru 24
Z. FLOREA I mai urma să discute problema
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Marlie nr. 9. Telelon: 186; 169; 75. laxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.R. nr '263.320 din 6 noiembrie 1949. — Ţipatul; Întreprinderea Poli"grafiei I Alai“ — Jeva
