Page 80 - 1961-05

D1TL?. 2
Pentru îm bun ătăţirea activ ită ţii
ecorsom ico-financiare
a întreprinderilor
(Urmare din pag. l-a).
orăşenească Deva, Întreprinde­
rea „1 Mai“ Deva, întreprinde­
rea „llie Pintiiie“ Hunedoara,
întreprinderea „Vinalcool“ Alba
Iulia şi altele.
In regiunea noastră există
unităţi care au realizat un vo­
lum de economii peste plan mult
prea mic faţă de angajamentele
luate, iar altele, in loc să reali­
zeze economii peste plan, au în­
registrat depăşiri, atit la preţul
de cost, cit şi la cheltuielile de
circulaţie. Trustul regional de
construcţii, de exemplu, a înre­
gistrat o depăşire de 2.770.000
lei, întreprinderea de industrie
locală ,,6 August" Petroşani de
284.000 lei, întreprinderea „Ar­
deleana" Alba Iulia de 263.000
Iei, întreprinderea forestieră
Sebeş de 206.000 lei etc.
Depăşirea preţului de cost la
aceste întreprinderi se datorea­
ză faptului că n-au fost luate la
timp cele mai eficiente măsuri
pentru descoperirea tuturor re­
zervelor interne de economii, nu
s-a făcut totul ca realizarea de
economii să devină o acţiune de
masă.
Dat fiind faptul că beneficiul
este unul dintre indicatorii sin­
tetici cei mai de seamă ai acti­
vităţii întreprinderilor şi organi­
zaţiilor economice, că in el se
reflectă deosebit de pregnant re­
zultatele economice şi financiare
(venitul net), este necesar să ne
oprim puţin asupra acestui ca­
pitol. Există un număr mare de
întreprinderi care, prin eforturi
îsnusseţ*imnuntaet,eV1apuestreealpilzaant. beneficii
.Aşa, de
'xemplu. Uzinele metalurgice
lugir au realizat un beneficiu
>este plan de 1.560.000 lei. Uni-
mea regională a cooperativelor
de consum de 625.000 lei, Intre-
orinderea regională de transpor­
turi auto Deva de 522.000 lei. în­
treprinderea de industrie locală
„llie Pintiiie" 465.000 lei etc.
Sini însă unităţi care datorită
faptului că nu au organizat su­
ficient de judicios procesul de
producţie şi întrecerea socialis­
tă, nu s-au preocupat îndeajuns
de reducerea consumurilor şp.Cr
eifice la materiale, energie şi
combustibil, in loc să-şi reali­
zeze planul de beneficii au în­
registrat. la sfirşitul trimestrului
I 1961, depăşiri. Dintre ele fac
parte Trustul regional de con­
strucţii, Direcţia regională a
economiei forestiere, Termocen­
trala Paroşeni, întreprinderea de
construcţii siderurgice Hunedoa­
ra şi altele.
Există totuşi importante re­
zerve şi posibilităţi ca întreprin­
(Urmare din ziarul
„Drumul socialismului" nr. 1994)
2. în rîndurile clasei
muncitoare
După ce am absolvit şase clase la
şcoala medie din Gjatsk am început să
meditez asupra viitorului. Doream, de­
sigur, să învăţ. Dar ştiam că tata şi
mama nu puteau să mă întreţină mai
departe la şcoală. Ciştigul lor nu era
prea mărişor, iar în casă erau 6 guri
de hrănit. Îmi dădeam sama că era
necesar să învăţ o meserie, să capăt
calificare de muncitor, să intru la uzi­
nă, ş-apoi să-mi continui studiile. Aşa
procedase şi vechea generaţie, cei care
au construit Dneproghes-ul şi Magni-
togorsk-ui, cei care au înălţat pe Amur
oraşul KomsomolsU. Chiar şi acum,
după război, mulţi tăceau la fel.
Toate acestea le chibzuiam de unul
singur. N-aveam cu cine să mă sfătu­
iesc; mama, desigur, nu m-ar fi lă­
sat, deoarece mă considera încă un co­
pil. Dar în sinea mea am hotărît; dacă
voi pleca din Gjatsk, voi merge cu
orice preţ la Atoscova. Niciodată nu
fusesem acolo, dar iubeam capitala
noastră, adunam ilustraţii cu fotografii
ale tdrnurilor de la Kremlin, cu po­
dul peste rîul Moscova, cu statui. Deşi
nu mă ocupam cu desenul, doream din
lot suiletul să vizitez Galeriile Trctia-
kov. Visam să trec prin Piaţa Roşie,
să mă plec în laţa marelui Lenin.
încă ceva mă alrâgea spre Moscova.
Acolo locuia un Irale de al tatei —
Savelii Ivanovici. Iii avea două fetiţe
— Antonina şi Lidla, care-mi erau ve-
rişoare. Cînd le-am spus părinţilor că
vreau să plec la unchiul Savelii, pe
derile care nu şi-au realizat an-
agjamentele la economii şi bene­
ficii să şi le realizeze şi chiar să
le depăşească.
In trimestrul I al anului 1961
s-au efectuat o serie de cheltu­
ieli neeconomicoase, depăşiri la
consumurile specifice etc. între­
prinderea „Ardeleana" din Alba
Iulia, de pildă, a înregistrat o
depăşire de materii prime (tal­
pă şi piele) de 252.000 lei, în­
treprinderea „6 August" din Pe­
troşani a înregistrat o depăşire
la cheltuielile de fabricaţie de
179.000 lei, cheltuieli neecono­
micoase (dobînzi etc.) în sumă
de 67.000 lei, Uzina „Victoria"
din Călan a făcut cheltuieli ne­
productive in sumă de 295.000
Iei: a depăşit procentul admis
de rebut la turnătoria de lingo-
tiere cu peste 1 la sută, la tur­
nătoria veche la sortimentul pie­
se mecanice cu 2,88 la sută, la
radiatoare montate cu 1,25 la
sută. întreprinderea minieră Să-
cărîmb nu a acordat atenţia cu­
venită folosirii raţionale a lem­
nului de mină şi înlocuirii lui cu
alte materiale.
O altă cauză a slabei activi­
tăţi a unor unităţi este şi faptul
că mai există lipsuri în ceea ce
priveşte folosirea raţională a tim­
pului de lucru. Există încă mul­
te absenţe nemotivate şi conce­
dii fără plată.
Toate acestea, sînt insă în cea
mai mare parte lipsuri de natu­
ră subiectivă şi in timpul ce ne-a
mai rămas pînă la finele anului
există posibilitatea reală ca ele
să fie înlăturate. In acest scop,
organizaţiile de partid vor tre­
bui să îndrume conducerile ad­
ministrative şi comitetele sindi­
cale pentru luarea celor mai
eficace măsuri in vederea reali­
zării ritmice a planurilor de pro­
ducţie, prin asigurarea unei co­
relaţii juste a principalilor indi­
catori. Vor trebui depuse efor­
turi pentru descoperirea şi va­
lorificarea de noi rezerve inter­
ne, intensificarea întrecerii so­
cialiste şi legarea ei de obiective
concrete, respectarea si reduce­
rea consumurilor specifice şi eli­
minarea cheltuielilor neeconomi­
coase. Realizările ce se obţin
este necesar să fie urmărite mai
operativ, iar le perioade cit mai
scurte să se organizeze dezba­
teri pe marginea lor cu masa de
muncitori.
Luîndu-se măsurile cuvenite,
realizarea de economii la preţul
de cost şi creşterea necontenită
a rentabilităţii întreprinderilor
va deveni un fapt real în fiecare
întreprindere şi instituţie din re­
giunea noastră.
L exclamă un brigadier înalt, mustăcios,
§ IP IR I IE
CO
de îuri Gagarin
pilot-cosmonaut al U .R .S .S .
Erou al Uniunii Sovietice
mama a podidit-o plînsul, dar tata,
după ce a chibzuit puţin, mi-a z is:
— Nu te-ai gîndit râu, lurka. Du-te.
La Moscova nu s-a pierdut pînă acum
nimeni.
Profesorii încercau să mă înduplece:
îmi spuneau că ar trebui să termin
mai întii şapte clase. Dar încă de pe
atunci mă obişnuisem să nu schimb o
hotărîre odată luată. Aî-am pregătit de
drum. in tren mă trâmintam tot tim­
pul : cum o să mă înti'mpine la Mos­
cova ? Unchiul cîştiga modest, iar
acum în familia lui se mai înfăţişa
încă o gură de hrănit. Dar m-au pri­
mit bine, aş putea spune — toarte bine.
Gelc mai bucuroase erau verişoarele
mele.
In primele zile mi-au arătat capita­
la, cu frumuseţile ei de basm, apoi
Tania m-a condus la uzina de maşini
agricole. Acolo erau primiţi tineri la
şcoala de meserii. Încă de la Gjatsk
hotărîsem să devin strungar, sau, în
cel mai râu caz, lăcătuş. Iar aici, ce
mi-e dat să a tlu : la secţiile de lăcâ- tit că şi în satul nostru văzusem ma­ Maistrul ne-a arătat tiecâruia cum tre­
tuşerie şi strungârie erau primiţi doar şini cu marca uzinei Liuberţî.
absolvenţi a şaple clase elementare,
tar eu terminasem doar şase clase.
Ce ghinion I
— Nu te ntrista, tlăcăulej — îmi
spune directorul şcolii, — te voi face
turnător... Ai văzut Iu în Moscova sta­ foc, fum, jeturi de metal incandescent.
tuia lui Puşkin ? Ei, atlă frăţioare,
J RUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1995
Succese de seamă in munca FH©UL M E R S A L T R E M IJ R IL O R
de ocrotire a sănătăţii
in şcoli V A L A B I L © E L A 2H M A I 1 9 6 1
S©sli»ea şi p ieea s8e a trenaapil^a* d in s t a ţ ia S im e r ia
(Urmare din pag. l-a) individuale de sănătate a elevilor. Pe Felul Distanta pe care circulă Sosire Flecare Observaţii
această linie se situează şi iniţiativă trenurilor
sa, datorită muncii intense depusă de înfiinţării colţurilor sănătăţii în toate
colectivele de cruce roşie şi posturile şcolile din raza oraşului Petroşani, ca Personal Hunedoara—Simeria 0,11 __ circulă Ia Arad
sanitare ale elevilor, se menţine o cu­ şi în majoritatea şcolilor din raioa­ Personal Petroşani—Simeria 0,17
răţenie exemplară. nele Alba, Orăştie, Sebeş, Brad, Hia, Personal Simeria—Ilia — — .
Haţeg. Personal Arad—Sibiu 2,12 0,40
Pentru respectarea regimului de Mixt Simeria—Hunedoara — 2,21
igienă s-au organizat servicii de Cru­ Un mijloc pozitiv de antrenare a Gursă Simeria—Teiuş — 2,2U
ce roşie care consemnează cazurile de colectivelor de elevi în activitatea sa­ Personal Simeria—Petroşani 00— 2,55 circulă la Petroşani
indisciplină sanitară la gazetele sati­ nitară l-an constituit concursurile pos­ Gursă Simeria—Călan CD— 3,13
rice sau în grafice cu rubrici speciale turilor sanitare din şcoli, în care s-au Personal Arad—Simeria 5,00 4,50 circulă la Hunedoara
pentru elevii care respectă sau nu re­ remarcat colectivele şcolilor din raza Cursă Petroşani—Simeria 5,12 — circulă de la Teiuş
gulile de educaţie sanitară. oraşelor Petroşani, Hunedoara şi De­ Cursă Simeria—Teiuş — —
va. Acestea au demonstrat că elevii Cursă Teiuş—Simeria 5,23 5,18 circulă la Deva
In 10 ore speciale, eşalonate în aşa s-au obişnuit să acorde primele aju­ Personal Simeria—Hunedoara — circulă la Simeria Triaj
fel încît să nu-i supraîncarce, elevii toare în cazuri de accidente, să-i tran­ Personal Săvîrşin—Simeria 6,50 5,31 circulă de la Călan
de la Şcoala medie ..Decehal" din De­ sporte corect pe accidentaţi, să efec­ Gursă Teiuş—Simeria 6,55 — circulă de la Hunedoara
va, şcolile din !ghiu, Lupeni, Iscroni, tueze pansamente etc. Cursă Călan—Simeria 6,57 —
Peştiş, Uricani şi altele s-au pregătit Personal Hunedoara—Simeria — — cu locuri rezervate prin
intens pentru a participa la concursu­ Schimbul de experienţă dintre res­ Personal — Petroşani
rile „Sanitarii pricepuţi", preocupîn- ponsabilii cu munca de educaţie sani­ Gursă Simeria—Deva _ 7,04
du-se şi de popularizarea literaturii tară şi tineret a birourilor regionale Personal Simeria—Simeria Triaj 7,05 circulă la Arad
sanitare în cadrul cercurilor de citit. de Cruce roşie, a scos în evidenţă Cursă Hunedoara—Simeria 8,06 — circulă de la Teiuş
Accelerat 8,10 .—
De remarcat este iniţiativa patrio­ strădania depusă de Comitetul regional Personal Simeria Triaj—c îmeria 8,22 —
tică a colectivului postului sanitar de Gursă Bucureşti—Simeria — 8,29
la Şcoala medie O.A1. din Hunedoara, de Cruce roşie din regiunea noastră, Personal Simeria—Cluj 8,33 —
care a reuşii să recruteze de la Oţe- Personal Teiuş—Simeria — 8,38
lăria nouă a C.S.II. un număr de 10 fruntaş pe ţară, pentru obţinerea suc­ Personal Simeria—Petroşani — 8,53
muncitori donatori de sînge. ceselor amintite. Personal Simeria—Arad — 9,40
Mixt Simeria—Hunedoara 11,04 —
O dovadă a înţelegerii juste a ac­ fn concluziile tov. Dr. Florica Bag- Personal Petroşani—Simeria 12,00 —
ţiunii de educaţie sanitară a tinere­ Personal Hunedoara—Simeria 12,11 12,20
tului este şi faptul că la Şcoala me­ dasar s-a arătat că metodele variate Cursă Sibiu—Simeria 12,57 13,08
die din Hunedoara, Şcoala de 7 ani Personal Arad—Teiuş — 13,05
nr. 2 din Luperii, Şcoala medie din şi atractive folosite de activiştii de Mixt Simeria—Călan — 13,40
Cruce roşie, pentru buna organizare Cursă Simeria—H-mcdoara — 14,37
Petroşani şi altele, s-au întocmit fişe Accelerat Simeria—Simeria Triaj 15,00 — circulă la Petroşani
şi desfăşurare a activităţii de educa­ Mixt Călan—Simeria 15,41 15,48
ţie sanitară în rîndurile elevilor din Mixt Bucureşti—Curtici 15,45 — circulă de ta Petroşani
Personal Deva—Simeria 16,01 ®irciilă prin Sighişoara
şcolile fruntaşe din regiunea noastră, Personal Simeria Triai—Simeria 16,06 —
Cursă Hunedoara—Simeria 16,14 — circulă la Hunedoara
trebuie să fie extinse în toate uni­ Cursă Teiuş—Arad — 16,23 circulă la Teiuş
tăţile şcolare elementare şi medii. Personal Simeria—Petroşani — 16,19
Simeria—Teiuş — 16,20 circulă de la Hunedoara
Simeria—Hunedoara 16,22 circulă de la Simeria
17.50
18,07 — Triaj
18,17 — circulă la Hunedoara
18,21 circulă la Simeria Triaj
—
— 18,25 circulă de la Teiuş
— 18,35 circulă de la Hunedoara
20,07
20, ii — cu locuri rezervate prin
20,19 Sighişoara
— 20,26
— 20,34 circulă la Petroşani
— 20,40 circulă la Hunedoara
21,28 21,04 circulă Hr la Cluj
— cu locuri rezervate prin
— —
21,35 Petroşani
23,07 22,25 circulă de la Petroşani
—
Cursă Teiuş—Simeria
Personal Hunedoara—Simeria
Personal Arad—Simeria
Cursă Petroşani—Simeria
Simeria—Hunedoara
Simeria—Simeria Triai
Simeria Triaj—Simeria
Hunedoara—Simeria
Tersonal Curtici—Bucureşti
Cursă Simeria—Săvîrşin
Cursă Simeria—Teiuş
Simeria—Călan
Cluj—Simeria
""'Simeria—Hunedoara
Personal Simeria—Bucureşti
Accelerat Călan—Simeria
Personal
Cursă
Cursă
Personal ¦.¦/***+*- *¦
• Personal
Accelerat
. ». Oz,-<.-)r^~...vxV>KVlS<X<MC«K».*Jcivi;».«>V6CO»»uu
Cursă
S©si0Bea şi p le c a r e a tr e n u
La cU din g a ra fie va © 3°
Duminică, în sala clubului --
„11 Iunie" din Călan, tov.
Gheorghe Sirca de la Uniunea
compozitorilor din Bucureşti, a
prezentat conferinţa „Viaţa şj
opera lui George Enescu". F.x
La fa za regională a celui de-al V i-lea concurs al fo rm a ţii­ punerea a fost complectată cu Felul Distanţa pe care circuli Bosire flecare UDservaJii
lor a rtistic e de a m a to ri, n u m ero şi so lişti vocali şi-au a firm a t înregistrări pe discuri, din ce trenurilor
ta le n tu l in te rp re tîn ă la u n n ivel a rtistic rid ica t m elo d ii p o p u ­ le mai populare lucrări ale ma
lare, de m u zică uşoară şi m elodii din operete. relui nostru muzician.
Cursă Simeria—Arad 0,57 0,59
IN F O T O : Pe scena clubului „ Siderurgistul" din H une­ Ucenicii sînt, în general, romantici. 2,00 2,01 1
doara. c în tă G eorgeta B utuc, so listă a sin d ica tu lu i m in ier din Discutam deseori despre eroism. Fie Personal Arad—Sibiu 4,45 4,47
Ţebea, raionul Brad. care susţinea că există diferite fapte 6,34 6,36 j
de eroism: unele care cer omului să Personal Arad—Simeria 7,18 —
ia hofărîri rapide, atunci cînd trebuie 9,10
ales între viaţă şi moarte. Asemenea Cursă Săvîrşin—Simeria 12,36 9.11
acte de eroism le atribuiam lui Nico 12,37 12,40
lai Gastello şi Alexandr Matrosov. Cursă Simeria—Deva 16,36
— 12,39
Dar îndrăgeam mai mult pe acei des P^-sonal Simeria—Arad 16,40
pre care poporul spune: toată viaţa o 15,58 15,28
trâit-o ca un erou I Aceasta înseamnă Personal Arad—Teiuş 18,03 16,00
că omul şi-a închinat întreaga viaţă 20,06 18,04
unei cauze măreţe ş; a luptat pentru Personal Sibiu—A-.i't 20,48 20,08
ea, lără să şovăie. Gel mai strălucit 20,50
— apropiaţi-vă, prichindeilor, obişnui- exemplu de acest tel în constituie via­ Personal Teiuş—Arad
ţa lui VUdimir 11ici Lenin.
ţi-vă să priviţi tocul. Ş-apoi adăugă, Mixt Deva—Simeria
Citisem despre Lenin toate cărţile
mîndru: Focul e puternic, apa e mai pe care le găsisem la biblioteca şcolii Accelerat Bucureşti—Curtici
puternică decît tocul, pâmîntul e mai Ne interesa activitatea revoluţionară Personal Arad—Simeria
a lui Artem, ne entuziasma biogratia
§ Ml O § puternic decît apa, dar omul este mai lui M. V. Frunze. Condamnat de către A •elerat Guri ici—Bucureşti
puternic decît toate I justiţia ţaristă la moarte, M V Frunze
învăţa în închisoare limbi străine, în Cursă Simeria—Săvîrşin
<3u toţii ne temeam: dacă se rupe speranţa că ele îi vor mai li încă de
folos. Şi, într-adevâr. ele i-au folosit:
că ea a fost lucrată de turnători. acuşi ceva de sus, cade peste noi şi după cum ştim, el a reuşit să fugă din Pe urmele materialelor
ne loveşte 1 Sau, deodată, metalul se închisoare. Frunze cunoscuse, îr.tr-ade- publi cuie
Acest argument m-a dat gata şi, cu revarsă şi ne frige de vil I Ne-am plîns văr „o pasiune înflăcărată". îmi amin
inima uşurată, am căzut de acord: lui Nicolai Petrovici, ne strîngeam pe tesc şi acum cuvintele lui Mihail Va
dac-aşa stau lucrurile, apoi turnător mă lingă el ca puii pe lingă cloşcă. silievicf, pe care le citeam cu glas tare
fac. în dormitor: „Noi, cei condamnaţi la
Apoi maistrul ne a condus în secţia moarte, deobicei nu dormeam pînă pi­ Un ş e f „ i d e a l “ şi o D upă apariţia articolului,
Examenele le-am trecut uşor, aşa că mecanici-turnâtori. Acolo, din tonta al­ la orele cinci dimineaţa şi ascultam mină... „forte“
am fost înscris la şcoală. Am îmbră- burie se turnau piese mici şi mijlocii cu atenţie la llecare loşnet... Acestea co n d u cerea o C.L. A lim e n ­
cat pentru prima dată în viaţă unifor­ pentru maşini. Am Irecut şi pe la cup­ erau ceasuri tragice. Prin ţaţa noas C itito rii zia ru lu i n o stru işi
ma — chipiu cu emblema de munci­ toarele termice, malsirul ne-a arătat trâ treceau cei duşi la spînzurătoare am intesc, desigur, de nere­ tara Deva ne face cunoscut
tor pe bord, o rubaşcâ curată, panta­ procesul de răcire, ne-a explicat cum Iar oamenii, calmi, profiunţau: „Adio, gulile ce se p e tre c e a u la s ta ­ că, p en tru abaterile sale.
loni, bocanci, manta şi centură cu ca­ se transformă metalul stârâmîcios în viaţă I Libertate, adio 1“. Sunetul lan ţio n a ru l m ed ica l din Călan. M agyary ş te fa n a fo st in
taramă strălucitoare. loate acestea fontă vîscoasâ, maleabilă. Şi, intere­ (urilor şi a cătuşelor se auzea tot ma La critica fă cu tă de ziar prin locuit din fu n cţie cu un ca¦
erau ajustate după înălţime şi grosi­ sant. spre sfîrşitul zilei am început să departe, amuţea cu totul. Pe urmă în articolul „Un şe f „ideal" şi ă r u c o r e s p u n z ă to r . . usiei*.
me. In aceeaşi zi, cu ultimii bani ce i ne obişnuim cu uzina care deja nu ne cepeati să scîrţîe porţile grele ale în o m ină... „ forte", C om itetul
mai aveam, m-am fotografiat. Am pri­ mai inspira spaimă ca la început. chisorii şi lotul se cufunda în tăcere orăşenesc de partid H une­ „Batoză dată uitării u
mit pozele şl nu-mi venea să cred: Şedeau băieţii şi se întrebau. „A cm doara ne co m u n ică că cele
oare eu sînt ăsta ? Nu mai încape în­ In curînd am fost repartizat la un va fi rîndul mîine noapte? Pe al cin se m n a la te s în t rea le şi că C ele p u b lic a te cu titlu l de
doială că fotogratiile le-am expediat strung unde tăceam modele. învăţam cilea deja l-au dus". Lacrimi, insă s-au luat m ăsuri corespun­ m a i s u s In z ia r u l nr. 1957
urgent celor de-acasâ şi prietenilor: specialitatea de modelier. Alături de erau puţine“. zătoare. D octorul lovu M un- din 9 a p rilie a c., s in t reale
priviţi-mă, fraţilor, admiraţi mă, ăsta-s
strung se mişca banda rulantă. Strun- Amintesc aceste . rînduri emoţionalii' > tea n u a fo st înlocuit din — ne co m u n ică Secţia, a
pentru ca lineretul să ştie : lupta re
eu acum. ceva în genul unui., ofiţer. jeam modelele, puneam tijele în cutii, voluţionarâ a generaţiei vîrslnice a ce S,fu n c ţia de d ir e c to r al s ta ţia . gricolă a S fa tu lu i popular
le acopeream şi — pe banda rulantă rut multe jertfe, multe fapte de eroism nurului, iar soţiei sale, ad- regional. B atoza cu pricina
Peste cîteva zile maistrul Nicolai cu ele. Spre sfîrşitul zilei vine mais­ \ m in istra to a rea M arin M un- a sta t din to a m n a anului
Petrovici Krivov ne-a dus la uzină. trul. S-a luat cu mîinile de p ă r: (Va urma) \ teanu, i s a desfăcut con- tre c u t In v in t, ploi şi zăpezi,
Aceasta este o uzină renumită. Nicolai \ tractul de m uncă. pe locul u n d e a fo st aria din
Petrovici ne spunea că maşinile ce se — Dar bine, fraţilor, ce-i cu atîtea P rihodişte, raionul Brad. V i­
fac aici, pot ti întîlnite în orice colţ al rebuturi aici ? „ B a la l g e stio n a i U
novată se face, In prim ul >
Ţării Sovietice, pe cîmpiile nesfîrşite ale Ne-am dat seama că pusesem tijele ) A stfel se in titu lea ză nota
i critică a p ă ru tă In ziarul nr. rind, conducerea S.M .T. Do- (
colhozurilor. Şi, deodată, mi-am amin­ cam strîmb, aşa că rebut era berechet. ^ 1971 d in 26 a p r ilie a c . , la bra in urm a articolului apă )
adresa gestiona; ului M agyary 'i
Ş te fa n de la m a g a zin u l a li­ rut, batoza a fost readusă <
buie sa lucrăm. A doua zi treaba mer­
j m entai situ a t in strada M i­
La început maistrul ne-a arătat sec­ gea mai bine. nerilor din Deva.
ţiile mecanice. Am văzut multe strun­ Noi, ucenicii, locuiam la internat, în- la sed iu l b rigăzii de tra clo a ^
guri, dar, se înţelege că nu ştiam tr-o clădire construită din lemn. In re d in B aia de C rlş. P e n tr u )
cum funcţionează. Apoi Nicolai Petro­ camera noastră, care se atla la primul
vici ne-a condus in secţia turnătorie, etai, eram 15 inşi. Trăiam în înţelegere această neglijen ţă conduce \
locul viitoarei noastre munci. Aci, am şi prietenie. Peste tot domnea ordi­
încremenit de spaimă: peste toi era nea ¦ ne sculam şi ne culcam la ore rea S.M .T. Dobra a fo st as 5
lixe, mergeam în rind la masă — pri­
meam masa gratuit — împreună mer­ pru criticată. j
geam şi la ciriemalogral şi ia sta­
Muncitorii, în costume speciale, erau dionul ce se alia in imediata apro­
ocupaţi cu lucrul.
— Ia uite, nn-au venit boboci — piere.