Page 81 - 1961-05

tir. 1995
S E E X TIN D E IN IŢIATIVA M INERILOR DiN TE L IU C
Sabin Ghioancă, împreună cu cîţiva ortaci, după ieşirea din şut.
A ş a a fo st îm b r ă ţiş a tă in iţia tiv a
— Sabine, miine caută să ii la înăl­
ţime — îl spuse Iraian Nan, secreta­
rul biroului organizaţiei de partid în
loc de rămas bun.
Sabin Ghioancă este şelul celei mai
bune brigăzi de Irontalişti de la mina
Lupeni. Este şl membru in biroul or-
garrzafiei de bază pe sector. Acum ve­
nea tocmai de la comitetul de partid.
Au tost chemaţi pentru a li se aduce
la cunoştinţă că a doua zi, la sectorul
lor, urma să aibă loc o consfătuire or­
ganizată de redacţiile ziarelor „Dru­
mul socialismului" Deva şl „Steagul
roşu“ Petroşani, cu sprijinul Comitetu­
lui orăşenesc de partid Petroşani şi
al Comitetului de partid al minei pe
tema îmbunătăţirii calităţii cărbunelui.
„Miine caută să fi la înălţime". Cu­
vintele secretarului biroului organizaţiei
de bază îi răsunau în urechi ca un
ecou Dar cum să fie la înălţime? Au­
zise incă de mult de iniţiativa mineri­
lor din Teliuc: „Nici un vagonet de
minereu rebutat“. Era convins că poate
fi aplicată şi la ei, la sector. Măsurile
luate şi sirguinţa oamenilor, îi întă­
reau convingerea. Discutase despre
asta şi la comitetul de partid. „Dar
minerii ? ce vor spune minerii ? — se
--------—----- ...
TOT SPRIJIMUL
— Vom acorda tot sprijinul mineri­
lor — spunea inginerul şet al exploa­
tării miniere Lupeni, tovarăşul Gheor-
ghe lliescu. <¦>"
Acelaşi lucru l-a spus şi şelul de
sector, inginerul Constantin Teodores-
cu, şi mecanicii care au participat la
consfătuire. Minerii au nevoie de aju­
tor. Ei lucrează în abataje mecanizate,
deservesc utilaje moderne, pretenţioa­
se. E drept că le cunosc bine şi le
Ştiu mîrTui cu pricepere, ?ie mai defec­
tează însă, ca orice maşină. In acest
caz, mecanicii trebuie să intervină şi în
cel mai scurt timp să redea utilajul pro­
ducţiei. Deocamdată minerii au primit
asigurările unanime ale tuturor meca­
nicilor din sector. La tapte insă trebuie
să participe Întregul serviciu mecano-
energetic de la exploatare, oare să asi­
gure tuturor brigăzilor utilajele nece­
sare.
Mulţi vorbitori au arătat că îmbună­
Nu rămînem în urmă
B rigada pe care o conduc a
dat in acest an toată atenţia
calită ţii cărbunelui. G rija noas­
tră de fiecare zi a fo st sâ nu
lăsăm nici un bulgăre de steril
in cărbune. P en tru aceasta,
atunci ciad am evacuat cărbu­
nele din fro n t, doi-trei oam eni
s-a u ocupat cu alegerea şistu ­
lui. Acolo u n d e am a vu t 'n te r -
calaţti sterile m ari, le-am puş-
cat separat, am evacuat m a te­
rialul şi n u m a i după aceea am
puşcat în cărbune.
Cu toate acestea a m ai scă­
pa t şist şi ca urm are unele va-
gonete cu cărbune au fost re­
bútate. O rtacii m ei sin t hotă-
riţi însă să nu m ai rebuteze
nici u n vagonet. Doar n o să
răm înem in urm ă. In acest
scop vom lua noi m ăsuri. A st­
fel, pe lingă craţeriştt, pe fie ­
care schim b vom fixa m ineri
care să răspundă de calitate.
10AN GHIOANCA
miner, şef de brigadă pă. Aici, am posibilitatea să văd
Avem fonte condiţiile
pentru a aplica iniţiat,va
La noi în sector, sînt toate condi­
ţiile pentru a aplica cu succes ini­
ţiativa „Nici un vagonet de cărbune
rebutat“. Au fost luate din timp o
seamă de măsuri tehnico-organizato-
rice, iar oamenii sînt dornici să facă
treabă bună. In calitate de maistru
la abatajul lui Sabin Ghioancă, mă
voi strădui să-l ajut ca brigada lut
să fie mereu în fruntea luptei pen­
tru calitate. Ori de cite ori se vor
ivi intercalaţii de steril, am să iau
cele mai eficace măsuri pentru a nu
fi trimis la zi cu cărbunele.
De cele mai multe ori cărbunele
murdar provine de la grupele care
lucrează la întreţinere. Am să mă în-
gîndea el. „Miine am să le tac propu­
nerea“...
A doua zi în abataj îşi slrînse or­
tacii în jurul său şi le spuse păsul.
— Măi băieţi, miine va trebui să fim
la înălţime. La sectorul nostru se va
organiza o consfătuire pe tema îmbu­
nătăţirii calităţii cărbunelui. Eu zic să mat entuziasmul faţă de noua iniţia­
îmbrăţişăm iniţiativa minerilor din Te-
liuc, să ne angajăm că de acum încolo
nu vom rebuta nici un vagonet de căr­
bune. Voi ce ziceţi ?
— Să ne angajăm 1...
— Şi să-i îndrumăm şi pe ceilalţi
să facă la fel...
Mica adunare din abataj a depăşit
aşteptările şefului de brigadă. Minerii
s-au arătat de-a dreptul entuziasmaţi
de propunerea lut.
La consfătuirea ce a avut Ioc după
terminarea schimbului Sabin Ghioancă
s-a înscris la cuvînt printre primii.
— M-am sfătuit cu ortacii din bri­
gadă — spuse el. Luna trecută noi am
luat o seamă de măsuri, cum ar fi
prelucrarea cu toate schimburile a fe­
lului în care se poate îmbunătăţi cali­
tatea cărbunelui, alegerea şistului în
abataj şi pe craţer, controlul amănun­
ţit de către -şefii de schimb şi altele,
........... ......... .
tăţirea calităţii cărbunelui depinde în
mare măsură de telul cum sînt podite
abatajele. Evident, aceasta, la rîndul
săti, depinde de telul cum sînt aprovi­
zionate brigăzile cu scindară. In acest
sens, conducerile administrative ale ex­
ploatării şt sectorului trebuie să orga­
nizeze astlel transportul de material:
incit minerii să nu ducă lipsă de
nimic.
— Vrem să dăm cărbune curat —
spunea minerul Petru apostol. Dar
nici sub plan nu vrem să rămînem.
In ce ne priveşte, vom alunei cu efor­
turi sporite. Aceasta înseamnă că vom
produce cărbune mult. Irebuie însă să
avem în ce-] încărca. Să ni se dea po­
sibilitate să dăm cit ne ţin pe noi for­
ţele...
Uşor de înţeles: e vorba de vago-
nete goale. E bine sâ ia notă condu­
cerea exploatării...
Din cuvîntul participanţilor
grijesc în mod special ca şi ace'ste
grupe să dea de acum încolo numai
cărbune curat.
DUMITRU BREZEANU
maistru miner
Cuvîntul agitatorilor
Un rol de seamă in aplicarea
iniţiativei „Nici un vagonet de
cărbune rebutat“ ne revine şi
nouă, agitatorilor. Noi trebuie
să explicăm oamenilor că îm­
bunătăţind calitatea cărbunelui,
ei contribuie la îmbunătăţirea
realizărilor sectorului, şi a cîş-
tigului lor personal. Totodată,
trebuie să le arătăm care sînt
căile prin care se poale extrage
cărbune curat şi să veghem la
aplicarea lor cu cea mai mare
siiicteţc. Eu spre exemplu, lu­
crez la brigada de Irontalişti a
lui Petru Spînu, la prima gru­
în ce stare vine cărbunele pe
craţer de la celelalte grupe. Ori
de cîte ori am să observ steril
în el, am să le atrag atenţia,
atît oamenilor care l-au lăsat,
cit şi maistrului. In atară de
aceasta, din cînd în cînd. am
să trec pe la toate grupele să
văd cum se execută încărcarea
cu lopata şi dacă se alege sau
nu şistul. Sînt convins că în
felul acesta din abatajul nostru
riu va mai pleca spre zi nici
un vagonet de cărbune rebut.
CONSTANTIN DĂNACU
agitator
Vom scoate la suorafafă
numai cărbune curat
Mâ bucur din to ată inima
ele faptul că m inerii din sec­
------r—
prin care am ajuns la rezultate bune.
De aceea, ne-am hotărTÎ să îmbrăţişăm
iniţiativa minerilor din leli'uc, să nu
rebutăm de acutn încolo nici un vago­
net de cărbune. Chemăm şi celelalte
brigăzi din sector să Iacă la tel.
Toţi cei care au luat cuvîntul în
urma lui Sabin Ghioancă şi-au expri­
tivă. Şefi de brigadă, mineri, maiştri
şi mecanici, în cuvinte simple şi pli­
ne de căldură, şi-au exprimat dorinţa
de a face totul pentru a extrage căr­
bune cit mai mult şi de cea mai bună
calitate. Iniţiativa „Nici un vagonet de
cărbune rebutat“ a fost astfel îmbră­
ţişată de întregul colectiv al sectoru­
lui III de la mina Lupeni.
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOo
f MINERII
\Urmaţi exemplul brigăzii comunistuluio
cSabin Ghioancă, care s-a angajat săi
\nu rebutize în acest an nici un
%net de cărbune pentru şist vizibil.
OOO :O W C ’OOOOOOOVOWOOOOOO<XXX‘OVW<X>OOOOOOOOOOCKXV, V
torul nostru au Îmbrăţişat ini­
ţia tiv a „Nici un vagonet die
cărbune rebutat“. La realiza­
rea cu succes a angajam entului
ce şi l-au luat ne putem aduce
şi noi, m uncitorii ds la tra n s ­
porturi, o contribuţie im portan­
tă. Eu de pildă, m ă angajez ca
îm preună cu colectivul de revir
de la puţ să lăsăm să iasă la
su p ra fa ţă num ai vagonetele cu
cărbune curat. Ori de cîte ori
vom vedea şist în cărbune, îl
vom alege.
Pentru ca realizările noastre
să fie m ereu mai bune aş vrea
să fac o propunere : m urdăria
ce rezultă din curăţarea liniilor
şi a canalelor să nu se mai
arunce în vagonetele cu căr­
bune, ci să fie strîn să şi tra n s ­
portată în vagonete separate.
ROMULUS IANCU
mecanic de locomotivă condiţii mai scapă alături de
Mustrările... le lăsăm
altora !
Ştiţi cu toţii câ în lunile trecute
brigada în care lucrez şi eu dădea
cărbune cu mult şist. Nu era consfă­
tuire în care noi să nu fim criticaţi.
Ba am primit şi mustrare scrisă pen­
tru că dădeam cărbune de slabă ca­
litate.
In luna aprilie însă, ne-am pus se­
rios pe treabă. Fiecare miner, vagone­
tar, craţerisf, a început să aleagă pia­
tra ori unde o vedea în cărbune. Ca
urmare, şi cărbunele venit din fron­
talul nostru a fost de bună calitate.
Acum, ne-am hotărît să îmbrăţişăm
alături de ceilalţi mineri din sector,
iniţiativa „Nici un vagonet de căr­
bune rebutat“. Şi cu toate că în aba­
tajul nostru există multe intercalaţii
sterile, vom lăsa mustrările... altora.
DRU MUI. SOCIALISMULUI
VA PREZENTAM:
S e e f o ry !
Cel m a i m a re secto r de la
m ina Lupeni, cel m ai m are
din Valea Jiului — ia tă cum
poate fi apreciat sectorul III.
Se m a i p o a te a p recia ca fiind-
aproxim ativ to t a tît de m are
ca şi m in a U ricani.
M ajoritatea producţiei —
siln ic in ju r u l a 1.000 to n e
de cărbune cocsificabil —
este extra să din cele trei a-
bataje frontale m ecanizate.
Aşa dar, avem de-a face
cu u n secto r im p o r ta n t, ale
cărui rezu lta te se reflectă
sim ţito r in a ctivita tea m inei.
De pildă, in luna trecu tă ,
că rb u n ele e x tra s de aici a
a v u t c u 10 la s u tă m a i p u ­
ţin ă cenuşă decît prevăd
norm ele. In consecinţă m ina
Lupeni a p rim it bonificaţii
pen tru calitate. In prim ul
trim estru sectorul III a fost
penalizat p en tru calitate. La
fel şi m ina.
Cei m ai m ulţi dintre oa­
m e n i — p e s te 80 la sută. —
sîn t tineri, aşa cum de a lt­
fe l ved e ţi şi din fo to g ra fiile
alăturate. Şi şeful de sector,
inginerul C onstantin T eodo­
re seu, şi secretarul de partid,
lăcătuşul Traian Nan, şi cel
m a i bun m in er şe f de brl-
l in lu p ta p e n tru cărbune
Bineînţeles dacă au nevoie de ele,
Noi n-avem. Vrem să dăm cărbune
bun.
ION SOUOMON
miner, şef de schimb in brigada
lui Petru Spînu
li vom ajuta pe m.neri
Şi colectivul care întreţine in­
stalaţiile electrice a depus stră­
duinţă pentru îm bunătăţirea ca­
lităţii cărbunelui. Astfel, la
principalele puncte de lucru am
instalat lămpi fixe, care asi­
gură un ilum inat m ult mai bun
decît cel dat de lăm pile po r­
tative.
Mi-am dat seam a în să că Ia
unele puncte de lucru ilum ina­
tul este slab. Nu sînt miner,
dar îmi dau seam a că in aceste
cărbune şi şist. De aceea, noi,
electricienii, am hotărît să in­
stalăm la fiecare rostogol, pe
Ungă lămpile existente, cîte o
lam pă sau două în plus. Şi a-
celaşi lucru îl vom face, dacă
minerii o vor cere, în oricare
alt loc de muncă.
Dar pentru aceasta avem ne­
voie de lăm pi şi cablu. Cer con­
ducerii exploatării să ne ajute
în această direcţie.
MIRCEA SUBA
maistru electrician aplica şi pe viitor aceleaşi m e­
Acum ştiu ce am de făcut
Eu nu lucrez de mult în mină. Am
venit de curînd printre mineri şi ei
in-au primit omeneşte tovărăşeşte
S-au arătat binevoitori cu mine. gata
să mă ajute. Eu însă le făceam ne­
cazuri. La început nu prea deose­
beam şistul cărbunos de cărbune.
Apoi, deşi îl cunoşteam bine, lăsam
Lupeni
gadă, Sabin G hioancă... to ţi
sîn t tineri. Cu to a te aces­
tea, hărnicia lor şi chiar p r i­
ceperea le s în t n e în tre c u te .
D ovadă o fac cele a p ro xim a ­
tiv 5.000 to n e de c ă rb u n e e x ­
trase peste plan în acest an,
a d ică vreo 60 la s u tă d in
a n g a ja m en tu l anual, reduce­
rea sub norm ă a cenuşii din
cărbune, econom iile la preţul
de cost, ra n d a m en tele sp o ­
rite...
Dar cel m ai de seam ă din­
tre succese este îm b u n ă tă ţi­
rea calităţii cărbunelui. F a­ j * * * Breviar statistic al
cem. a cea stă apreciere a vîn d i 3
în vedere fa p tu l că abatajele
sectorului III sîn t plasate pe
cel m ai greu stra t (adică ars
m u lte intercalaţii sterile).
De fa p t acest lucru servea
anul tre c u t şi chiar la înce­
putul acestui an, drept ju s ti­
ficare p en tru procentul ridi­
cat de cenuşă ex iste n t în
cărbune.
C om uniştii au ho tă rît însă
să nu m a i a p eleze la a s tfe l
de ju stifică ri. „Să alegem
p ia tra p în ă la u ltim u l b u l­
găre !“ — ia tă c h e m a re a lor.
Şi aşa au procedat in ap ri­
lie. R e zu lta te le se cunosc...
Sectorul este acum fruntaş,
B rigada de fro n ta lîşti
c o n d u s ă ele m in e r u l P e tr u
S p in u a o b ţin u t în luna
m ai rezultate im portante
de calitate. In prim ele
două decade, de exem plu,
a redus la jum -ătate, fa ţă
de lunile anterioare, n u m ă ­
rul vagoneţilor rebutaţi.
să meargă alături de cărbune şi ste­
ril. lini ziceam Că : „important e să
dăm mult. Dacâ-i bun, asta-i treaba
cccsarilor“.
Tovarăşii tni-au arătat însă câ gre­
şesc. Important este sâ dăm mult şt
bun, iar calitatea e treaba tuturor şi
a noastră şi a cocsarilor.
Acum, ştiu bine ce am de făcut:
ori unde voi vedea bulgări de şist
în cărbune, îi voi alege.
GHEORGHE FLUTURE
vagonetar
De la pregătiri nu va
pieca sore puf nici
urt vagonet cu steril
în a in te , g ru p ele de la p reg ă ­
tiri dădeau cărbune cu foarte
m u lt şist. Luna trecu tă insă,
din in iţia tiva organizaţiei de
bază, s-a prelucrat cu to ţi m u n ­
citorii problem a ca lităţii căr.
b u n e lu i Oam.en.ii ş i-a u d a t s e a ­
m a că dină cărbune de slabă
c a lita te d ă u n e a ză sec to ru lu i şi
fie c ă r u ia d in tr e noi.. In a c e la şi ©8 nrmn/7spéciale(A.8.C.) atribuite
tim p. am început să in tro d u ­
c e m La to a t e lo c u r ile d e m u n c ă
puşcarea selectivă şi alegerea
m anuală a sterilului in abataj
Pe buncher. nu le-am m at dat
d rum ul ăe-avalm a, ci pe rînd :
m ai în tii cărbunele, apoi p ia ­
tra, sau invers. In felul acesta,
calitatea cărbunelui extra s de
noi s-a îm b u n ă tă ţit considera­
bil.
S in t convins că dacă vom
tode, cu m ai m u ltă m in u ţio zi­
ta te , de la g ru p ele care lu crea ­
ză la p reg ă tiri n u va m a i pleca
spre puţ nici un vagonet cu
steril.
PETRU TODOFCICT
maistru miner
pag. 3
IIBSHBBBnnBEBBBHB&EntBBBSBBI
Cilii !10
1
Direcţia centrală 3
LITERATURA ŞTIINŢIFICA 3
1
FILOZOFIE de statistică.
L. Feuerbach : Esenţa creş­ * * * Recensămintul popu­ 1
tinismului. Traducere din laţiei din 21 februarie 1956. 3
limba germană de Petre Dră- 3
ghici si Radu Stoicliită. Structura demografică a
3
48-1 pag. — 13,80 lei. populaţiei. Numărul şi repar­ 3
tizarea teritorială a popu­ 3
Ed. ştiinţifică. laţiei ; starea civilă ; naţio­ 3
PEDAGOGIE 3
nalitate ; limba maternă : ni­ 3
A. S. Makarenko : Cartea vel de instruire ; familii. 3
pentru părinţi. Sub îngrijirea
748 pag. — 100 lei (per­ 3
literară a lui Cezar Petrescu gamoid). 3
— ediţia a IV-a. Traducere 3
Direcţia centrală
din limba rusă. de statistică. )
360 pag. — 13,40 lei (car­
LITERATURA TEHNICĂ 3
tonat). 3
Ed. de stat didactică METALURGIE 3
1
V. S. Vasiliev-P. S. Kutko: 3
si pedagogică. Maşini şi dispozitive pentru 3
STATISTICA Şl EVIDENŢA
echilibrare dinamică. Tradu­ 3
R.P.R. 1961. cere din limba rusă. 3
320 pag. — 10 lei (perga­ 176 pag. — 5,95 lei. 3
Ed. tehnică.
moid).
1V—/ v—/ i—/ v—1«---!i.
DIN PBOGMMUL
2« MAI 1961
PROGRAMUL 1: 5,10 Emisiunea 15,J0 Din repertoriul formaţiilor cora-
pentru sate; 6,30 Melodii populare ro- Ic, participante la cel de al Vt-lea con­
mîneşti; 7,30 Sfatul medicului: Rujcola; curs pe ţară; 16,15 Vorbeşte Moscova ;
8,00 Din presa de astăzi; 9,00 Muzică 17,30 Emisiune muzicală pentru copii;
popiiFirâ din diferite regiuni ale ţă r ii; 18,40 Muzică uşoară interpretată de
9,30 Prietena noastră cartea: ,,'lîidor Alia Baianova şi Luigi lonescu ; 19,05
Arghezi povestind copiilor“, volum apă­ Tribuna Radio; 21,15 Jurnalul satelor,
rut în colecţia „Scriitorii patriei po­
vestind copiilor"; 10,45 Muzică uşoa­ PROGRAMUL II: 12,40 „Flori de
ră; 11,1‘J Muzică simfonică; 13,05 Con­ primăvară“, program de muzică uşoa­
cert de prînz; 14,30 Muzică uşoară; ră ; 13,30 Pe teme medicale, de dr.
A. Saim; 14,30 Suita „O zî de vară
6 P IH rU im iE f într-o gospodărie agricolă colectivă“
de Zeno Vancea ; 15,35 Actualitatea în
5*T X > . J ţările socialiste; 16,50 Curs de limba
S rusă; 17,35 Solişti şi orchestre de mu­
zica populară romîncascâ ; 18,25 Din
26 MAI 1961 viaţa de concert a Capitalei ; 19,39
Teatru la microfon: „Bădăranii" co­
DEVA: Piine şi trandafiri; medie de Carlo Goldoni ; 21,09 Gîntâ
11UNEDO ARA : Prichindelul; Slava Psibilska interpréta de muzică
PETROŞANI: Marna India; Floa­ uşoară din R. P. Polonă ; 22,30 Mo­
rea zăpezii; SEBEŞ: Frumoasa
aven!ură: ALBA IULIA: Dr. ment poetic: Din versurile poeţilor al­
Soim; Marea mă cheamă; SI­ gerieni; 23,15 Concert dc noapte.
MBRIA: Şapte mirese pentru
şapte fraţi; ORAŞTIE: Cocoşa- ÎNTREPRINDEREA DE
t u l: HAŢEG: Congo in luptă CONSTRUCŢII SIDERUR­
şi Raţiunea învinge demenţa;
BRAD: • Portretul unui ne­ GICE HUNEDOARA
ANGAJEAZA:
cunoscut: LONEA: Culisele va­ Contabili (absolvenţi ai
rieieului; TEIUŞ: Soldaţi fără I.S.E.P.).
Se asigură condiţii bune de
uniformă; ZLATNA: Pescarii salarizare şi cazare.
Ofertele se vor adresa di­
din arhipelag; IU A: Nopţile Ca- rect întreprinderii de con­
hiriei; APOLDUL I)E SUS: strucţii siderurgice Hunedoa­
Congo in luptă şi Raţiunea în­ ra, serviciul cadre şi învă-
vinge demenţa. ţămînt, strada Moiotov nr. 8.
PRODUCĂTORU
! . C M . SIMERIA
c o n tr a c te a z ă
la p re fu ri avan tajo ase,
cu aco rd area de avan­
suri şi furaje,
LAPTE DE VACA,
LAPTE DE OAIE ŞI
PRODUSE DINI
LAPTE DE OAIE
Adresaţi-vă oficiilor şi
punctelor de colectare din
comune şi sate pentru în­
cheieri de contracte, pre­
dări prin achiziţii şi pentru
orice alte lămuriri.
I.R j.C .-P E V A !
sânt de
b iín á
calitete
/\S v v v N/'VN/S/'N
N II M
Trustul minier Deva
A N G A J E A Z Ă IMEDIAT
minieră taceiuî iVIic:
— mimera
— a i o t o s 3! m i m e s * !
- ia e a tt& iş s
- electricien i
- stru n g a ri în fier şi
m unci tor i n ecn lif ienţi
Doritorii se vor adresa direct Ex­
ploatării miniere ManceIul Mic, raio­
nul llia
Asigurăm cazare în cămine
© SE EXTRAG IO NUMERF >M1.0
7© m m Of PflfHf) !NLOC UE
ario tragere dinurnă.