Page 83 - 1961-05

P E M eTAW VW TOATE ŢAPILE. 'W1T1VV
A
Anuí XIII. Mr. 1996
Calitatea - obiectiv principal
a!v v w v întrecerii socialiste W VSA
Rebut sub admis
In urma unor măsuri luate
de conducerea secţiei, sub în­
drumarea biroului organiza­
ţiei de partid, colectivul de
muncă al laminorului de 650
mm. al C.S. Hunedoara a
redus rebutul în 24 de zile
din luna mai la 0,32 la sută,
30.000 fel bonificaAţi!5i
Cei 38.000 lei bonificaţii
pentru calitate primiţi numai
în luna aprilie de colectivul
I.M. Ţebea, dovedesc că pro­
ducţia extrasă a fost de bu­
nă calitate. La acest lucru
s-a ajuns prin reducerea pro­
centului de cenuşă în căr-
o abatere de la norma tehnică de eaiiteie
Traducînd în fapte măsu­
rile din pianul tehnico-orga-
nizatoric întocmit pentru a-
cest an, colectivul de mun­
că al reviziei de vagoane
Coşlariu obţine succese de
seamă în întrecerea socia­
listă. Bunăoară prin prelun­
girea liniei de reparaţii cu
200 m.l. s-a dat posibilita­
tea muncitorilor să execute
reparaţii Ia vagoane în tim­
pul planificat şi de bună ca­
litate. De asemenea au fost
organizate mai judicios echi­
pele, lăcătuşii cu o calificare
l® r© dnse drapa d o r in ţa
eu m p ftră to rilo r
Cu cîteva zile in urmă, colectivul fa­
bricii de blănuri „Vidra" din Orăştie a
încheiat situaţia realizăm planului pe
primele patru luni ale anului. Rezulta­
tele obţinute In această perioadă sînt
deosebite.
in trimestrul I a, c. am egalat pro­
ducţia" primelor 4 luni din 1960.
La fel de important e şl faptul că,
paralel cu sporirea volumului produc­
ţiei, calitatea ei s-a îmbunătăţit sim­
ţitor. In acest sens anttfitim că procen-
îTTal, Ţaţă de perioada corespunzătoare
a anului trecut, în primele patru luni
Ia piei înnobilate pe dermă s-a înre­
gistrat o creştere de peste 40 la sută,
iar la piei înnobilate pe blană de eca.
30 la sută. Do asemenea, trebuie re­
marcat faptul că dacă în trimestrul I
1960 sortul coiocăricl ocupa 22 la sută
din totalul producţiei, acum el a fost
redus la numai 3 Ia sută, ceea ce de­
notă că producţia sortimentelor supe­
rioare a crescut mult.
Din analiza realizării planului de
calitate rezultă că Ia piei înnobilate pe
dermă, pianul a fost depăşit cu 25 la
sută, iar la piei înnobilate pe blană
cu 9 la sulă. Faţă de indicatorii de
plan calitatea producţiei noastre s-a
îmbunătăţit în medie cu peste 14 Ia
sută.
Aceste rezultate se datorase unei
susţinute preocupări a întregului co­
lectiv al fabricii care a făcut din cali­ va obţine succese şi mai frumoase, pro­
tate, din „marca fabricii'*, obiectivul
principal al întrecerii socialiste Pentru cumpărătorii.
îmbunătăţirea calităţii produselor şi
sporirea volumului producţiei au fost
luate din timp o seamă de măsuri teh­
nice şi organizatorice.
Muncitori şi eleni fruntaşi de !a (j. M. Cugir
VASILE RADU
strungar, elev în clasa X -a
B a şcolii m ed ii serale.
Vineri 26 ma! 1961
fg g j^MMBWBgg
faţă de 0,48 la sută, cît este
cifra admisă. Fruntaşe sînt
schimburile conduse de ingi- >
nerii Alexandru Peterfi şi L
Constantin Catrinoiu, care au
înregistrat un rebut de nu­
mai 0,17 şi respectiv 0,23 Ia
sută.
bune. Succese asemănătoare
s-au obţinut şi în primele 15
zile din luna mai a.c.
Fruntaşi în lupta pentru
calitate sînt minerii din
echipele conduse de Ni-
colae Lăzăruţ, Teodor Gher­
man şi Ion Ana.
superioară fiind repartizaţi la
locurile de muncă unde se e-
fectuează reparaţii de preci- L
zie.
Drept urmare, în perioada
1 ianuarie — 20 mai a.c. co­
lectivul reviziei de vagoane
Coşlariu nu a avut nici o a-
batere de la norma tehnică
de calitate. Vaier Domşa,
Aurel Soni, Ion Domşa, şefi
de tură, EmanoiI Conţan,
Aurel Berindei şi Florian
Trifu, lăcătuşi, sînt doar cîfi-
va dintre fruntaşii luptei pen­
tru calitate.
VVW W VW V'
Este vorba. .printre altele, de mon­
tarea la secţia de argăslt a două ma­
şini noi de decarnat, montarea la secţia
de înnobilări a două maşini, reparate
şi perfecţionate, una de călcat şi una
de tuns, repararea maşinii de curăţat
Iîna de pe piei, îmbunătăţirea funcţio­
nării centrifugelor.
Rezultatele obţinute, deşi frumoase,
nu mulţumesc întrutotul colectivul fa­
bricii. Ele pot fi îmbunătăţite. Noile
planuri de măsuri tehnlco-orgainzalorice
întocmite pe sectoare de muncă, vor
aduce o importantă îmbunătăţire atît
a indicilor calitativi cît şi cantitativi.
Conform acestor planuri se va accen­
tua sortarea pieilor pe scopuri de fa­
bricaţie Ia atelierul de sorlare, pentru
crearea posibilităţii continuării proce­
sului de înnobilare în condiţii mai
bune.
Se instruiesc cîte doi muncitori pen­
tru fiecare schimb la operaţia de vop­
sire a pieilor în bazine. Acest lucru va
Influenţa pozitiv calitatea pieilor vop­
site prin aplicarea constantă a reţetelor
de vopsit. Se mai prevede dotarea la­
boratorului şi secţiilor cu noi aparate
de măsură şi control.
Prin înfăptuirea integrală a acestor
măsuri, prin desfăşurarea întrecerii so­
cialiste cu şi mai multă însufleţire, a-
vînd la bază realizările de pînă acum
în mod sigur colectivul labricii noastre
dusele noastre vor li aşa cum Ie doresc
IULIU DICU
şeful serviciului plan al în­
treprinderii de blănuri —
,,Vidra“ Orăştie
ELENA K U LPIN SC H I
r e c e p ţio n e r , e le v ă î n c la s a o. lă că tu ş, elev in clasa V III-a
X l-a B a Scolii m ed ii serale
4 pagini 20 bani |
!5SKsmiBE5EisamiiS5i3^fJKK' Erassss’-KaagşaaKEmgaCTagEBga^gMjv^i'jsa
Fiecare zi bună île lucru In
să fie folosită din plin!
f
Ploile căzute în ultimul timp au fa­ Sebeş prima praşilă la cartoli s-n fă­
vorizat, pe lingă creşterea plantelor cut pe numai 18,7 la sută, iar la floa
de cultură şi dezvoltarea buruienilor. rea-soarclui pe 37,7 la sută din suprn
Această situaţie a impus ca în cele faţa planificată.
mai multe raioane să se intensifice exe­ Acest fapt impune ca în următoarele
cutarea lucrărilor de întreţinerea cul­ /!le, folosind din plin timpul favorabil
turilor. Mobilizînd toate mijloacele de să se treacă cu toate iorţele la execu­ Brigada de zidari condusă de comunistul Mihal Flagner, se numără printre îruntaşele şantierului IV l.C.S.
Hunedoara. Orga'nizindu-şi bine munca îşi depăşesc cu regularitate sarcina (le plan în medie cu 15—20 la sută.
care dispun, iolosind tiecare oră şl zi tarea lucrărilor de întreţinere a cui-
IN CLIŞEU: Cîţiva din membrii brigăzii studiază o schiţă a unui bloc.
bună dc lucru, colectiviştii şi întovă. turilor. Pentru recuperarea rămînerii în
răşiţii din raionul Uia au reuşit ca pînă urină este necesar să se controleze fie­
la 25 mai să execute prima praşilă la care parcelă şi, acolo unde pămîntul — »w«caor* -
floarea-soarelui pe toată suprafaţa oou- s-a zvîntat, să se treacă neînlîrziat Ia Să fo losim cît niai eficient
pată de această plantă, pe 90 la sută executarea prăşitului tolosindu-se în a-
din suprafaţa ocupată cu cartofi şi pe cest scop atît mijloacele mecanice cif
11 ia sută din suprafaţa ocupată cu şi cele manuale. planificarea financiară
porumb. Rezultate bune s-au obţinut Aceste zile sînt hotărîtoare pentru
şi în unităţile socialiste ale agriculturii soarta recoltei. De aceea, se cere cn
de pe raza oraşului regional Deva unde organizaţiile de partid, staturile popu­ } Pentru a realiza acumulările realizat planul de producţie şi
planificate, întreprinderile tre ­ financiar în anul 1960 la
această lucrare a fost executată la lare şi conducerile unităţilor agricole Bateria a freia ] buie să mobilizeze toţi factorii I.R.T.A. Deva a scos in eviden­
de semicocs ^ care concură la îndeplinirea ţă o serie de cheltuieli neeco-
floarea-soareiui pe întreaga suprafaţă, să se preocupe cu toată răspunderea de la Călan şi depăşirea sarcinilor de plan. nom icoase şi neproductiva, de
Legat de aceasta ele trebuie să care aceasta nu a ţinut seamă
!ar la cartofi pe 84,3 Ia sută. de repartizarea cît mai judicioasă a planifice cheltuielile necesare la întocm irea planului preţului
îndeplinirii planului de produc­ de cost pe anul 1961.
In alte raioane Insă, cum ar fi de forţelor de muncă de care dispun pen­ ţie, precum şi rezultatele oare
se vor obţine prin vînzarea Do asem enea, anailizîndu-se
pildă, Sebeş, Brad şi Alba, realizările tru executarea în cel mai scurt timp a La puţin timp după darea în -| produselor fabricate, să stabi­ la fabrica de hîrtie „1 Mai“
lească nivelul acum ulărilor ce Petreştl pe o perioadă mai în ­
sînt încă sub posibilităţi. Pînă la a- tuturor lucrărilor de întreţinerea cul­ exploatare a bateriei a 4-a de se vor realiza în urm a vînzării delungată necesarul de perso­
eceaşi dată, spre exemplu, în raionul turilor, cocs de la Combinatul siderur­ produselor şi re n ta b ilita te a a- nal pentru realizarea planului
cestora. de producţie, s-a constatat că
=333= gic din Hunedoara, colectivul unele secţii şi-au planificat pe
Întreprinderii de construcţii si­ Toţi aceşti indicatori, care anul 1951 un personal m ai n u ­
derurgice Hunedoara a predat fac parte din plinificarea fi­ m eros decit cel necesar. " in
nanciară, se stabilesc cu aju­ urm a acestui fapt, in preţul de
pentru producţie bateria nr. 3 torul b alan ţei de venituri şi cost s-au prevăzut cheltuieli
cheltuieli. Pentru ca rezultatele cu salariile m ai m ari decit
de Ia Uzinele ,,Victoria“ din financiare să fie exprim ate în cele necesare p en tru îndeplini­
mod just, balanţa de venituri rea planului de producţie.
Călan. şi cheltuieli trebuie să aibă o
Intrarea în producţie a noii corelaţie strinsă cu celelalte Neeliminînd din planificarea
secţiuni ale planului economic pe 1961 to a te cheltuielile neeco-
baterii, care funcţionează pe — plan de producţie, p re ţ de nomicciase şi neproductive şi
baza procedeului modern de fa­ cost — şi cu posibilităţile t e h ­ neţinînd seam a de experienţa
nico-materiale de realizare a anilor precedenţi, aceste două,
bricare a semicocsutui prin flu­ lor. Ea trebuie să constituie un întreprinderi şi-au creat rezer­
prilej de cîntărire a tuturor po­ ve în preţul de cost şi în acu­
idizare din cărbuni necocsifi- m ulări de peste 1 .000.000 lei,
cabili, asigură creşterea pro­ sibilităţilor prin care se pot care pe parcursul realizării pla­
mobiliza colectivele întreprinde­ nului vor avea un efect demo­
ducţiei de semicocs a uzinelor j rilor pentru găsirea celor mai bilizator. Şi calcularea realiză­
concrete şi -eficiente m ijloace rilor din producţie destinate
siderurgice din Călan cu peste ] Care să asigure îndepiunirea vînzării, pe de altă parte, tre ­
planului de producţie cu chel­ buie să aibă un caracter mobi­
39 la sută. J tuieli cit m ai mici şi cu o re n ­ lizator. întreprinderile trebuie
i tabilitate cît mai mare. să ia în considerare to ate re ­
Noi blozuri j zervele interne pentru m ărirea
Cu toate acestea se constată valorii realizărilor, lucru care
de locuinţe ' că nu toate întreprinderile din se poate obţine prin accelerarea
regiune au ţinut seam ă de co­ expedierii produselor finite în
In oraşul Brad au început a- j relaţia care trebuie să existe aşa fel incit stocurile de la
între diferitele secţiuni ale pla­ sfîrşitul perioadelor să fie mic­
nul trecut lucrările într-un nou nului econom ic-finanei a r şi şorate do la an la an. De ase­
cvartal. Constructorii întreprinde­ 1 dte rolul m obilizator pe care menea,, treb u ie avut în vedere
trebuie să-l aibe balanţa de ve­ fap tu l că. p reţurile la care se
rii aparţinînd de M.M.E.E. ău şi } nituri şi cheltuieli. Unele şi-au evaluează producţia destinată
dat în folosinţă primele blocuri, j m ajorat fără nici o justificare vînzării au o im portanţă deo­
preţul de cost, fapt care, în fi­ sebită, deoarece in funcţie de
Astfel, 48 apartamente1 în blocuri- 1 nal, a dus la dim inuarea re­ acestea, vor fi calculate rezul­
zultatelor planificate şi la c re a ­ tatele financiare, beneficiile şi
le A t şi G 6 şi-au primit locatarii ÎJ rea unei rezerve, care apoi să rentabilitatea. Dacă preţurile
p erm ită realizarea preţului de vor fi cele legale şi rezu lta­
în preajma zilei de 1 Mai. Do t cost şi a beneficiului, fă ră e- tele vor fi stabilite just.
forturi.
curînd un alt bloc cu 24 aparta- 9 Nu toate întreprinderile au
Do pildă, U.M.C. Zlatna a tinut însă seama de acest lu­
mente, B 2, a tost dat in foto- ij prevăzut în preţul de cost e- cru şi în do rin ţa neprincipială
nergia electrică la preţuri mai de a-şi crea condiţii uşoare
sinţă. n m ari decit cele cu care se a-
proviziona, iar atunci cinci şi-a ZEVEDEI ŞTEF
P rem iera ^ stabilit rezultatele a luat în
calcul la unele produse preţuri controlor-revizor, Serviciul
Simbătă, 27 mai a.c., Teatrul de cost mai m ari decit cele
stabilite prin calculaţiile de regional de control şi revizie
Comuniştii Filimon Resedea şi Petru Resedea lucrează la atelierul de stat „Valea Jiului“ din Pe- 9 plan pe produs. Hunedoara
de montaj al elementelor de radiatoare de la uzina „Victoria" Căîan. Ei îşi
depăşesc zilnic norma cu 5 ia sută, executind în acelaşi timp lucrări de troşani prezintă în premieră co- -j Analiza modului în care s-a (Continuare in pag. 3-a).
bună cablate.
media „Neamurile“ de Teofil
lată-i în clişeu la locul de mtin că.
Buşecan. ¦j
Aceasta este cea de-a 11-a )
premieră din stagiunea curentă, 3
montată de colectivul teatrului
F R U N T A Ş tPE REGIUNE din Petroşani.
De cuTlnd, depozitului de co m ­ caţia la vagoane a fost redtisă —f <— I uJ w—f <—t 1—fi_71___t \__11__t i___/ 1__J . t . n /.___i
bustibil din Călan i s-a decer­ la zero.
nat drapelul de fruntaş pe re­ Un nou m agazin
giune pentru rezultatele obţi­ Pe luna aprilie, planul de
nute în trim e stru l I 1961. desfacere al depozitului a fost La Beriu, raionul Orăştie, s-a inau­
dep ăşit-cu 9,2 la sută. Incepînd gurat la 21 mai a. c. magazinul mixt
Tn această perioadă, depozi­ cu ziua de 15 mai, depozitul de al cooperativei „Bcriana". Lucrările
tul din Călan a desfăcut cu de construcţie au tost executate din
68 la su tă mai m ult com bus­ combustibil din Călan lucreaz-ă fond centralizat şi cu contribuţia cetă­
tibil faţă de plan, la cheltuie­ ţenilor. In afară de magazinul propriu-
lile de circulaţie a realizat o în contul lunii iunie 1961. zis s-au mai construit şi două camere
economie de 17.730 lei. Iar lo­ destinate birourilor.
C. 10SIF
Transportarea balastului, a pietrei şl
corespondent nisipului, precum şi efectuarea altor
lucrări prin muncă patriotică, au adus
=88SL economii de peste 30.000 Ici.
Cel m a s fee d e oassai°e GHEORGI1E VOJU
a corespondent
In zilele de 19 şi 20 mai mc., din regiunea noastră : 1,5 tone ¦5îJS-Sic
la furnalul nr. 1 de la uzina tontă pe m.c. volum util.
„Victoria“ Călan s-a atins cel Mecanizatorii de la Alba
In aceste zile, colectivul fur­
mai înalt indice de utilizare al nalului nr. 1 a produs peste plan
furnalului din istoria furnalelor cu 110 la sută mai multă fontă
decit prevederile sarcinii do plan.
E m are zor în a- ceilalţi au ven it în A m tr e c u t pe la U ltim a „ raită“ am
ceste zile la s ta ţiu ­ sta ţiu n e cu m aşinile to a te cele trei re m i­ dat-o p e la atelierul
nea de m \aşini şi p en tru a se pregăti ze din sta ţiu n e. In m ecanic. A ici m u n că
tra cto a re din Alba în vederea unor noi prim a p u tea u fi v ă ­
Iulia. De d im ineaţă cam panii. O am enii zu te secer ă t orHor N e­ en tu zia stă . M ecanicii
şi p în ă seara tîrziu, au lucrat cu m ultă g a to ri p u se la p u n c t,
m unca nu conteneş­ tra g ere de in im ă şi vopsite şi gresate. şi tractoriştii se stră ­
te. M ecanizatorii au se pot m inări pe bu­ duiau să execu te n u ­
te rm in a t la vrem e nă dreptate cu roa­ In a doua şi a tre­ m ai lucrări de cali­
cam pania însăm în- dele m u n c ii lor. ia reirdzâ erau p a r­ ta te fiin d convinşi
ţărilor de p rim ă va ­ ca te 25 de batoze, că p rin m u n ca lor
ră, iar acum dau bă­ — F in ă ieri, 25 gata p en tru a fi tr i­ aduc o contribuţie de
tălia pen tru a execu ­ m ise la arii. F iecare se a m ă la reu şita
ta in term enul p re­ m ai, ne-a sp u s tov. batoză este în zestra ­ cam paniei de vară.
vă zu t lucrările de re ­ Sim ion B rădeanu, in ­ tă cu cîntarul res­ P este to t am în tîln it
paraţie a utila ju lu i ginerul şe f al sta ţiu ­ pectiv, cu pom pă
nii, am te rm in a t de de incendiu, cu vinci aceeaşi dorinţă ce a-
de care va fi nevoie re p a ra t şi re v izu it 25 nhma pe m ecaniza­
batoze, 8 secerători- şi cu alte m ateriale to rii de la S.M .T.
la s tr în s u l recoltei. Alba lu lia : da ta de 1
le g ă to ri, 12 c o m b in e tre b u in c io a s e . iunie să-i găsească
D upă încheierea lu ­ aşa cum şi-au luat
crărilor de în să m în - pentru recoltat ce­ Am văzut apoi ce­ angajam entul, cu tet
ţări, o p a rte din trac­
reale păioase, 1 1 e- le 20 de c o m b in e u tila ju l necesar in
to rişti şi-au co n tin u ­ cam pania de recolta,
lectrom otoare, 4 to ­ strălucind de cură­ re, p u s la p u n c t.
at m unca pe teren,
c ă to ri de n u tr e ţ şi... ţe n ie . E r a u şi e l¦e» g a - V, PÎTAN
la p ră şit cu U .T.O .S.-
PETRU GROS N IŢA M ODORAN dar m a i bine să m er­ ta p u se la p u n c t p e n ­
lăcătuş, elev în clasa a IX -a urile şi K .D .-u rile;
g em „pe te r e n " , la tru a lua d ru m u l o-
C a Scolii m ed ii serale. C a şcolii m ed ii serale.
faţa locului..ţ goarelor.
-**--- —- -•* -