Page 84 - 1961-05

oag 2
LA MINA LONEA
Rezultate sub posibilităfi
Minerii din Lonea s-au anga­ rii, a sectoarelor, ale organelor
jat sâ dea in acest an 30.000 sindicale, cit şi faptul că orga­
tone cărbune energetic peste nizaţiile de partid le-au tolerat
plan, sâ îmbunătăţească calita­ lună de lună fără să ia nici o
tea cărbunelui prin reducerea măsură, au făcut ca pe lingă ne-
procentului de cenuşă cu 0,3 la realizarea sarcinii de îmbunătă­
sută, a umidităţii cu 1.1 la sută' ţire a calităţii un număr însem­
şi prin îmbunătăţirea granulaţiei nat de brigăzi să rămînă sub
cu 9 ta sută.
In primele patru luni din acest
an, s-au extras peste plan 8.665
tone cărbune energetic şi s-au
plătit penalizări preparaţiei Pe-
trila in valoare de 562.679 lei
pentru cărbune de calitate ne-
c.orespunzătoare. in special la
umiditate şi granulafje.
Directivele C.C. al P.M.R. cu
privire la principalele criterii
ale întrecerii socialiste in .cinstea
aniversării partidului au stabi­
lit că sarcina principală care
stă in faţa tuturor oamenilor
muncii este îmbunătăţirea cali­
tăţii producţiei. S-a achitat co­
lectivul exploatării miniere din
Lonea de această sarcină ? Ci­
frele de mai sus arată că nu.
Cauzele calităţii slabe a cărbu­
nelui sînt mai multe. In primul
rind trebuie amintită orientarea
greşită a conducerii înspre spori­
rea cu orice preţ a producţiei. Pe
de altă parte, lipsa de exigenţă a
unor maiştri mineri care n-au
controlat în suficientă măsură
felul cum brigăzile din abataje
aleg şistul vizibil din cărbune,
şi n-au militat pentru extinderea
puşcării selective în straturile
cu mult şist, a dus la extragerea
unui cărbune de calitate slabă.
In acest sens pot fi amintiţi
maiştri mineri Anton Kursay,
Mircea Mocanu de la sectorul
IV, Andraş Mihai de la sectorul
I, Ioan Sicoi şi Vasile Lazăr de
la sectorul II. In plus, aceştia
mai obişnuiesc ca în timpul ser­
viciului să facă unele plimbări
în afara întreprinderii, în inte­
rese personale. Aceste atitudini
au dus la scăderea autorităţii lor
în faţa minerilor, au lipsit bri­
găzile de mineri de ajutorul ne­
cesar in anumite cazuri dificile.
Această situaţie a fost favori*
zată indirect şi de comitetul sin­
dicatului care n-a făcut din îm­
bunătăţirea calităţii obiectivul
principal al întrecerii. Mai mult
comitetele sindicatelor de sec­
toare au neglijat urmărirea rea­
lizărilor brigăzilor aflate în în­
trecere. Carnetele de evidenţă tăţită la toate sectoarele.
ale brigăzilor nu se complectea-
ză, tabelele din sălile de apel
conţin date perimate, fapt ce a
făcut ca minerii să nu cunoască
zilnic rezultatele obţinute in în­ late, la îmbunătăţirea calităţii în tr e b a t o d a tă la b ir o u l te h n ic o m a n e v r ă o b iş n u ită .
trecere.
Lipsurile conducerii exploată-
Se traduc în viată
Comitetul executiv al Sfatu­
lui popular al comunei Petreşti,
raionul Sebeş, acordă o atenţie
deosebită rezolvării propuneri­
lor făcute de alegători in cam ­
pania electorală.
In acest sens, comitetul exe­
cutiv a stu d ia t îm preună cu
colectivele salo de m uncă şi pe
circumscripţii, toate posibili­
tăţile de înfrum useţare a co­ popular în acţiunile de în fru ­
munei şi rezolvarea propuneri­
lor făcute de alegători.
Deputaţii, căpătînd o bogată
experienţă în gospodărirea şi o d ista n ţă de 800 m. la care
în fru m u se ţare a com unelor şi s-au efectu at 1.200 ore de m u n ­ e s te u n to v a r ă ş a p r e c ia t şi s t i ­ p r o d u s e le s o lic ita te d e c u m p ă ­ populare, fo rm aţii în care lu ­ bază P.M.R., va treb u i să ia
oraşelor, depun o activitate tot
mai rodnică în circumscripţiile
în care au fost aleşi.
In acest sens grăitoare sînt realizîndu-se o economie de sa b il al m a g a z in u lu i a lim e n ta r z in u l p e ca re-l c o n d u c e şi-a
fap tele tov. d e p u ta tă V irginia circa 9.600 lei. S -au evidenţial n r. 1 d in lo c a lita te . D e a tu n c i în d e p lin it şi d e p ă ş it p la n u l cu
Iancu din circum scripţia elec­ în mod deosebit cetăţenii cir­ şi p in ă în p r e z e n t to v. R a d u r e g u la r ita te , lu n ă de lu n ă , tim p
torală nr. 10 care tim p de o cum scripţiei nr. 10 în frunte a c ă u ta t sâ ju s tific e în c re d e re a de m a i b in e de u n an. a tît la
lună de zile a fost zi de zi p re ­ cu tov. d e p u ta tă V irginia Ia n ­ a c o r d a tă , p r in tr - o a p r o v iz io n a r e d e s fa c e r e , fo n d so c ia l, c i t şi la
plan. Astfel, din 52 dc brigăzi
de producţie, în perioada 1 ia­
nuarie— 1 mai a. c. 29 au rămas
lună de lună cu sarcinile .de plan
nerealizate; totodată cărbunele
extras de aceste brigăzi a fost de
slabă calitate. O situaţie simi­
lară o găsim şi la brigăzile de
la pregătiri. Printre aceste bri­
găzi se pot aminti cele conduse
de Petrii laco'b, Glieorghe Fur-
duî, Balint Dionisie.
Pentru remedierea ,ac°siei si­
tuaţii, conducerea întreorindH’îî
va trebui să treacă neintirziat la
traducerea in fapte a măsurilor
cuprinse in planul tehnico-orga-
nizatoric, să analizeze şi sâ în­
făptuiască propunerile făcute de
mineri în consfătuirile de pro­
ducţie. N-ar fi rău ca in colabo­
rare cu comitetul sindicatului şi
conducerile sectoarelor, in baza
experienţei de pină acum, să în­
tocmească un plan special d^
măsuri care să fie axat' în mod
deosebit pe îmbunătăţirea cali­
tăţii cărbunelui.
Şefilor de sectoare, pe de altă
parte, le revine sarcina reorga­
nizării brigăzilor in funcţie de
condiţiile specifice fiecărui loc
de muncă, iar maiştrilor minori
sarcina de a face un control mai
riguros in abatajele cu interca­
laţii mari de steril.
Sarcini deosebite revin comi­
tetului de partid, care trebuie să
folosească din plin toate mijloa­
cele muncii politice de masă in
scopul remedierii deficienţelor
semnalate. Astfel, la gazetele de
perete să fie publicate numere
speciale cu articole care să pună
faţă in faţă felul cum unele sec­
toare sau brigăzi au înţeles să
aplice in producţie metode noi
de muncă, pentru îmbunătăţirea
calităţii cărbunelui.
Comitetul sindicatului va tre­
bui să intensifice întrecerea so­
cialistă între sectoare şi brigăzi
axind-o în special pe îmbunătăţi-
rea calităţii producţiei. Totodată,
este necesar ca agitaţia vizuală
să fie reîmprospătată şi îmbună­
înfăptuirea celor de mai sus,
la un loc cu eforturile fiecărui
miner, va conduce pe viitor la
remedierea deficienţelor semna­
cărbunelui,
D. ARGEŞANU
zentă la lucrările de pavaj a
şanţului pe strada 7 Noiembrie,
mobilizînd cetăţenii din cir­
cumscripţie la transportul m a­
terialului necesar, la curăţitul
şanţului şi la alte lucrări. O
activitate bună au desfăşurat
şi deputaţii M arian Berzovean,
Nicolao Onica, Ioan Rom an şi
alţii, care au sprijinit sfatul
m useţarea comunei.
In cursul lunii aprilie şi mai
s-a pavat şoseaua com unală pe
că voluntară la transport pia­
t r ă şi nisip şi 2.400 ore de
m uncă voluntară cu braţele,
B'RUMUL SOCIALISMULUI
PE S C U R T
e !a corespondenţii noştri voluntari
¦ ©s
o Colectiviştii din raionul Haţeg; re de 17.590 lei, iar din cultura tu­
au hotărît ca în acest an să spo­ tunului, care va ocupa 21 ha., alţi
rească simţitor numărul de animale 21J.U00 lei.
proprietate obştească. Irecnd la
înfăptuirea prevederilor planurilor
.de producţie, ei ,au şi .cumpărat piuă dăria colectivă din Ucoagiu, raionul
acum din .credite -şi din londu.ri pro­ Orâşiie, deţinea doar două capete
prii, 165 vaci de lapte, 119 viţele bovine. In cei 8 ani care au trecut
şi 66 sereiiţe. De asemenea, au re­
ţinut din prăsită proprie lot tinere­
tul !recunoscut pentru producţie.
Pentru adăpostirea animalelor, la
gospodăriile colective din satele
Demsuş, Peşteana, tSrlvaşul Supe­
rior, Sarmisegetuza, Puş;, Silvaşul
inferior, Reea, Serei, Chiţîd. Strei.
Plopi şi Bretea Pomină, se constru­
iesc grajduri încăpătoare. Construc­
ţia celor mai mulie din acestea se
află intr-o lază înaintată.
o La sediu! comitetului raional
de partid Haţeg a avut loc de cu-
rînd o şedinţă in care s-a analizat
printre altele stadiul irt care se află
lucrările de construcţii în G.A.C.
Cei 30 de preşedinţi ai U.A.C., pre­
zenţi la şedinţă, s-au angajat că
toate construcţiile planificate pentru
acest an vor li realizate pină cel
tirziu Ia 23 August.
B. Si DONIA
o Colectiviştii din Apoldul de Jos
vor planta anul acesta roşii pe 3 ha.
Întreaga suprafaţă destinată acestei
culturi a fost pregătită şi irigată.
Concomitent, au fost repicate 10.000
fire de roşii care urmează să fie
plantate în aceste zile. De pe urma
acestei culturi, colectiviştii preconi­ problemele fitosanitare în cadrul
zează să realizeze venituri în valoa­
P a rtid a
Ploaia nu m ai contenea. In
m iez de noapte, acarii şi m a -
n evra n ţii din sta ţia P etroşani
îşi c ă u ta u cîte u n loc m ai fe ­
rit unde să se scuture p u ţin
de apă.
Totuşi, în în tu n ericu l nopţii,
p rin tre lin ii se m ai ag ita u cl-
teva felinare şi se auzeau se m ­
nale de m a n evră . Era p a rtid a
de la m a n evra L a , co n d u să de
şeful de m anevră D um itru M u-
răreţ, pe care nu o speriase
ploaia şi-şi contin u a m u n ca de
zo r la co m p u n erea tr e n u lu i
2887.
Un lucru nu-i ieşea din cap
şe fu lu i de m a n e v ră . S eara, la
intrarea în serviciu, i s-a co m u ­
n ica t că tren u l 2547 — care în restu l de p a tru ră m în în tren
m od norm al trebuia să tranzi­
te ze la P etro şa n i — ad u ce 6
vagoane cu m a rfă alterabilă
p e n tru P etro şa n i şi în locul lor — 49 m in u te — n u p erm itea
va ridica alte vagoane. A m ai
al sta ţiei, şi a p rim it acelaşi
ră sp u n s : cele 6 vagoane ce
!or43 s ă în c e p e m d e î n d a t ă m a n e ­
cu, precum şi cetăţenii din c ir­
cum scripţiile e-lectorale nr. 8 şi
9, unde sînt. deputaţi tov. Ni-
colae Onica şi Paff Laurenţiu
PERICLE BLAGA
preşedintele Comitetului executiv in tr a t la tren . se fă cu proba
al Sfatului popular al comunei fr in e i şi fix la ora 0.12 se a u zi
Petreşti
fruntaş în muncă şi în
C o m u n is tu l R a d u O c ta v ia n l o t m a i b u n ă a m a g a z in u lu i c u ciu-cţie şi o echipă de d ansuri sub în d ru m a re a organizaţiei de
m at de cetăţenii com unei Te-
iuş. De m a i m u lţi ani i s-a
în cred in ţa t sarcina de respon­
In toamna anu­
lui 1960, din fon­
durile statului şi
cu contribuţia ce­
tăţenilor, s-a ridi­
cai în satul Suli-
ghete, raionul Ilin,
o frumoasă şcoală
elementară de 7
ani, a cărei valoa­
re este de 400.000
lei. Copiii din Su-
liglicte şi din sa­
tele apropiate au
acum condiţii bune
pentru învăţătură.
In clişeu : Şcoala
elementară de 7
ani din Şulighete.
Nr. 1995
FILMUL ZILEI n ^pa liit |i tfimdapfi u
NICOLAE BĂC.1LA
o La data înfiinţării sale, gospo­
de atunci, colectiviştii au sporit şep-
telul gospodăriei la 310 capete bo­
vine, l.tCO oi şi 100 porcine. In a-
nu! trecut, numai din valoriiicarea
produselor animale, gospodăria a
realizat venituri de peste 250.090
lei- IOAN CRISTIAN
s Membrii celor 3 întovărăşiri de
pe raza comunei Luncoiu! de Jos
au efectuai in primăvara acestui an
peste r.100 ore de muncă voluntară
la curăţitul păşunilor, la construcţia
de saivane ş* la amenajări de stîne
pentru oile proprietate obştească. In
felul acesta ei au economisit circa
4.100 lei.
FLORIN BENEA
o Zilele trecute a avut loc la Sta­
ţiunea experimentală norticolă din Conferinţă In perioada 25 — 28 m ai, rin d u l celor roşii. P rin tre co­
Geoagiu o consfătuire la care au m u n a rzi, e şi Liza, c veche
participat inginerii şi tehnicienii cu Zilele trecu te, la S ta ţia C.F.R. la c in e m a to g ra fu l „ F ilim on cu n o ştin ţă a lui Iv u şk in care
proiecţia plantelor de Ia secţiile a- Simeria, peste 120 m uncitori Sîrbu" din D eva, ru m oare in tim p u l unui atac
gricole raionale, inginerii şefi ai ceferişti au ascultat conferinţa lea zâ film u l „Pîine şi tra n ­ al gărzilor albe. în d u re ra t
„Apărarea proprietăţii socia­ dafiri" o reuşită producţie a Iv u şk in ii cere L ubaşei. care
G.A.S. şi inginerii care răspund de liste prin mijloace de drept pe­ stu d io u lu i „M osfilm “, in re­
nal“. Conferinţa a fost susţi­ gia lui F eodor F ilipov. M u n ­ o d u şm ă n ise m u lt p e Liza,
n u tă de tov. Adam Coste-a, p re ­ citorul IvuşK in din gărzile sâ plece.
S.M T. roşii, este trim is de tin ă ra
Cu acest prilej, tov. ing. Lefter, şedintele Tribunalului orăşenesc P u tere so vietică in Siberia, C om unarzii se în to rc în sat
în p erioada ră zb o iu lu i civil, şi încep cu elan m unca p a ş­
cercetător al Staţiunii horticole din Deva. ţ Aici este u rm a t de u n grup nică constructivă. Liubaşa
Geoagiu. a' explicat celor prezenţi m are de m uncitori şi ţărani vrea să plece din sa t din
C. EMIL din R usia, care creează o co­ cauza certurilor fam iliare
felul cum se stabileşte momentul
optim de combatere a dăunătorilor corespondent p e n tru avere, dar este oprită
şi bolilor în livezi şi la culturile de de Ivu şkin . Jocul n u a n ţa t al
a cto rilo r P. K a d o c in ic o v , L.
clmp. ANA g l jg o r
K a sa tkin e, au co n trib u it la
m u n ă agricolă socialistă pe
realizarea unui spectacol de
făcui datarla teren u rile din apropiere, unde
cîştigă încrederea localnici­ înaltă ţin u tă artistică.
sosesc cu trenul din direcţia întreaga partidă de m anevră lor p recu m şi dra g o stea unei
C raiova sîn t încărcate cu bere răsuflă m u lţu m ită . Făcuse,
p en tru P etroşani. doar, un lucru bun. Trenul fîce d e chiabur, Liubaşa.
2547 p lecă fă ră nici o întir-
D um itru M urâreţ a pregătit ziere. Un d eta şa m en t al gărzilor
com pletarea necesară, apoi a
ieşit în ploaie p rin tre m a n e- albe, c o n tr a r e v o lu ţio n a r e ,
vranţi. ă irijin d u -le m unca.
co n d u s de u n p re te n d e n t la
In m ,om entul cînd tren u l
2547 îşi fă cu ap a riţia , şefu l de R epausul a fo st de scurtă du­ căsătoria Liubaşei, arestează
m anevră a fo st p rim u l lingă
locom otivă. D in d o cu m en tele rată. T ren u l 2880. care sosea
p r im ite de la m eca n ic, d eduse
că nu m ai două din vagoanele pe com unarzi şi ocupă satul.
cu pricina erau destin a te Pc-
troşaniului, iar restu l de patru, din tria j, cu d estin a ţia V ulcan, Ei sîn t însă eliberaţi prin in ­
treb u ia u să-şi u rm e ze calea
spre Deva şi H unedoara. necesita o com pletare de încă term ed iu l iu bitei lui ivu şkin ,
F o a rte sim p lu la p rim a v e ­ 10 v a g o a n e . G la s u l lu i D u m itr u care a făcut-o însă n um ai
dere : dai două vagoane afară,
M urăreţ se auzea prin noapte p en tru el nu p en tru ceilalţi
cu aceeaşi cla rita te şi liotărîre. „ să ră n to ci“. L iubaşa se ru p e
I. CRIŞAN
impiegat de mişcare din gărzile albe şi trece în
Acîivslafea culiurai-educaifvă nu trebuie
neglijată pe şantier !
şi gaia treaba. Dar, cele două Vizitînd şantierul nr. 3 de reuşite pe scena căminului cul­ LITERATURA
vagoane se aflau intercalate construcţii din Căi-an te intîm - tu ral din Streisîngeorgiu şi in al­ POLITICĂ
p rin tre celelalte şi trebuiau pină silueta graţioasă a nume­ te localităţi ca N ădăştia de Sus,
m a n evra te. T im p u l de oprire roaselor blocuri construite re­ N ădăştia de Jos, Valea Sînjor- Gli. Gheorghiu-Dej: Ar­
cent, fream ătul noului oraş ce jului etc. De asemenea, în pe­ ticole şi cuvântări — au­
se înalţă văzînd cu ochii, en ­ rioada am intită, oamenilor gust 1959 — mai 1961.
tuziasmul eu care muncesc con­ m uncii de pe şa n tie r li se ex ­
stru cto rii p e n tru a ridica şi a puneau conferinţe pe tem e de 468 pag. — 10 lei (per­
da oam enilor m uncii în cel m ai producţie, care constituiau un gamoid).
scurt tim p noi blocuri cu a p a r­ preţios aju to r în m unca lor de
Ş efu l de m a n evră şi-a z i s : tam en te bune şi ieftine. Stind zi cu zi. Ed. politică.
„Dacă le la s în P etro şa n i şi nu de vorbă cu cei ce lucrează pe
pleacă cu tren u l acesta. vor şantier despre activitatea lor In prezent aceste form aţii ar­ ?
zilnică, despre preocupările lor tistice s-au destrăm at sub „mo­
m a i sta aici încă vreo 8 ore. în afara orelor de producţie, tivul“ că nu ar exista un in­ FI. Georgescu, Ai. Ce-
vei afla în schimb, că m unca cul- stru cto r care să le îndrum e ac­ buc : Evocări. — Locuri şi
Deci. so lu ţia cea m a i b u n ă este tural-educativă desfăşurată pe tivitatea. Adevărul este că atît case din Bucureşti legate
acest şan tier este departe de com itetul sindicatului cît şi de lupta P.C.R. Ediţia a
a fi la nivelul cerinţelor. Şi a- conducerea şantierului au ne­ Il-a.
vra". Şi-a rep a rtiza t repede ceasta nu pentru că nu ar exis­ glijat activitatea cultural edu­
ta posibilităţi. In urm ă cu câ­ cativă pe şantier. '44 pag. 'Ar 2 hărţi în
o a m en ii la p o stu ri. P loua ca teva luni, de pildă, şantierul afara textului — 4 lei. j
din găleată. M anevranţii. aca­ nr. 3 de construcţii avea o e- Oamenii muncii de pe şantie­
rii, n u mai. b ă g a u în se a m ă chipă de teatru, o brigadă a r ­ rul nr. 3 construcţii Călan aş­ Muzeul de istorie a
apa.. M a n e v ra d e c u r g e a c u r e ­ tistică de agitaţie cu text axat teaptă ca m unca oultural-edh- oraşului Bucureşti
peziciune. Cele două vagoane pe problemele specifice de pro. cativă de aici să fie din nou
au fo st scoase din garnitură, la înălţim ea cerinţelor. Pentru k
locom otiva cu co m pletarea a aceasta comitetul sindicatului,
ELECTROTEHNICA
A. Ia. Tun şi A. O. Iva-
flw era tu l de plecare. nov : îndrumător pentru
reglarea echipamentului
de acţionare electrică. Tra­
ducere din limba rusă, cu
adnotare la condiţiile din
R.P.R.
rători. şi p r in tr -o d eservire co ­ crătorii şantierului activau cu eficiente măsuri. 236 pag. — 6,80 lei.
rectă şi civilizată. dragoste, prezenţind spectacole Ed. tehnică
V. C.HIS
D atorită acestui fa p t, m aga­
Mai multă preocupare pentru
înscrierea de noi m em bri.
A ceste frum oase re z u lta te pătrunderea cărţii la sate!
h a u situ a t pe tov. O ctavian
Radu printre cei m ai buni res­ Munca de difuzare a cărţii la Datorită acestui tapt, in ultimul Pentru a face o cotitură radi
ponsabili de m a g a zin e din r a ­ sate rovine in prezent cooperaţiei trimestru, deşi planul valoric a lă în ceea ce priveşte difuzare;
de consum. Pentru ca ţăranii iost realizat in proporţie de 101,4 popularizarea cărţii în satele
io n , fa p t p e n tr u care la sfîr- muncitori din satele şi comunele la sută, planul de desfacere a ionului Haţeg, este necesar
raionului Haţeg să intre in po­ cărţii a fost îndeplinit abia in alături de organele coopera
şitul prim ului trim estru al aces­ sesia a cit mai mulie volume de proporţie de 52 la sută. Numai de consum să participe la s]
tui an i s-a acordat din nou literatură politică, tehnico-ştiin- in oraşul Haţeg desiacerea căr­ jinirea acestei acţiuni toate
„D rapelul de fru n ta ş“ pe raza ţiiică, beletristică, Comitetul ra­ ţii a decurs intr-un mod satisfă­ lelalte organizaţii de masă. I
de a ctivita te a cooperativei ional P.M.R, a organizat la sfir- cător. reprezentînd suma de 16 mii paşi pe această linie s
„9 M a i“ T eiu ş. şitul anului trecut o consfătuire lei pe cap de locuitor. şi făcut. Comitetul raio
cu toţi factorii care se preocup;! U.T.M., spre exemplu, a luat t
Dar tov. R adu nu este fru n ­ de popularizarea şi difuzarea Dacă tovarăşul Tiberiu Ciu- suri pentru recrutarea a 30
taş n u m a i in a ctivita tea p ro fe ­ cărţii la sate, stabilind sarcinile rea, responsabilul librăriei raio­ difuzori voluntari de carte
sională. ci este şi un bun sp o r­ care le revin in această direcţie. nale, organizind ştanduri perma­ rindul tineretului, iar secţia
tiv . fă c in ă parte, d in ech ip a de Roadele acestor măsuri n-au in- nente, expoziţii de cărţi, recenzii învăţă mint şi cultură a Sfati
fo tb a l C .F.R. T eiuş. iîrziat să se vadă. Numai în lu­ şi prezentări la staţia de radio- popular raional şi-a propus
na ianuarie a acestui an au fost iicare etc., a obţinut rezultate atragă în această acţiune din r
P entru seriozitatea cu care difuzate la sate cărţi in valoare frumoase, in schimb unii gestio­ du! cadrelor didactice de la si
se pregăteşte, pentru com por­ de aproape 10.000 lei. Din pă­ nari ai unor cooperative ca „Ţa­ alţi 37 de difuzori de carte,
tarea e xem p la ră , colegii l-au cate lucrurile s-au oprit aici. In ra Haţegului", „Sarmisegetuza“, contribuţie de seamă în aci
ales că p ita n u l echipei de fo t­ Sălaş, Riu de Mori etc. au dat nea de difuzarea cărţii la sat
bal. lunile următoare, interesul orga­ dovadă de un total dezinteres. pot aduce însă şi comisiile şi
niitetele de femei, care au ne,
A ctivitatea profesională şi nelor cooperaţiei de consum şi Pe luna aprilie — de exemplu jaf această problemă.
sp o rtiv ă a c o m u n istu lu i O cta a celorlalţi factori care se preo­ — aceştia nu au ridicat de la SIDONIA BAR
vian Radu constituie un exem ­ cupi! de răspinrlirea cărţii Ia sa­ centrul de librării din Haţeg nici corespondenţi
plu dem n de u rm a t p en tru t i ­ te, a început să scadă din nou. măcar o carte pentru a o difuza.
n eretu l com unei Teiuş.
a . oroiu
V. BERŢA
corespondenţi