Page 85 - 1961-05

Nr. 199«
IPIE TENIE in>E r AMRiTiliD»
Pentru îmbunătăţirea muncii
de partid la sate
Râspîndirea experienţei pozitive în ac­ In centrul de comună s-a amenajat un
tivitatea organizaţiilor de partid cons­
tituie una din sarcinile principale ale
organelor şi organizaţiilor de partid.
In acest scop, din iniţiativa biroului
Comitetului raional de partid Alba s-a
organizat recent în comuna lghiu un
schimb de experienţă cu toţi lucrătorii
de partid din raion. La schimbul de
experienţă au participat secretarii Co­
mitetului raional de partid şi membri
ai biroului Comitetului raional. Cu a-
cest prilej au fost prezentate două re­
ferate, unul de către iov. loan Mun-
teanu, secretarul comitetului comunal
de partid lghiu şi al doilea de către
tov. Valentin Breazu. secretarul comi­
tetului comunal de partid din Sfremţ.
Schimbul de experienţă a avut drept
scop să scoată in evidenţă metodele
şi rezultatele bune din activitatea unor
organizaţii de partid pentru ca ele să
fie generalizate în întregul raion. Atît
referatele cit şi discuţiile ce au avut
loc, au dezbătut pe larg telul cum au
muncit organizaţiile de partid pentru
întărirea vieţii interne de partid,
cum s-a asigurat conducerea de
,ătre partid a organizaţiilor de ma­
sa, activitatea depusă pentru lărgirea
şi consolidarea sectorului socialist al
agriculturii în comunele raionului, pre­
ocuparea comitetelor şi organizaţiilor
de partid pentru gospodărirea şj înfru­
museţarea satelor etc.
Referatul prezentat de tov. loan Mun-
teanu, secretarul comitetului comunal de
partid din lghiu, a ilustrat, îndeosebi,
preocuparea organizaţiilor de partid
pentru lărgirea şi consolidarea sectoru­
lui socialist al agriculturii. Mobilizînd
pe colectivişti la executarea în epocile
optime a lucrărilor agricole şi la nive­
lul cerut de agrotehnica înaintată, s-3
reuşit ca in anul 1960 cele patru gos­
podării colective de pe raza comunei să
obţină producţii sporite. La G.A.C. din
Ţelna, de pildă, s-au obţinut în medie
2.100 kg. grîu, 2,008 Kg. porumb şi
5.250 kg. struguri la ha. De la începu­
tul anului 1960 şi pină in prezent, nu­
mărul animalilor în gospodăriile agricole
colective de pe raza comunei a crescut
cu 122 bovine, 72 porcine şi 893 de
ovine, fapt ce dovedeşte câ organiza­
ţiile de partid din aceste unităţi se
preocupă de aplicarea în viaţă a indi­
caţiilor partidului privind dezvoltarea
creşterii animalelor.
Rezultatele bune obţinute de colecti­
vişti au constituit un argument-.deose-
bit de convingător pentru ţăranii mun­
citori cu gospodării individuale. Aceştia,
dînduvşi seama că singura cale care
poate să le aducă în casă belşugul şi
bunăstarea este gospodăria agricolă co­
lectivă, au păşit cu încredere în marea
familie a colectiviştilor. Numai în cursul
acestui an. bunăoară, în gospodăria a-
gricoiă colectivă din Bucerdea, au in­
trat peste 200 de familii.
1/1 centrul preocupării comitetului co­
munal de partid a stat în acelaşi timp
şi îndrumarea vsfatului popular comu­
nal In acţiunea de gospodărire şi în­
frumuseţare a satelor. Prin contribuţia
¦ntară, la care comuniştii s-au si­
tuat permanent în frunte. în anul 1960
s-au electrificat satele Bucerdea şi I-
ghiu, iar în anul acesta satul Ţelna.
ID> R IU Mi
(Urmare din ziarul
„Drumul socialismului" nr. 1995).
Secţia îmi plăcea. Deja nu-i mai piz-
iţiuiam pe strungari, lreaba mergea
strună. Îmi plăcea să mă scol la pri­
mul şuier al sirenei. După ce mă spă­
lam cu apă rece, ieşeam pe stradă şi
mă cufundam în torentul de muncitori
care se grăbeau spre poarta uzinei.
Mergeam Ia lucru cu Irunlea sus. Iar
mindria de a face parte din rindul cla­
sei muncitoare, creşlea cu liecare zi
Muncitorii calificaţi ne tratau pe noi,
ucenicii, de la egal la egal. Şi iată
că am primit primul salariu. Era, de­
sigur, o sumă neînsemnată — doar
30 de ruble. Dar aceştia erau primii
bani cîştigaţi de ruine. Jumătate din
el i-am trimis mamei la Gjatsk, pentru
nevoile gospodăriei. Doream din tot su­
fletul să-mi ajut familia, să mă simt
om in toată legea.
In şcoala de ucenici tăceam, conco­
mitent cu munca de producţie, pregă­
tire terretică. Trebuie să recunosc că
băiej'lor nu le prea plăceau orele de
curs. ii atrăgea mai mult pămîntul de
modelat, metalul topit. In şcoala noas­
tră aveam un profesor bătrinel, mic de
statură, al cărui nume. dm păcate, |.am
uitat. El ne preda desenul ln‘r-o zi
mi-a dat să desenez o piesă, pe urmă
a doua, a treia... Şi din ce în ce mai
complicate. De la o vreme am început
să prind gustul pentru desen. Desenam
şi oesciirăm deja /Ieşene complicate.
Imi dădeam seama că-mi va prinde
bine pentru viitor.
parc, s-au pavat trotuarele şi s-au plan­
tat numeroşi pomi ornamentali.
Rezultatele bune obţinute de către
organizaţiile de bază din comuna l-
ghiu se datoresc în buna măsură aju­
torului concret dat acestora de către
comitetul comunal de partid. Fiind re­
partizaţi pe organizaţii de bază. mem­
brii comitetului ajută la pregătirea a-
dunârilor, iau parte lî şedinţele de bi­
rou şi la adunările generale, iar în
plenarele de comitet vin cu propuneri
preţioase pentru îmbunătăţirea muncii.
Un rodnic schimb
da experienfă
Comitelui comunal ne partid a dat
o mare atenţie şi întăririi rîndurilor
organizaţiilor de bază prin primirea in
partid a celor mai buni colectivişti,
tehnicieni, protesori, învăţători, oameni
eu prestigiu, ataşaţi cauzei construcţiei
socialiste. In acest scop, birourile or­
ganizaţiilor de bază au trasat sarcină
membrilor de partid să se preocupe de
educarea şi creşterea a cile 1 sau 2 li-
temişti, ori tovarăşi din activul fără
de partid. Din rîndul acestora în anul
trecut 52 au devenit candidaţi de par­
tid, iar în primele luni ale acestui a.n
încă 17.
Un ajutor însemnat în activitatea or­
ganizaţiilor de bază îl constituie activul cestuia pentru întărirea rîndurilor par­
fără de partid care numără 180 colec­
tivişti şi întovărăşiţi fruntaşi, intelec­ rea activităţii organizaţiilor de bază în
tuali etc. Majoritatea organizaţiilor de
bază folosesc cu pricepere activul fără
de partid, îl consultă in rezolvarea di­
feritelor sarcini. In primăvara acestui
an, de pildă, organizaţia de bază din
G.A.C. Bucerdea, consuitînd şi antre-
nind activul fără de partid în pregă­
tirea campaniei de insămînţări, a reu­
şit ca prin mobilizarea tuturor torţelor
existente aici să termine semănatul pînă
la 17 aprilie, cu mult timp înainte de
termenul planificat. In felul acesta au
procedat şi organizaţiile de bază din
G.A.G. lghiu, Ighiel etc. .
S-a îmbunătăţit mult şi preocuparea
organizaţiilor de bază pentru educarea
membrilor şi candidaţilor de partid.
In primul rînd aceştia au lost înca­
draţi în diferite cercuri sau cursuri ale
învăţămînlului de partid. De asemenea,
în faţa membrilor şi candidaţilor de
partid au fost prezentate periodic con­
ferinţe pe teme privind viaţa internă
de partid, situaţia îrternafională etc.
Peste 80 ia sută din memorii şi can­
didaţii de partid sînt abonaţi la presa
de partid.
Rezultate bune s-au obţinut şi în
munca cu organizaţiile de masă. Co­
mitetul comunal de partid lghiu şi or­
ganizaţiile de bază au urmărit ca în
conducerile acestora să lucreze cei mai
buni membri şi candidaţi de partid,
mobilizîndu-i în felul acesta la rezol­
varea sarcinilor ce Ie stau în faţă. Pe­
riodic, activitatea organizaţiilor de ma­
să este analizată de către organizaţiile
de partid cu care prilej se stabilesc
măsuri de îmbunătăţirea muncii. In
ultimul timp, spre exemplu, comitetul
comunal de partid a analizat activita­
E ne — studenţi. Pe noii veniţi îi ne­
€O
de !uri Gagarin
pilot-cosmonaut al U .R .S .S .
Erou al Uniunii Sovietice
Doream să cunosc cit mai multe lu­
cruri. Luam de la bibliotecă cărţi teh­
nice şi muream de ciudă că ziua are
doar 24 de ore. Nu-mi ajungea timpul
pentru tot ceea ce doream să realizez.
Regretam anii pierduţi în zadar în tim­
pul ocupaţiei naziste. Visam să termin
o şcoală medie tehnică, să intru la ins­
titut, să devin inginer. Dar pentru ad­
miterea în institut se cerea şcoala me­
die. Împreună cu colegii mei Timofei
Ciugunov, tot din Smolensk şi Alexandr
Petuşkov din regiunea Kalnga ne-am
înscris în clasa a VII-a ia Şcoala me­
die serală nr. 1 clin Luiherţî. Ne aju­
tam unul pe altul, veşnic eram îm­
preună.
Ne-a fost greu. Trebuia să lucrăm
şi Ia uzină, iar pregătirea teoretică de
la şcoala de ucenici o împleteam cu
cea de Ia şcoala serală. Am nimerit şi
aici profesori buni. In tot cursul vieţii' carea la Institutul industrial din Sa­
am avut noroc de profesori minunaţi.
Am urmat la şcoala serală un sin­
gur an. Acesl an şcolar — 1950-51 —
a fost pentru mine haotic şi zbuciumat.
Năziiiam spre ceva. dar încă nu-mi
dădeam seama spre ce.
Profesorii, văzînd că vreau să urmez
mai departe şi că eram ferm hotărî! să
nu mă las de învăţătură, m-au sfătuit să
•i
tea oryan'zaţieî comunale U.T..M,, a
cooperativei ş> a comitetului de femei.
îmbunătăţirea muncii politice pen­
tru antrenarea masei largi de ţărani
muncitori la lupta pentru aplicarea sar­
cinilor trasate de partid şi guvern a
dus la obţinerea in comuna lghiu a
unor rezultate economice demne de re­
marcat.
Şi releratul prezentat de tov. Valen­
tin Breazu a relevat unele succese ob­
ţinute de către organizaţiile de partid
din comuna Stremţ în privinţa întă­
ririi sectorului socialist al agriculturii, Luca, Rozalia Maier, Andronic
în îmbunătăţirea vieţii interne de par­
tid, în desfăşurarea muncii de educare
a membrilor şi candidaţilor de partid.
Majoritatea celor care au luat cuvîn-
tul au criticai insă felul cum .au fost
tratate problemele in reterat, lipsa de
interes de a prezenta un material din
care activiştii de partid să poată în­
văţa, să tragă concluziile potrivite, deşi
după cum s-a arătat, în activitatea or­
ganizaţiilor de partid de pe raza co­
munei Slremţ sînt folosite cu succes
metode care pot ti generalizate şi in
alte organizaţii de partid.
Pe marginea referatelor prezentate
s-au purtat discuţii tructuoase. Cei ca­
re au luat cuvîntul au apreciat meto­
dele bune folosite de comitetul comu­
nal de partid din lghiu în munca sa cu
organizaţiile de bază, preocuparea a-
tidului, pentru sprijinirea şi îndruma­
munca cu activul tărâ de partid.
Discuţiile purtate au scos însă la
iveală şi unele lipsuri. 8-a arătat, de
pildă, că organizaţiile de partid s-au
preocupat în general slab de atragerea
in raidurile partidului a lemeilor. Unele
organizaţii de bază mai analizează în­
că superfical, la suprafaţă, diferite pro­
bleme, nu muncesc cu destulă răspun­
dere pentru antrenarea tuturor membri­
lor şi candidaţilor de partid la rezol­
varea sarcinilor ce le stau în faţă.
Tov. loan Nadiu, secretarul comite­
tului comunal de partid din Berghin,
Gheorghe Angliei, secretarul comitetu­
lui comunal de partid din Oarda de
Jos, Viorel Catargiu, instructor terito­
rial şi alţii au împărtăşit totodată din
experienţa şi metodele bune folosite în
activitatea organizaţiilor de partid unde
muncesc, fără însă a neglija să arate
şi lipsurile ce mai există în munca a-
cestora. Ei au apreciat in acelaşi timp
că schimbul de experienţă organizat (Te
birou! Comitetului raional de partid a
contribuit la înarmarea aparatului de
parîîd cu metode eficace de muncă, a
căror aplicare vor duce la ridicarea ni­
velului muncii de partid, la întărirea
rolului de conducător al acestora.
Schimbul de experienţă organizat de
Comitetul raional de partid Alba, s-a
dovedit a fi rodnic. Din el s-au des­
prins multe învăţăminte, atît pentru a-
paralul de partid, cit şi pentru biroul
Comitetului raional de partid.
Ar fi bine dacă asemenea schimburi
de experienţă, orientate pe anumite
probleme s-ar organiza periodic. Fie
ar aduce o contribuţie însemnată la
ridicarea nivelului muncii de partid la
sate.
" TRAIAN ANGHEL
§ Liuberţî, nu mai dădeam examene de­
intru la Şcoala medie tehnică de cul­
tură fizică şi sport din Leningrad
Printre muncitori aveam reputaţia de
bun sportiv, nu odată mă clasasem
pe locuri fruntaşe la concursuri.
Am trecut cu bine probele practice,
am luat cu calificativ excelent ultimul
examen şi m-am întors la Liuberţî. Şi
iată că aud : se poate da examen de
admitere la Institutul tehnic indus­
trial din Saratov, la specialilatea mea
de turnător.
— [ar sport, — mi se spunea — poţi
face oriunde...
Şi aveau dreptate ! Orice sportiv, cit
ar fi e! de grozav la sport, trebuie să
aibă o meserie şi să se încadreze în
munca productivă. Nu omul s-a năs­
cut pentru sport, ci sportul pentru om 1
împreună cu Ciugunov şi Petuşkov,
ne-am prezentat Ia directorul şcolii de
ucenici şi l-am rugat să ne aprobe ple­
ratov. Ne-a răspuns cu dragă inimă
la rugămintea noastră. Am primit bi­
lete gratuite, ne-am urcat în tren şi.,
am şters-o pe Volga în jos.
Saratovul ne-a plăcut. Am sosit a-
colo prin luna august. Ne-am insta­
lat la cămin, pe strada Miciurinsk nr.
21 şi — drumu’ la Volga. Re malurile
acestui fluviu frumos ' văzuse lumina
zilei marele Lenin. Ain zăbovii multă
vreme Ungă Volga, adinirînd curgerea
ei rapidă, scrulînd întinderile nemăr­
ginite. Acest tablou se potrivea de
minune cu starea noastră sufleteas­
DRUMUL SOCIALISMULUI
Prin muncă
patriotică
Local pentru siatul
popular
In satul Şoimuş, raionul Ilia,
se munceşte de zor pentru ter­
minarea noului local al statu­
lui popular comunal.
Pînă în prezent, au fost ten-
cuite şi s-a instalat curent e-
lectric in 4 camere. Urmează ca
în zilele acestea să inceapă lu­
crările de finisare şi in restul în­
căperilor. Printre cetăţenii care
şi-au adus o contribuţie deosebită
in muncă, se numără Nicolae
Dubar şi alţii.
AURELIA MOISE
învăţătoare
Lucrări de amenajare
Muncitorii sectorului mecanic
de la G.A.S. din Boz, raionul
Sebeş, au pavat prin muncă pa­
triotică curtea sectorului pe o
suprafaţă de 25 rn.p., au ame­
najat parcul din faţa sediului vînzării la p reţu ri de vînzare ţin u t seam ă de to ate posibili­ bilindu-şi în final un norm ativ
gospodăriei şi au împrejmuit
parcul. In total, au fost pres­
tate peste 400 ore, economisin-
du-se 1.300 lei. Un sprijin efec­
tiv l-au dat utemiştii Samoilă
Sîrbu. Cornel Gabor şi Matei
Rohrzdorfer.
NICOLAE TÎRCOB
mecanizator
NOTE
ÂdmiiM§ÎK*aio!*Kfil s ă f i e .9e
ad m iiiIsiraiflM * î
M inerii din P etrila sîn t ne­
m u lţu m iţi de felul cum ad­
m inistratorul m inei se îngri­
jeşte de buna funcţionare a
băii. In p r im u l rîn d , a pa la
duşu ri vin e cu în tîrziere din
cauza tovarăşilor ce deser­
vesc p o m p e le : în sala de
baie arde u n sin g u r bec e-
lectic — ceea ce este m u lt
prea puţin pentru schim bu­
rile de noapte, iar din aco­
perişul de sticlă al băii lip ­
sesc citeva ochiuri.
A dm inistratorul m inei din
Lipseşte Iniţiativa
Strada din spatele sta ţiei o adevărată girlă din care
C.F.R. C âlan cu n o a şte o vie
a nim aţie de pietoni, datori­
tă existen ţei in această p a r­
te a oraşului a unui m aga­
zin de produse industriale,
depozitului de lem ne, stafiei
de autobuze I.R.T.A.. a un u i
bufet şi a cetăţenilor care
locuiesc a ia .
De fiecare dată. cină
plouă, strada, a m in tită devine
inaccesibilă. C auzele ? S în t
cunoscute şi de pietoni şi de
sfa tu l popular al oraşului
C ă ln n : şanţurile de scvraere
n u s în t d e s fu n d a te , ia.r s tr a ­
da vroprin- zisă este prost
iv tre H n u .tă Aai.rn d u n ă ploi.
strada cu pricina a devenit
că : începeam o viaţă nouă, încă ne­
cunoscută, deveneam — cum s-ar spu­
linişteau examenele. Noi. însă, cel din
oarece aveam calificative excepţiona­
le în toate cele 7 clase elementare.
Singurul lucru ce ni se cerea şi nouă
era proba practică de producţie Dar
fiecare dintre noi obţinuse categoria
a V-a de turnăfor-modelier, aşa că
am trecut probele cu succes. hi ge­
neral, la probele practice s-au pre­
zentat cu toţii bine, deoarece majori­
tatea viitorilor studenţi veniseră la
Institutul industrial direct din produc­
ţie. Mulţi dintre ei erau tnai în vîrstâ
ca noi, unii chiar maiştri, dornici cu
toţii să termine cit mai repede insti­
tutul.
Cînd ni s-a făcut înscrierea în şcoa­
lă, directorul ne-a chemat la el şi
ne-a spus :
— Ei, studenţilor, pînă la înce­
putul cursurilor, mergeţi o lecuţă în
colhoz şi ajutaţi la strîngerea recol­
tei...
Ne-am urcat în camioane şi ne-am
îndreptat spre un colhoz, aflat ia 89
de km de Smolensk. Acolo, la arie,
se treiera griul, care era transportat
apoi la elevatorul din Ekaterinoslav.
Am lucrat două săptămîni, conduce­
rea colhozului ne-a mulţumit din su­
flet, şi, cu aceleaşi camioane, ne-am.
întors în oraş.
Au început cursurile. Clădirea insti­
tutului se afla pe strada Sacco şi
Vanzetti. Atmosfera de aici era, desi­
gur, cu mult mai serioasă decît în
şcoala de meserii. Pretenţiile erau mai
mari, însă şi dotarea didactică a şco­
lii era mai solidă : laboratoare, cabi­
nete pe specialităţi, bibliotecă. In
grupa noastră eram 35 de inşi, ve­
niţi fiecare din diferite oraşe ale Uniu­
nii Sovietice. Printre noi erau cîjiva
Echipa condusă
de comunista Cris-
tina Dunea, de la
U. M. Cugir este
fruntaşe în lupta
pentru calitate.
IN CLIŞEU: E-
chipa Ia locul de
muncă.
Ct >
Să folosim
planificarea financiară
(Urmare Un pag. l-a)
pentru realizarea acumulărilor,
au evaluat produsele destinate
mai mici decît cele legale. Aşa
au procedat întreprinderile
„1 Mai“ P etreşti, U.M.C. Zlat-
na şi I.R.T.A. Deva.
Cu ocazia întocmirii balanţei
de venituri şi cheltuieli trebuie
scoase în evidenţă şi în lă ­
turate cauzele care duc la imo­
bilizări de fonduri peste cele
necesare Îndeplinirii planului
...~= = = -------- ------- loace circulante de peste producţiei globale, chiar în con­
P e tr ila , to v . lo a n C e n te r1i ' \ s-a constatat că acestea nu au
c a re a re la î n d e m î n ă p o s il-
bilităţile m ateriale p en tru a
p une baia în sta re b u n ă de
funcţionare, neglijează aceas­
tă situaţie, pe care, de alt­
fel, o cunoaşte de m a i m u l­
tă vrem e, însă nu s-a învred­
n icit să ia o m ă su ră co n cre­
tă. Oare ce a ştea p tă a d m i­
nistratorul ?
S. IOSIFESCU
lăcătuş la sectorul 1 al
minei Petrila
lip sesc doar... broaştele.
T ransform area ei intr-o
stradă frum oasă s-ar putea
realiza fără prea m u lte efo r­
turi. La Căian există u n a-
ăevărat m u n te de zgură din
care. cu ajutorul întreprin­
derilor şi prin m uncă p a trio ­
tică s-ar putea tra n sp o rta un
a ştern u t durabil pe stradă,
iar locatarii, se o feră să con­
trib u ie cu b ra ţe le la a ş te r ­
nutul zgurei şi săparea şan­
ţurilor.
Deci. c o n d iţii s în t, in iţia ­
tiva m ai lipseşte.
VIOREL BUGNARU
corespondent
comunişti, cîţiva decoraţi, participanţi
la Marele Război de Apărare a Pa­
triei : ei erau oameni deja căsătoriţi,
aveau copii. Pe toţi i-a atras încoace
setea de cunoştinţe, dorinţa de a fi şl
tnai folositori Patriei.
La început, noile cunoştinţe erau
însuşite cu greu. Oamenii, dezobiş­
nuiţi de tabla şcolară, primeau 'a
„doi" pe rupte Eu. Ciugunov şi Pe­
tuşkov ne descurcam mai uşor: cu­
noştinţele în mintea noastră erau încă
proaspete. Colegii ne spuneau „mos­
coviţii nedespărţiţi“. Deseori ne ce­
reau ajutor, iar noi îi ajutam cu plă­
cere Ia rezolvarea problemelor mai
complicate. Unii se poticneau în spe­
cial la matematică. La acest obiect
dacă pierzi doiiă-trei lecţii sau îţi în­
suşeşti superficial vreo formulă sau o
teoremă, ţi se înfundă pe parcurs.
Iar noi, grupul celor trei, iubeam cu
preferinţă matematica. Ne dădeam sea-
ma că astăzi, în secolul atomului,
fără ma+ematică nu poţi trăi. Totul
se bazează, în ultimă instanţă, pe
calcule exacte F!ecare dintre noi visa
să-şi facă rost de o riglă logaritmică.
In şcoală domnea spiritul intr-aju­
torării. Noi, cei mai tineri, luam a-
minfe cum se comportă cei vîrstnici,
ascultam părerile lor, ne străduiam
să Ie urmăm exemplul. „Prietenul
— la nevoie se cunoaşte“ — spuneau
din cînd în cînd foştii combatanţi,
Era în felul lor de-a fi ceva cunos­
cut, apropiat. La fiecare dintre ei des­
copeream trăsături comune cu ale ce­
lor doi aviatori pe care îi văzusem
în primele zile ale războiului în sat
şi care m-au impresionat atît de pu­
ternic cu inimile lor deschise. Insti­
tutul tehnic constituia pentru mine, ca
şi pentru toţi coinsomolişiii, nil numai
un izvor de cunoştinţe, ci şi o mi­
nunată şcoală a vieţii.
(Va urma)
io«®«:;
cit m al
de producţie şi încetinesc vite­
za de rotaţie a mijloacelor cir­
culante.
Unele întreprinderi nu au
tăţile existente pentru accele­
rarea vitezei de rotaţie şi nu
au eliberat toate mijloacele c ir­ lei.
culante care le prisoseau, cre-
înd astfel premizs pentru for­
m area stocurilor peste necesar.
De pildă, fabrica chimică din
Orăştie a calculat viteza de ro­
taţie fără a ţine seama de po­
sibilităţile existente pentru m ă­ timentelor planificate, fapt care
rirea acesteia, imobilizând m ij­
1 .200.000 lei.
Din analiza modului în care zic.
au fost calculate perioadele de D efalcarea pe trim e stre a
staţionare a m ateriilor prime planului valoric la producţia
înainte de intrarea în proce­ m arfă de asem enea a fost făcu­
sul de producţie, sp re’exemplu, tă fără a se ţine seam a de va­
nici o justificare şi că ele au
( fost lungite dintr-un spirit gos­
podăresc rău înţeles. Au existat
cazuri cînd s-au planificat in­
tervale în tre livrări de 60 90
zile, deşi intervalul real era de
maxim 30 zile. Aşa s-a ajuns
ca în urm a unei planificări fi­
nanciare neimobMizatoare, la
sfîrşitul lunii ianuarie să exis­
te un stoc cu m aterii şi m ate­
riale oare depăşea necesarul de
producţie pe tot semestrul I
1961.
De asem enea, U.M.C. Zlatna
a m ajorat fă ră justificare in ­ tra s după sine, aşa cum S-a
tervalul între livrări faţă de văzut, imobilizări de fonduri
perioadele anterioare, deşi fu r­ m ateriale şi băneşti, p ertu rb a­
nizorii şi distanţele au răm as
aceleaşi, ealculînd în acest fel
la m aterii şi m ateriale m ijloa­
ce eiiculante suplim entare în
valoare de 926.000 lei. Prin
calcularea largă a normativu­
lui de m ijloace circulante s-au
acoperit piese de schimb şi o-
biecte de inventar fără între­
buinţare în valoare de peste
341.000 lei.
O corelaţie strînsă trebuie să
existe între planul preţului de
cost, planul de aprovizionare şi
baza de caicul a normativelor
de m ijloace circulante. De a-
cest lucru Combinatul sld'erur-
' cihembtonifice
27 MAI 1961
DEVA: Pline şi trandafiri;
HUNEDOARA : Prichindelul;
PETROŞANI: Mama India; Floa­
rea zăpezii; SEBEŞ: Frumoasa
aventură; ALBA IULIA: Dr.
Soim; Marea mă cheamă: SI-
MERJA: Şapte mirese pentru
şapte fra ţi; ORĂŞTIE: Cocoşa-
tu l; IIAŢEG : Congo in luptă
şi Rafiunea învinge demenţa;
BRAD : Portretul unui ne­
cunoscut; LONEA: Culisele va-
rieteului; TEIUŞ: Soldaţi fără
uniformă: ZLATNA: Pescarii
din arhipelag; ILIA: Nopţile Ca­
binei; APOLDUL DE SUS:
Congo în luptă şi Rafiunea în­
vinge demenţa.
pag. 3
eficiesit
gic Hunedoara nu a ţinut sea­
m a atunci cînd şi-a calculat
mijloacele circulante, m ajorînd
nejustificat baza de calcul, sta-
de mijloace oirculante mai m are
decît cal legal cu peste 4.300.000
Tot la Combinatul siderurgic
Hunedoara s-a constatat că fo­
rul tutelar a stabilit o sarcină
valorică Ia producţia globală
mai m are cleclt yaloarea so r­
a creat premize pentru neln-
deplinirea planului valoric al
diţiile îndeplinirii planului fi­
loarea sortimentelor planifica­
te pentru fiecare trim estru.
Astfel, p e n tru trim e stre le I,
III şi IV, forul tu te la r a dat
un pian valoric mai m are decât
cel fizic, iar în trim estru l II
planul valoric dat a fost mai
mic decît cei fizic. Această de­
falcare nereală creează pre-
mizele îndeplinirii cu uşurinţă,
a planului de producţie m arfă
în trim estrul II, iar in celelal­
te trim estre premize pentru ns-
îndeplinirea lui.
Toate aceste defecţiuni în
planificarea financiară au a-
ţii în activitatea economică a
întreprinderilor.
F aţă de această situaţie este
necesar ca conducerile unităţi­
lor vizate, forurile lor tutelare,
să folosească din plin rolul ac­
tiv al balanţelor de venituri şi
cheltuieli în perioada de exe­
cuţie a planurilor economlco-
financiare, pentru eliminarea
tuturor deficienţelor, pentru
realizarea unor corelaţii cit
mai favorabile cu bugetul de
stat.
ANUNŢ
CASA DE ECONOMII Şi
CONSEMN AŢIUNl
face cunoscut că
la tragerea la sorţi din 30 iunie
1961, a obligaţiunilor C.E.C., in
afară de cîştiguri îrT bani
se vor acorda
in plus numeroase cîştiguri su­
plimentare în obiecte ca :
MOTOCICLETE, FRIGIDERE,
TELEVIZOARE, MOTORETE.
CEASURI DE MINA, APARATE
DE RADIO, EXCURSII IN
STRAI NAIA IE, precum şi alte
obiecte.
Obligaţiile G.E.G. ce se vor pro­
cura în luna iunie a. c. de Ia
unităţile 6.E.G., vor participa
la tragerea Ia sorţi din 30 iunie
1961, cu cîştiguri Ie în bani, in
obiecte şi excursii în străinătate
AL FABRI CI I DE
ANTIBIOTICE IAŞI
UNGUENT PENTRU
UZ VETERI NAR