Page 86 - 1961-05
P. 86
T
pag- * nur u/v> s w ;/ a i.i ^w u h Nr. 1996
SsasMUflamuivH O G B ^K m ts^JX X 'iaA M SS^ii^x^K Sjass^ >{» ^ ^ ’>?agtzi^!xatgaaaaMOG'^ay ^ « frr/?efc^passssy^;
x u x ím a ie şjtip j * .a U tu n e le şjtL ri • x d fcv m te ş ix r i V izita d e le g a ţiei parlam entare
r o m in e în Franţa
P A R IS 25 — C o re sp o n d e n tu l ţie au a sista t p e rso n a lită ţi ale
A gerpres tr a n s m ite : D elegaţia u n iversită ţii franceze p rin tre
grupului pa rla m en ta r ro m în care Perez, decanul U niversi
p e n tru rela ţii de p rieten ie tă ţii din Paris, Bartoli, secreta r
F ram ţa-R om înia, care fa ce o general al U niversităţii din
v izită de p rieten ie In F ranţa, P aris, C oulon, director ge
şi-a co n tin u a t m iercu ri vizit neral p en tru cercetări ştiin
in oraşul D ijon. D elegaţia inse ţifice, precum şi num eroşi
ţitâ de C h a m b re tte , d irecto r p ro feso ri de la fa c u ltă ţile de
Dejunul oferit la Kremlin Plenara Crearea Uniunii africane general al serviciilor regiona ştiinţe, litere, m edicină, drept
le al S.N.C.F. (S o cieta tea N a
e tc . D e le g a ţia p a r la m e n ta r ă rfl-
în cinstea primulu Consiliului Central a ţională a C ăilor F era te), a v i m in ă a fă c u t apoi o v izită la
zita t in sta la ţiile fero via re ale noua clădire a F a cu ltă ţii de me*
al Sindicatelor
al Republicii BAMAKO 25 (A gerpres). — se creeze Uniunea africană a oraşului D ijon. ăicină din Paris.
din U.R.S.S. La Bamako, capitala Repu ziariştilor. A fost adoptat sta D upă vizitele fă cu te In pro
MOSCOVA 25 (A gerpres). — ¦ nialiştilor, a spus N. S. H ruş blicii Mali, g-a încheiat prim a tutul uniunii şi s-a constituit In seara aceleiaşi zile, acad.
TASS tr a n s m ite : Oamenii so ciov, popoarele africane pot MOSCOVA 25 (Agerpres). — conferinţă a ziariştilor din ţă organul ei de conducere. vincie, m em brii delegaţiei par G eorge C ă lin escu Şi R a d u R e
vietici u rm ăresc cai miare sim couta pe sprijinul ţărilo r la g ă TASS transmite: rile Africii. Timp de cinci zile lam entare rom ine s-a u înapoiat ligan, a rtist em erit, au a sista t
patie făurirea unei vieţi noi în rului socialist, de partea lor ziariştii africani au discutat în Ca preşedinte al Uniunii a- în după-am iaza zilei de m iercuri la C om edia F ra n ceză la u n
Somalia, urează din to ată ini este întreaga omenire progre La 24 mai a început la Mos cadrul acestei conferinţe atît la P aris. spectacol cu piesa „Vicleniile
cova a 7-a Plenară a Consiliului fricane a ziariştilor a fost ales
Central al Sindicatelor din M iercuri ăupă-am iază, în clă luí S ca p in “ de M oliere. In tr-o
reprezentantul Guineei, J. Deen direa cen tru lu i u n iversita r Sor.
m a locuitorilor aceste ţă ri suc sistă. Şeful guvernului sovie U.R.S.S. la care se discută ac problem e profesionale cit şi — redactor şef al ziarului „Ho- b o n a d in P a ris, r e c t o r ia U n i p a u z ă a s p e c ta c o lu lu i, R a d u
cese în toate domeniile şi sânt tic şi-a exprim at convingerea probleme legate de eliberarea roya“. Secretar general al U- Religan s-a în tlln it cu a rtiştii
dispuşi să colaboreze cai ei, a că nu este departe ziua cîn-d tivitatea organizaţiilor sindicale Africii de sub jugul colonial. niunii va fi reprezentantul Re versită ţii din Paris a o ferit o francezi, cu care s-a în treţin u t
d eclarat la 25 mai N. S. Hruş- toate popoarele Africii vor de pentru dezvoltarea întrecerii so publicii Mali. cordial.
cialiste. P articipanţii la conferinţă şi- r e c e p Lle in c i n s t e a d e le g a ţie i
parlam entare rom ine. La recep-
ciov la dejunul oferit în P a ie veni libere. Vasili Krestianinov, preşedin au exprim at deplina so lid arita
Participanţii la conferinţă au
tul m are al Kremlinului în Şermark, prim ul m inistru al tele Consiliului sindical orăşe i te cu popoarele din Algieria, adoptat, de asemenea, o rezo -•!&*i
cinstea lui Abdiraşid Şermark, Somaliei, a declarat că Uniu nesc Moscova, a prezentat un Congo şi Angola, precum şi din luţie în legătură cu proble
nea Sovietică şi-a dovedit prin raport in care a subliniat că celelalte ţări ale Africii care mele presei şi inform aţiilor din LUANDA 25 (Agerpres). Co dintre care mulţi au fost ucişi.
Răscoala pafriofîlor a ig o 'e ziprimul m inistru al Republiciifapte dorinţa de a ajuta ţărilemuncitorii şi funcţionarii din se află sub jugul colonial, în Africa. respondentul din Luanda al In încercarea de a zăgăi-,'
africane să dobîndească liber .Moscova au fost primii care au lupta lor p entru libertate şi in ziarului „Evening News“ re
Somalia. Republica Somalia, a tate. pornit întrecerea pentru intîrn- dependenţă. Prim a conferinţă a ziarişti latează că guvernul Salazar ela lupta de eliberare naţională, co
lor din ţările Africii a adre borează noi planuri pentru o lonialiştii portughezi aduc noi
împofriva colonialiştilor se e xfin Jasubliniat N. S. Hruşciov, s-aVom fi bucuroşi să acceptămninarea cu cinste a Congresului Rezoluţia ad o p tată la confe sat Organizaţiei Internaţionale campanie de exterminare sis întăriri militare. Coresponden
orice ajutor care să nu dău al XXI Mea al P.C.U.S. şi înde rin ţă cheam ă la sporirea vigi a Ziariştilor o telegram ă în tematică şi totală: a participan tul din Lisabona al agenţiei
născut în anul memorabil oare neze planurilor de dezvoltare plinirea înainte de termen a pla lenţei fa ţă de noile form e ale oare ii m ulţum eşte p en tru a- ţilor la răscoală. In rîndurile France Presse anunţă că în An
va in tra în istorie ca „Anul A- a ţării dv., a spus Şerm ark In nului celui de-al 3-lea an al sep- colonialismului şi im perialis jutorul acordat în organizarea populaţiei albe este cultivată în gola au fost trimise noi unităţi
fricii“. El a adăugat că elibe continuare. mului şi condam nă experien acestei conferinţe. mod artilicia! ura împotriva a- militare alcătuite mai ales din
rarea continentului african nu tenalului. fricanilor. Rasiştii ucid fără mi „trupe specializate“, detaşamen
s-a term inat încă, că nu a fost Dacă aş fi Întrebat de p artea ţele cu arm e nucleare. lă, în plină stradă, pe africa te de genişti, subunităţi de tele
îndeplinită încă hotărîrea ce cui se situează Africa — de In decurs de un an a spus Va La conferinţă s-a hotărît să ni fără ca poliţia să ia vreo comunicaţii etc. si că în zilele
lei de a 15-a sesiuni a Adună partea lagărului ţărilor socia sili Krestianinov, numărul bri măsură. următoare vor fi trimise alte
rii G enerale a O.N.U. cu p ri liste sau lagărului ţărilor ca noi unităţi.
vire ia acordarea independen pitaliste — aş putea declara găzilor care luptă pentru obţi In împrejurimile oraşului Ca-
ţei ţărilor şi popoarelor colo că Africa este de partea ţă ri binda, relatează agenţia Reu In ciuda cenzurii riguroase
lor socialiste, a spus Abdiraşid nerea titlului de colective ale ter, pesle 1.800 de africani au instituite în Angola, ştirile pri
E v e e i m e s i i s l e d i e K a s a i u l d e m ăniale.Şermark. fost siliţi de soldaţi portughezi mite din Luanda confirmă ex
muncii comuniste a crescut la ELISABETHVILLE 25 (A- la cale represiuni sîngeroase înarmaţi să-şi părăsească lo tinderea răscoalei patrioţilor îm
In lu p ta lor îm potriva colo- TOKIO 25 (Agerpres). Moscova de la 21.000 la 50.000. gerpres). — Agenţiile de presă împotriva răsculaţilor. cuinţele. Ei au fost ameninţaţi potriva colonialiştilor portughezi
Două organizaţii obşteşti din Japo In prezent, în această mişcare anunţă că în Kasai au loc se cu moartea în cazul în care ar Detaşamente ale insurgenţilor
IramiS să fie nia care se pronunţă pentru normali s-au încadrat 1.150.000 per rioase incidente. In timp ce „re Aceste evenimente aruncă o refuza să părăsească regiunea. dau lovituri puternice colonia
zarea relaţiilor dintre Japonia şi China soane. gele“ fantomă al aşa-zisului lumină sinistră asupra hotărî- liştilor în centrele cele mai im
un sfat neufru şl pentru încheierea unui acord comer rii comandamentului trupelor Aceeaşi agenţie relatează că portante din Angola. La Ucu a
cial interguvernamental între cele două „stat minier Kasai“, Albert Ka- O.N.U. de a evacua „căştile al la Bueozan şi districtul Melan- (nordul Angolei) insurgenţii au
TEHERAN 25 (Agerpres). — ţări au remis guvernului japonez o bastre“ din Kasaiul de sud, „în gc au fost operate numeroase atacat trupele portugheze rănind
TASS transmite: Asociaţia ira scrisoare şl o rezoluţie in care cer pri lonji, se află la Coquilhatville scopul asigurării securităţii arestări în rîndul africanilor, şi omorînd mai mulţi soldaţi.
mului ministru H. Ikeda ca, in cursul lor“. In loc de a pune îrîu ban Ei au atacat apoi localitatea
Pentru normalizarea relaţiilor dintreniană de solidaritate cu ţărilevizitei sale la Washington să ceară unde marionetele congoleze au delor de mercenari care îşi lac Norstadt, comandantul suprem al for Santo Antonio do Zaire, situată
Statelor Unite să consimtă la stabili de cap, care atacă pe soldaţii jelor N.Â.T.O. din Europa. lîngă frontieră, precum si satul
Asiei şi Africii s-a pronunţat rea relaţiilor diplomatice între Japonia scos la mezat teritoriul ţării în angolez Porto Rico. Patrioţii au
şi China. O.N.U., reprezentanţii lui Ham- Referindu-se la aceleaşi cereri ale aruncat de asemenea în aer po
Japonia şi ft. P. Chinezăpentru neutralitatea Iranului.După cum se subliniază in scrisoare, Kasaiul de sud a izbucnit o guvernului veşt-german, corespondentul dul de legătură dintre San Sal
primul ministru al Japoniei trebuie să marskj'oeid Iasă mînă liberă că din Londra al agenţiei Associated Press vador şi Luvo.
Intr-un manifest dat publicită lăilor poporului congoiez. prevede că după satisfacerea acestora
ţii de această asociaţie se spu „vor urma cereri cu privire la anula — OUh—
ne printre altele că participa rea sau atenuarea şi a altor restricţii
rea la blocurile militare nu a Eşe c la C a p e
adus nici un folos Iranului, ci
dimpotrivă a înrăutăţit relaţiile Canaveral
lui cu Uniunea Sovietică.
WASHINGTON 25 (Ager
N o i c o n c e s i i f ă c u t eSecretarul general al asocia
militariştilor v e s î - g e r m a n iţiei este inginerul Farivar, mi
nistrul Industriei şi Minelor în
actualul guvern al Iranului, iar
printre membrii acestei asocia
ţii sînt şi foşti miniştri şi per
sonalităţi politice de seamă din
Iran.
depună toate eforturile pentru ea po răscoală. Ştirile sosite din Con
litica americană faţă de Republica go arată că forţele patriotice
Populară Chineză să se modifice, să din această provincie au pornit
insiste asupra retragem torţelor ar din nou la luptă împotriva re
mate americane din apele laivanulul, gimului criminal al lui Kalonii. ------------ --------------- ¦¦¦¦ —
asupra restabilirii drepturilor R.P. Chi Agenţia Reuter anunţă că
neze în O.N.U., asupra anulării restric trupele lui Kalonii au pornit
ţiilor impuse comerţului cu China, pre împotriva răsculaţilor şi că au LONDRA 25 (Agerpres).
cum şi asupra denunţării Tratatului de loc lupte grele. După cum rela Vizita în Anglia a ministrului de
securitate japono-amencan. tează agenţia, „satele sînt in Război, al >R,F<Gi ' Strauss -a- fost mar
cendiate iar pe străzi zac ca cată prin. noi- concesii făcute militariş-
In cadrul celui de-al 8-lea Congres davre." tiior vest-gerniani.
al său, Liga patronilor mtcl şl mijlocii Astfel agenjia Erance Eresse anunjă
că sub presiunea Guvernului vest-ger-
din Japonia a adoptat hotărîrea de a Detaşamentele de represiune man, Consiliul Uniunii Europei Occi
desfăşura o campanie în întreaga ţară ale lui Kalonii, care sînt con
pentru încheierea unui acord comer duse ca şi pînă acum de ofiţeri
cial între guvernele Japoniei şi Repu europeni, în pofida rezoluţiei
Dîcîa&orul Coreei de sud a fost nevoit blicii Populare Chineze. Consiliului de Securitate, pun
să renunfe Sa vizita în S . U . A . dentale (U.E.O.) a hotărit să modifice impuse Germaniei occidentale. Ele se pres).
comunicat că „dat tiind programul ex Acţiuni teroriste ale ultracolonialiştilor tratatul de la Bruxelles încheiat în 1954 vor referi probabil şi la alte tipuri de La 24 mai Ia baza de la Cape
SEUL 25 (Agerpres). prin care se interzicea Germaniei occi arme". Este semnificativă în legătură
Canaveral a fost lansată o ra
dentale să construiască nave de răz cu aceasta, menţiunea agenţiei France chetă cu patru trepte de tip
Tian Do Hen, noul dictator al Coreei trem de încărcat, preşedintelui îl este din Algeria boi mai mari de 3.000 de tone. Intr-un Presse că protocolul nr. 3 al tratatului „Juno-2“, prevăzută cu un sate
de sud a fost nevoit să renunţe pen cu neputinţă să-I întilnească în acest
tru moment la vizita pe care a anunţat moment«. Purtăiorul de cuvlnt al De PARIS 25 (Agerpres). curile care luminau strada Ge comunicat publicat la 24 mai la Lon de la Bruxelles din 1954, care a fost lit artificial „Explorator“ cu o
că o va face în Statele Unite „pentru partamentului de Stat, Lincoln White, In cursul nopţii de miercuri neral Leclerc, iar apoi in plin dra, Consiliul U.E.O. care s-a întrunit modificat ia 24 mai a.c., cuprinde prin greutate de 34 kg. La cîteva ore
a duce tratative cu preşedintele Ken- a precizat însă că ambasada de la Seul spre joi la Alger, Oran şi în alte întuneric au deschis foc de armă în acest oraş, arată că prin modifica-, tre alfele şi angajamentul Germaniei după lansare Kurt Oebus, direc
va discuta cu Tian Do Hen stabilirea oraşe din Algeria, elementele ul- automată asupra unei patrule rea protocolului nr. 3 al tratatului sus occidentale de a nu tăbrica pe teritoriul torul operaţiunilor do lansare de
nedy".
El îşi şl rezervase patru locuri la unei date ulterioare a acestei vizite. tracolonialiste au continuat se militare care se apropia. menţionat se permite Germaniei occi ei arme atomice, bacteriologice şi chi la Cape Canaveral, a anynţat
avionul cu care urma să plece la 25 Acest refuz a luat prin surprindere ria acţiunilor teroriste, care s-au Doi 'Soldaţi a.u fost grav ră dentale să construiască pe viitor dis mice. Se ştie că in recentele lor decla că încercarea de lansare s-a''. ..
mai, spre Washington. clica militară din Coreea de sud, cu soldat cu morţi şi răniţi. Deose niţi. După aceste incidente, tineri trugătoare şi nave de război auxiliare raţii conducătorii R.E.G. au lăsat să dat cu un eşec. Cea de-a doua
atît mai mult cu cit, după cum a su bit de încordată este situaţia la musulmani au organizat o mani cu un deplasament pînă la 6.000 tone' se înţeleagă că problema înzestrării treaptă a rachetei nu a funcţio
Dar in dimineaţa zilei de 25 mai. bliniat şi agenţia Erance Presse unele Oran, unde grupuri de tineri ul- festaţie de protest împotriva ul şi să fabrice mine marine. nat. Probabil că satelitul si res
Mashali Green, Însărcinatul cu afaceri
al Statelor Unite la Seul, a anunţai cercuri oficiale americane au primit tracolonialişti au organizat o tracolonialiştilor, manifestaţie Agenţia Associated Eress precizează Bundeswehrului cu arma atomică este tul rachetei s-au prăbuşit în o-
că generalului Tian Do Hen i s-a re favorabil hotărîrea lui Han Do Hen manifestaţie pe străzile oraşului. care a fost împrăştiată imediat că această hotărîre a tost adoptată Ia ca şi rezolvată. ceanul Atlantic.
fuzat viza de Intrare în S.U.A. şi a de a vizita S.U.A. Teroriştii au spart mai întîi be de forţele poliţieneşti. recomandarea generalului american
INCIDENTELE RASIALE De fapt, autorităţile acestui campanie de ură împotriva ne
stat s-a dat in mod îăţiş de par grilor".
DIN STATUL ALABAMA tea rasiştilor. Lucrul este dove
dit in mod elocvent de rezoluţia „Vrem egalitate
Nu de mult, dangăt de clopot şi realitate, există o uriaşă dis pămtnt şi călcaţi în picioare...“. adoptată de Adunarea legisla- şi dreptate“ Cei 3.000 de locuitori ai insulei Niijima din Japonia continuă să se
şi salve de artilerie au marcat crepanţă. După cum scrie „New Aşa descrie ingrozitoarea scenă vă a Ala bârnei, care ii învinuieş opună construirii pe insula lor a unei baze pentru lansarea de rachete.
in S.U.A. începerea festivităţilor York Times", această mişcare corespondentul ziarului „New te pe tinerii luptători împotriva Ameninţările rasiştilor, atacu
consacrate împlinirii a o sută de este născută din nemulţumirea York Herald Tribune“. discriminării rasiale de „provo rile lor sîngeroase, atitudinea IN FOTO: Aspect de la o demonstraţie.
ani de la războiul civil dintre indelung reprimată îaţă de discri care de dezordini“. „Hotărîrilor" obstrucţionistă a autorităţilor nu
nord şi sud pentru lichidarea ro minarea şi segregaţia rasială“ Unde este poliţia’? Adunării legislative i s-au ală sint insă de natură să-i deter 1019. — Tiparul: întreprinderea' Poli grral Kâ „i Mai“ — Deva.
biei negrilor. Dangătul paşnic şi că valul de combativitate ac turat, după cum relatează ziarul mine pe curajoşii „călători ai
al clopotelor a tost insă acoperit tivă „nu este un fenomen trecă întregul drum de la Birming- „New York Post“, şi reprezen libertăţii“ să bată în retragere.
tor“. ham pînă la /Montgomery, auto tanţii statului Alabama în sena
de ţipetele sălbatice ale rasişti buzul cu „călătorii libertăţii“ a tul S.U.A. Judecătorul oraşului Ziarul „New York Post“ rela
lor care au pornit din nou să După ce au parcurs statele fost însoţit de maşini cu poliţişti Montgomery a emis o hotărire tează că la Montgomery au so
atace cetăţeni paşnici. La o sută Virginia şi Carolina de nord, ti specială care permite arestarea sit alţi zeci de tineri negri şi
de ani de cind cei mai buni Iii nerii luptători pentru libertate şi 'detectivi, iar deasupra făcea luptătorilor împotriva segrega albi din numeroase sate ale
ai poporului american şi-au văr au intrat pe teritoriul statului viraje un avion de patrulă. Cind ţiei. Rasiştii din celelalte state S.U.A. Ei şi-au exprimat dorin
Alabama, tiind întîmpinaţi de ţa de a se alătura curajosului
sat singele pentru eliberarea din bande puternice de rasişti, tn o- insă convoiul a sosit la Mont americane trimit „mesaje de fe grup.
robie a negrilor, cititorul ziare raşul Anniston, unul din auto gomery, poliţiştii s-au făcut ne licitare şi solidaritate“ huliga
lor americane este zguduit pri buze a tost atacat cu o bombă văzuţi 1 nilor din Montgomery. Lui Pat Doi tineri din acest grup, un
vind fotografiile ce redau scene incendiară. 12 pasageri au că alb şi un negru, internaţi in
despre singeroasele evenimente Stînd de vorbă cu o tinăiră terson ii propun ajutorul alţi ra tr-un spital din Montgqmery
ce se desfăşoară in statul Ala- pătat arsuri grave. Un alt auto din Montgomery, corespondentul pentru a-şi vindeca rănile că
bama. buz a ajuns in oraşul Birming-- ziarului „New York Times“ şi-a sişti invetoraţi, intre care Fau- pătate de la rasişti, au declarat
ham. Aici luptătorii pentru liber exprimat uimirea în legătură cu corespondentului agenţiei United
Cum a început tate au încercat să intre într-o faptul că poliţia nu a fost de faţă bus, guvernatorul statului Ar- Press Internaţional că lupta va
sală pe uşa căreia se afla ins
La 5 mai, un grup de luptă cripţia „Numai pentru pasageri in timpul incidentelor. Tinăra kansas, care şi-a cucerit faima continua. „Aceste agresiuni nu
tori împotriva segregaţiei rasia albi“. Ei au tost atacaţi din nou i-a răspuns: „Dacă aceşti poli de stilp al rasismului cu prilejul pot stăvili voinţa noastră de a
le — şapte negri şi şase aibi — de huligani. ţişti nu ar fi îmbrăcaţi in uni
au pornit din Washington într-o forme, jumătate din ei ar fi fost evenimentelor de la Little Rock, ne atinge ţelul. Vrem egalita
călătorie cu autobuzele prin sta Cind călătorii au ajuns la alături de atacanţi. Toţi sînt din te şi dreptate“. Căci, aşa cum
tele sudice ale S.U.A. „Călătorii Montgomery, în piaţa oraşului Ku-Klux-Klan“. precum şi Barnett, guvernatorul
libertăţii“ — cum sînt numiţi ii aştepta un alt grup de rasişti, a declarat scriitorul american
care s-au năpustit asupra lor. Singeroasele evenimente din statului Mississippi.
cei treisprezece tineri, cărora în Alabama s-au desfăşurat cu în de culoare James Baldwin, „a
cursul călătoriei li s-au alăturat „Folosind ţevi metalice, bastoa curajarea directă a oficialităţilor. Simţind sprijinul autorităţilor
noi participanţi — doresc să nele şi pumnii, rasiştii s-au nă Guvernatorul statului Alabama, trecut pentru totdeauna vremea
dovedească americanilor că între pustit asupra micului grup de locale, chiar şi naziştii ameri
princmiul egalităţii in drepturi, participanţi la raid, bătîndu-i Patterson, cunoscut prin legătu cani prind curaj. cînd negrii erau dispuşi ,,să aş
indiferent de culoarea pielei, fără milă atît pe albi cit şi pe ne rile sale cu Ku-Klux-Klan-ul, a
proclamat de constituţia S.U.A., gri... Aceştia au tost doborîţi la Rockwell, liderul partidului na tepte“. Ceea ce se cere acum
vorbit la posturile de radio şi
televiziune chemind direct la ră zist, care se află in prezent la nu este ca negrii să continue
fuială cu „călătorii libertăţii“- să se obişnuiască cu barbarele
New Orleans, punctul terminus
presiuni rasiste ale vieţii în
al călătoriei grupului de tineri
S.U.A., ci ca Statele Unite să
luptători împotriva discriminării
se obişnuiască cu realităţile
rasiale, a declarat că a sosit in
vieţii de azi".
oraş pentru ca, împreună cu ,,a- ELENA ANG!IEL
saltatorii“ săi să organizeze „o
Redacţia şi administraţia ziarul:*': str. 6 Martie nr, f). (Telefon: 188; 189; 75. 'laxa plătită in numerar con torm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie