Page 87 - 1961-05

PROLETAR/ DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ/-VA i De unde previne

0 Magazin (pag.2-a) rammerea in urma

e Seminar cu activul cultural In ultimele luni din anul tre ­ Nici din p artea unor m ineri
cut, toată mina Lupeni privea nu-i mai mică neglijenţa. La
(pag. 3-a) panoul 1 (brigada lui Alexan»
cu adm iraţie spre colectivul dru Pcboreni), intrarea în aba­
o Se pune la cale o nouă aven­ sectorului II, care în scurt tim p taj este presionată incit acce­
a găsit resurse interne pentru sul este foarte greoi. La fron­
tură împotriva libertăţii poporului a extrage peste plan mai bine talul 12 C (brigada lui Nagy
de 6.000 tone de cărbune coc. Andrei) s-a perm is de către
congolez sificabil. Anul acesta însă, sec­ personalul mediu tehnic şi in­
torul a pornit-o rău. PrimuJ gineresc să se scoată fîşii de
(pag. 4-a). trim estru s-a soldat cu peste cărbune, fără a exista stive în
1.290 tone de cărbune mai p u ­ urmă.
Anul XIII. Nr. 1998 Oum'nică 28 m ai 1961 4 pagini 20 bani meteorologică ia şcoală ţin decît prevede planul. După
o relativă revenire în aprilie Altă cauză, tot subiectivă,
> D e m a i m u l t t i m p la <ţ (cînd s-au recuperat din minus trebuie căutată în procedeul
472 tone de cărbune) în luna greşit de a muta des brigăzile
Roadele unor N. §. Hruşciov a p le c a i L şcoala elem en ta ră de 7 / mai sectorul acesta este din de m ineri de la un ioc de m un­
nou răm as sub plan cu 1.730 că Ia altul. Aici vina revine
spre Yfesia i am din A polăul de Jos < tone de cărbune (la 19 mai in­ şefului de sector, ing. Dum itru
clusiv). Meiuş. Schim bările efectuate
MOSCOVA 27 (Agerpres). TASS transmite: ( se lucrează la co n fecţio n a - > între brigăzile de la panourile
La 27 mai Nikita Hruşciov a plecat Ia Viena, unde se va La sectorul II, stratu l 5. se de pe stra tu l 5, de Ia 12 C au
valoroase initiative întîlni cu John Kennedy la 3 şi 4 iunie. ( rea aparatelor necesare > exploatează prin cîteva abataje dus ia risipă de forţe, pierdere
In drum spre Viena N .S. Hruşciov intenţionează să se frontale de m are capacitate. în de tim p şi prin urm are stag ­
oprească în Ucraina, precum şi în Cehoslovacia, unde a fost / punerii in fu n cţiu n e a u- > care muncesc mineri cu expe­ nări în producţie.
invitat de guvernul acestei ţări. rienţă. care nu odată au a ră ­
^000<X )00000< ooooooooooo La gara Kiev, conducători ai Partidului Comunist şi al ş nei sta ţii m eteorologice de l ta t că ştiu să învingă orice In asemenea condiţii este a-
o guvernului sovietic au venit să-l conducă pe N. S. Hruşciov g reu tăţi cînd este vorba de devărat că sectorul nu poate
L gradul II. ? onoare, de cinstea întregului îndeplini sarcina zilnică de
colectiv. Aici îşi duc m unca plan. Conducerea m inei şi co­
| „tisei un vagonet de cărbune rebuta!“ > U n e le d in a p a r a te — ţ> membri de partid încercaţi, cum m itetul de partid1 n-au răm as
sînt tov. Nagy Andrei, loan pasive în faţa situaţiei create,
S giuretă, plu vio m etric ane- X Popa, Alexandru Nicuszta, P a ­ care „trage în urm ă“ întreaga
vel D rîm borean şi m ulţi alţii. mină. La indicaţia tov. Ferdi-
o A trecut o săptămînă de Toate acestea au făcut ca g < m o m etru etc. — au fo st > Şi totuşi, răm ânerea în urm ă nand Ana, secretarul com ite­
a sectorului a crescut zi de zi. tului de partid, s-a alcătu it o
L cînd minerii sectorului III în decurs de o săptămînă o ? confecţionate prin coope- < In num ai 6 zile de m uncă (în ­ brigadă care a analizat tem ei­
tre 9—17 m ai), sectorul a p ier­ nic situaţia fiecărui loc de
O Lupeni au îmbrăţişat iniţia- nici o brigadă să nu rebu- 9 X rativa m eşteşugărească, 2 dut peste 1.200 tone de cărbune muncă, posibilităţile’ de îm bu­
faţă de plan. De unde provine nătăţire a muncii. Recom andă­
O tiva ,,Nici un vagonet de căr- teze nici un vagonet de căr- 9 c sau in orele de lucrări răm ânerea în urm ă ? rile brigăzii au fost pe larg
discutate într-o recentă adu­
O bune rebutat". Intre timp bune pentru şist vizibil. In O şi pe soţia sa. L p ra ctice ale elevilor. Ea trebuie căutată a tît în nare generală de partid pe sec­
Mii de moscoviţi s-au adunat în piaţa din faţa gării. Ei conducerea neraţională a lucră­ tor. S-au scos în evidenţă, cu
^ conducerea sectorului a luat acelaşi timp cenuşa a fost o In aceste zile sta ţia m e. rilor m iniere, cît şi intr-o sea­ această ocazie, u rm ă to are le :
au salutat cu căldură pe N. S. Hruşciov, urîndu-i drum bun. m ă de deficienţe organizatori­
9 unele măsuri tehnice şi or- redusă de la 39.5 Ia sută, cît 9 Pe peronul gării se aflau membri ai corpului diplomatic. teorolcgică a fo st da tă în > ce, m ărunte dar foarte d ă u n ă ­ — locţiitorul şefului de sec­
La ora 20 (ora Aloscovei) trenul special a părăsit pero­ toare. pe tare toţi le văd, le tor să ia urgente m ăsuri pen­
O ganizatorice, a fost intensi- este planificat, la 32 la sută. g fo lo s in ţă . C u a c e a s tă o c a - <' sesizează, dar... nu le în lătu ră. tru punerea la punct a tu tu ro r
nul gării Kiev. împreună cu Ni leita Hruşciov au plecat la zie, tovarăşul p ro feso r A n- ţ căilor de acces la abataje, a
3 îicată alegerea sterilului vi- S-au evidenţiat toate brigă- g Viena Andrei Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al Sectorul are trei panouri de intrărilor în abataje.
L zibil în abataje şi pe căile U.R.S.S., Mihail Menşikov, ambasadorul U.R.S.S. în S.U.A., ton Ţ urcaşu— care a m un- Ş frontale pe stra tu l 5. Din aces­
O de transport. Fiecare brigadă zile din abataje şi pregătiri 9 Anatoli Dobrînin membru al Colegiului Ministerului Afaceri­ cit cel m a i m u lt la con- < tea, primele două sînt în si­ — conducerea sectorului, a-
lor Externe şi alte şw soane oficiale. fecţto n a rea apa/ratelor — X tuaţia de a fi oprite tem porar ju ta tă de inginerul şef adjunct
O de mineri are, pe fiecare şi în mod deosebit cele con- X din cauza panoului 3 unde o ai minei, tov. Em erik Magya-
o duse de fraţii Sabin şi inan o a vorbit elevilor despre în- , inter cal aţie puternică de şist
ooo schimb, oameni care răspund Ghioancă şi Petru Spînu. & sem n ă ta tea sta ţiu n ii. D in- apărută în front pe o lungime rossy, care răspunde de acest
de calitate. apreciabilă, face ca viteza de
avansare să fie redusă, iar de­ sector, să găsească soluţia c©a
o tre elevii claselor V -V II ‘ calajul între panouri prea m a­
oo „Să realizăm planul fiecărei luni Programul oficial al întUniriloî dintre re. Aceasta ar fi, în mare, sin­ mai bună pentru rezolvarea
0 > s-a form o.t u n cerc al ti- gura cauză obiectivă care poa­
te justifica răm înerea în urmă. scoaterii intsrealaţiei sterile de
1 cu o zi mai devreme“ N. S. Hruşciov şi J. Kennedy ş nerilor m eteorologi, care ' la panoul 3.
Una din principalele cauze
o X )d e tr e i o ri p e n c u le g e subiective însă constă in proas­ Discuţiile vii oare s-a u p u r­
ta întreţinere a căilor de acces
oo întrecerea furnaliştilor 26 mai inclusiv aproape 4.600 MIOSGOVA 27 (Agerpres). - TASS dintele Austriei, va oieri un dineu în P d a tele de la a p a ra te şi în- ţ la locurile de muncă. M aiştrii tat- în adunare au reliefat că
g Combinatului siderurgic Hu- tone fontă, ceea ce înseamnă transmite: cinstea lui Hruşciov şi Kennedy. m ineri şi m ecanicii, locţiitorul
7 tocm eşte buletinul m eteo- K şefului de sector (ing. loan vinovată pentru răm înerea în
6 nedoara pentru sporirea pro- că şi în această lună anga­ La Moscova a tost dat publicităţii Duminică 4 iunie, ora 10,15, Nikita > rologic. Bilek), au neglijtot neper mi s
programul oficial al întiinirilor de la Hruşciov se va întîlni cu John Kennedy v R ealizarea este o m în- evacuarea fierului vechi, a lem­ urm ă a sectorului este şi orga­
S ducţiei de fontă se desfăşoa- jamentul va fi depăşit. Viena dintre Nikita Hruşciov, preşedin­ Ia ambasada U.R.S.S. / fVrie a şc o lii, f iin d s in g u r a nului d'e pe galeriile orizontu-
tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. ) de acest fel in raionul lui 480 si de la alte orizonturi. nizaţia de bază, biroul său, în
g ră cu tot mai multă însufle- în fruntea întrecerii s-au şi John Kennedy, preşedintele S.U.A. La ora 13 Hruşciov va oieri un de­
jun în cinstea lui Kennedy la ambasa­ X Sebeş. fru n te cu tov. Andrei Nagy,
g tire. Aplicînd iniţiativa „Să situat echipele de furnalisti Prima întâlnire dintre Nikita Hruş­
•o realizăm pianul fiecărei luni de la furnalele 5, 1, 2 şi 3, ciov şi John Kennedy va avea loc sîm- da sovietică, după care va urma întîl- > MAR IA OLTEAN U care nu a „pus piciorul în
<> cu o zi mai devreme" ei au care au obţinut cei mai mari bătă 3 iunie, ora 12,45, in clădirea am­ nirea finală.
g reuşit să producă peste sar- basadei S.U.A. X elevă în clasa Vl-a, pre- < p rag “ la tim p. In cadrul sec-
La ora 15,15 este prevăzută plecarea ) şedinţa unităţii de pionieri
g cinile de plan în perioada 1- indici de utilizare. La ora 13,30 John Kennedy va oieri > nr. 9. Ing. GH. DUMITRESCU
lui Kennedy de la ambasada U.R.S.S
S Furnalelor — minereu cu conţinut '\AA>VVNAA. \ (Continuare in pag. 3-a).

ooo sporit de metal un dejun în cinstea Iui Nikita Hruş­ -nm -.
ciov la ambasada S.U.A. La ora 15 în
oO Iniţiativa „Nici un vagonet rebutat în luna mai nici un
g de rpinereu rebutat" a cuprins vagonet de minereu. Lucrăritîlnirea dintre Hruşciov şi Kennedv

O întregul colectiv al minei Te- In primele două decade din va continua la ambasada americană.
O iiuc. Alegînd cu atenţie ste- luna în curs, ca urmare a ex­ Ea va lua stîrşit la ora 18.
g rilul vizibil şi practicînd pe tinderii iniţiativei şi a altor
g scară tot mai largă metoda măsuri, conţinutul de metal In aceeaşi zi Adolt Scliaerf, preşe- n centrul atenţiei!
o puşcării selective, brigăzile
g de mineri conduse de Emilian în minereu a crescut faţă de Ştirile zilei Succese demne de remarcat
g Bălan. Pavel Bolovan, Con-
g stantin Popa, Gheorghe Ao- plan cu 7 la sută la sideri­ Succese ale electricienilor Colectiviştii din îeiuş, ocupată cu cartofi, pe La via care se în­
raionul Alba, se ocupă toate cele 47 ha. cul­ tinde pe 7 ha. s-a fă­
ta şi cu 9 la sută h> limo­ De curînd linia electrică de înaltă cu multă răspundere cic tivate cu sfeclă de za­ cut de curînd stropitul
tensiune de 110 KV Brad-Vaşcău a executarea neîntârziată hăr şi pe cea mai mare împotriva manei, iar în
o lăritei si loan Mates, n-au nita de la mina centrală. intrat în reparaţie capitală. Uînă în pre­ şi Ia nivelul cerut de parte din suprafaţa cul­ grădina de legume a
oooo<x>oooooooooooooo<xxxxx>ooooooooooooo<X>o<x>ooooooo<v zent au fast înlocuiţi izolatorii la 180 agrotehnică a lucrărilor tivată cu floarea-soa- gospodăriei s-au plantat
de stilpi pe o distanţă de 40 km. de întreţinerea culturi­ relui. recent 2 ha. cu cartofii
lor. Intre membrii bri­ 3 ha. cu ardei, 0,40 ha. UMPE M ERG EM A ZI?
Deşi constructorii an avut de luptai găzilor se desfăşoară De cîteva zile s-a în­ cu vinete, varză etc. şi I3
cu capriciile vremii şi terenul acciden­ o însufleţită întrecere. ceput la prăşi Ia porum­ s-a făcut prăşitul pe a- I 0 O rchestra „M ioriţa“ din B raşov p rezin tă azi d u p ă -)
tat, totuşi au reuşit să dea lucru de Ca urmare, ei au reu­ bului şi, concomitent, la proape toată suprafaţa
calitate. In buna execuţie a acestor lu­ şit să execute prăşită executarea cetei de-a cultivată cu legume tim­ |a m ia ză în sala clubului m inier din P etrila, un concert de m u - 1
crări s-au remarcat ecitipele de elec­ l-a pe toată suprafaţa doua praşiie la sfecla purii.
tricieni reţelişti de la secţia mixt Gurabar- de zahăr.
Tsa a l.R.E.M. Deva.
La G .A .C . „Peloii Şândor' [ zică populară. 1
Locuinţe noi
® I n s a la c lu b u lu i m u n c i t o r e s c d in C u g ir, v a a v e a lo c asz!j
Pe şantierul noului oraş mun.
eitoresc din Oăl an, construc­ Zilele prielnice mun­ oraşul Deva. Drept re­ executat, de asemenea, iu n spectacol dat de T eatrul de sta t de estradă din D eva .\
torii T.R.C.H. au term in a t şi cilor agricole în cîrnp au zultat, pînă la 26 mai, prima praşilă pe 35 ha.
dat în folosinţă pînă acum 364 fost folosite din plin şi colectiviştii de aici au ocupate cu sfeclă de [ Spectacolul se in titu lea ză „Pe trep tele revistei". >
apartam ente în blocuri. Desfă- de către membrii gos­ terminat praşila întîia la zahăr, iar pe mai bine
şurind o muncă, susţinută con­ podăriei agricole colec­ ftoarea-soarelui (15 ha.) de 35 ha. au fost pră­ L ® Pe sta d io n u l „C etate“ d in Deva a în cep u t ieri c o n cu rsu l1
structorii au term in at zilele tive „Petofi Sandor" din şi cicoare (42 ha.). Au şiţi mecanic, şi cartofii.
trecute încă două blocuri cu 16 [• r e p u b lic a n ş c o la r d e a t l e t i s m , e ta p a r e g io n a lă . A c e s t con-!]
a p a rta m e n te fiecare. Peste cî.
teva zile, în cele două blocuri Lcurs, la care p a rticip ă elevi d in în trea g a reg iu n e, co n tin u ă
se vor miuta noii locatari —
muncitori de la uzina ..Victoria“ ^ Şi a zi, p e a c e la ş i s ta d io n , i n c e p i n d d e la. o r e le 9. D u p ă - a m i a z ă ]

Pregătiri Prinfre fruntaşii raionului î- v a a v e a lo c fa z a o r ă ş e n e a s c ă d e fo tb a l p itic i. ~]
pentru premieră
l a La Lupeni, azi, M inerul din localitate IntU neşte, i n î
Teatrul de sta t de păpuşi
„Prichindel“ din Alba îulia a Membrii gospodăriei agrico­ erează de zor la prăşitul po­ t c a d r u l c a m p i o n a t u l u i c a te g o r ie i a , p u t e r n i c a f o r m a ţ i e C.C7Â. -,
pus în repetiţie piesa „Pungu­ le colective din Ilia cunosc că rum bului şl pentru a doua oa­
ţa cu doi bani“. fiecare zi prielnică de lucru ră a sfeclei de zahăr şi fu ra ­ i B u c u r e ş ti. I n tiln ir e a va în c e p e i a o rele 17. ^
nefolosită din plin, nu poate jeră. Succesele obţinute de ei
In curînd, piesa va fi pre­ decît să-i păgubească. De a- în munca de întreţinere a cul­ , ® T eatrul de sta t din P etroşani a p rezen ta t aseară în 1
zen tată micilor spectatori d-in ceea, chiar şi în tre ploile că­ tu rilo r îi situează şi de această
oraşul Alba Tuila. zute din abundenţă din ultim a dată printre fruntaşii raionului. Lp r e m i e r ă p ie s a în d o u ă p ă r ţ i „N e a m u r i l e “ d e T e o ftl B u ş e - 1

jrcon. A c e e a ş i p ie s ă v a f i p r e z e n t a t ă şi a z i in s a la t e a t r u l u i }

Lde sta t din P etroşani. ^

J >---/'---/----J •_______I V 3

vrem e ei au m uncit cu m ultă ştssstţ.
tragere de inimă la executa­
rea lucrărilor de întreţinerea
culturilor.

Comunistul loan lancu de la Uzina metalurgică din Cugir Pînă la 24 mai ei au term in a t
îşi depăşeşte zilnic rîDrma cu 25 la sută. praşila în tîia Ia cartofi, flo a­
re a-soarelui şi sfeclă fu rajeră.
In fotografie : loan lancu reglind o maşină de cusut. Acum. colectiviştii din Tlia lu-

LA FURNALUL Nr. 7

A lături de cel m ai înalt coş cea mai. im p o r ta n tă r o tiţă in cont că tonajul blindajului se îi fa ce pe o a m en i să nu con­ Sc ?ipi opic i Iunie, Ziua iu tei naţională a copilului. Şi, pentru a-si sărbători ziua cum se
de fu m al H unedoarei, p eisa ­ uriaşul an g ren a j al şa n tieru ­ rid ică la 243 to n e, că lu cra rea sidere fa p tu l deosebit. •nvinc. cei mai tineri artişti a maiori din oraş se pregătesc cu intensitate.
jul e dom inat de construcţia lui. îşi vede de treabă calm a n ecesitat o deosebită p ru ­
m etalică su p lă a m acaralei şi în frig u ra t to to d a tă . Calm , denţă ; e excepţională dacă se Şi p rin tre aceştia, Szekey IN FOTO ; corul grădiniţei dc copii nr. 3 din Deva, la repetiţie.
D errik. In v îr fu l ei, în b ă ta ia deoarece răspunderea m uncii are în vedere n ecesitatea cen­ Ş tefa n , şeful unei echipe de
vîn tu lu i, îşi flu tu ră faldurile lui îi cere să fie aşa, şi în ­ trării p erfecte a pieselor, re s­ m en to ri. P entru el acesta e al
două d ra p e le : unul tricolor, frig u ra t, p e n tru că doreşte pectarea cu stricteţe a ro stu ­ 7-lea fu rn a l. A re fă c u t 3 şi
celălalt roşu. Şi în p erim etru l ca m îine şa n ti­ a în ă lţa t 3 : două la H u n ed o a ­
ancorajului, pe o su p ra fa ţă de erul să arate rilor de num ai 4
ra — furnalele 5 şi 6 şi unul
m ii şi m ii de m etri p ă tra ţi — a ltfe l d ecît azi. m ilim etri intre
M a n to rii, sRi'c la C ălan. A cesta, al 7-lea, cel
şan tieru l noii secţii de fu r ­ virole. m ai m are dintre toate, deşi
nale. e x e m p lu , lă- ridică problem e m ai dificile,
sîn d la o parte P rin aceasta nu co n stitu ie p en tru Szekey şi
P ă m in tu l e în to rs de lope- ai lui o cu lm e inaccesibilă.
ţile săpătorilor şi cupele ex­ înălţarea D er- peisajul şa n tie­ F a p tele en u n ţa te , la care co n ­
cavatoarelor, p lo m b a t cu be­ tribuţia echipei respective a
toane ; apele su b tera n e sîn t rik-ului, reuşit p relu ă m al su c ­ rului s-a în tre­ fo st deosebită, ca şi steagul
duse prin conducte groase ceselor de viitor (cele ce vor de fru n ta ş în întrecerea pe
a iu r e a ; ici, cîţiva dulgheri urm a sîn t de natură să în tă ­ git cu conturul p rofesii. în tă resc cele spuse.
co n fecţionează un nou cofrag, rească afirm aţia), sîn t ca de a p ro xim a tiv al furnalului. Cu
colo, sudorii, a lă tu ră p e n tr u obicei, în fr u n te . La 12 m a i, în alte cuvinte, deja a început să Aşa dar, pe şantierul noi­
totdeauna două bucăţi en o r­ butoanele strîn se de fo rţa ci­ se va d ă că pe acele locuri se lor fu rn a le, co n stru cto rii obţin
m e de m etal. P este to t sîn t m entului în tă rit, a fo st prins construiesc furnale şi nu a lt­ zi de zi noi succese, înalţă in ­
prim ul ansam blu al b lin d a ju ­ ceva. Şi to t în zilele acestea a tr-u n ritm. încă n ea tin s m a rea
cabluri, fier beton, construc­ început înălţarea construcţiei
lu i n o u lu i fu r n a l. D u p ă 13 z i ­ m etalice de susţinere a p la t­ co n stru cţie; ceea ce înseam nă
ţii m etalice şi oam eni. fo rm ei furnalului. D eocam da­
le a fo st în ă lţa tă u ltim a vi- tă , s t i l p i i , fie c a r e c î n t ă r i n d 16 că furnaliştii. vor p rim i în a in ­
F ie c ă ţă ra t la u ltim a cen­ tone. La ora de fa ţă , lucrarea
rolă al blindajului cuvei fu r­ după cum ne-au asigurat con­ te de term en în folosinţă încă
tu ră de protecţie a coşului, stru cto rii. e pe term in a te. In
n a lu lu i nr. 7. R e a liza re a e cu to ta l 110 to n e c o n s tr u c ţie m e ­ un nou agregat, cel m ai m o­
fie jos in groapa adincă a vii­ ta lică în două zile. M odestia
adevărat excepţională ţinînă dern de acest fel din ţară.
torului siloz, constructorul,
A. JURCA