Page 88 - 1961-05

pag. 2
fpâmintul de flee
al anomaliei de la DCursk
Rezervele mondiale de mine-
reu de fier se pot oare epuiza ?
Va veni oare un timp cînd prin-
cipalul metal al veacului nos-
tru — fierul — va fi mai
scump decît aurul?
In cadrul unui congres mcn-
dial de geologie, care a avut
loc acum 25 de ani, oameni de
ştiinţă din diverse ţari decla-
rau alarmaţi : consumul de fier
este atît de mare încît rezer-
vele lui din întreaga lume nu
vor fi suficiente pentru mai
mu]t de 60 de ani.
— Nu, lumea nu este în pe-
ricol să sufere de „foamea de
fier“ — a declarat atunci aca-
demicianul sovietic Ivan Mi-
hailovici Gubkin, care prezida
congresul. Numai anomalia
magnetică de la Kursk va da
omenirii rezerve de metal sufi­
ciente pentru multe sute de
ani...
Anul 1919... Război civil, blo-
¦ş> -
La Expoziţia realizărilor eco­
nomiei naţionale a U.R.S.S. se
află expus un snop de porumb
de-a dreptul gigant. El atinge
în înălţime nu mai puţin de 6
metri !
DRUM UL
SPRE
(Urmare din ziarul
„Drumul socialismului'' nr. 1996).
Pe zi ce trecea, studenţii prindeau
gust pentru învăţătură. Notele „doi"
începeau treptat să dispară, locul lor
era luat de „trei“, iar cu timpul şi
acestea dispăreau. In timpul liber fă­
ceam sport, organizam echipa de bas­
chet. încă din şcoala de meserii mă
pasiona acest joc rapid, plin de viaţă.
Echipa noastră lua parţe la campiona­
tele orăşeneşti şi se clasa prima dintre
echipele şcolilor tehnice. Iarna, de trei
ori pe săptâmînâ, tăceam antrenamente
în sala de sport. Aveam un prieten —
Tolea Vinogradov — căruia îi plăcea
sâ schieze. Dar eu aveam preferinţă
pentru başclict. Schiam şi gu, însă nu
aşa des cş alţii.
La cămin, locuiam in cameră 15 inşi,
cam iniîhfBiţliţj, chir (n înţelegere. Seara
se juca şali. Se organizau chiar şi tur­
nee, insa eiţ nil eram aţnator. Inii stă­
teau pe syţleţ jopţjrjlc m°htle, nu pu­
team sta ore (nţregi nemişcat.
Bursa nu era prea mare — 50 de
ruble primeau studenţii anului întîi şi
100 de ruble cei din ultimul an. Deşi
primeam de la stat îmbrăcăminte, în­
călţăminte şi hrană gratuite, eram ne­
voiţi să ne drămuim micile noastre cîş
tiguri. Totuşi, np permiteam să frec­
ventăm teatrul şi cinematograful. La
teatru am văzut „Rusalea“ de Dargo
mîjskl, „Carmen“ de Bizet, „Dama de
pică“ de Geatlsoyski. O impresie puter­
nică mi-a produs opera „lvan Susa-
nin“ de Glinka. In timpul spectacolu­
lui mă vedeam parcă pe scenă, alături
cadă, foamete, ruine. Prevăzînd
enorma însemnătate a anorna-
Hei magnetice de la Kursk, V. I.
Lenin a dat dispoziţii să se în­
ceapă studierea şi cercetarea
planificată a acestei regiuni a
ţării. S-a început de la „a b c“
— de la întocmirea unei hărţi
geofizice a regiunii. O aseme-
nea hartă exista şi înainte. Ea
fusese întocmită de profesorul
E. Leist de la Universitatea din
A'Ioscova. Această lucrare, la
care savantul rus a muncit 20
de ani, după moartea lui a că-
zut în mîinile unor capitalişti
germani care ulterior au cerut
pentru ea opt milioane de ru-
ble aur.
Propunerile lor au fost res­
pinse, după cum respinse au
fost şi propunerile unor indus­
triaşi din Germania, Anglia, şi
S.U.A., care căutau să obţină
concesiunea studierii şi exploa-
tării subsolului regiunii Kursk.
In primăvara anului 1923, de
la o adîncime de 160 m. a fost
scoasă la suprafaţă prima mos­
tră de minereu de fier, prima
bucăţică din bogăţia fabuloasă
a acestui ţinut. Intr-adevăr, po­
trivit ultimelor date, aici. în
anomalia magnetică de la
Un cîm p. . 0 sub sticlă
La p rim a vedere această
seră se deosebeşte prea p u ­
ţin de cele o bişnuite. S-a
deschis in să larg o u şă prin
care trece u n a u to ca m io n cu
descărcare a u tom ată. P ornind
d in tr-u n colţ, el descarcă o
m ovilă de păm înt. In urm a
lui apar un buldozer şi un
tractor. M aşinile nivelează
p ă m în tu l. îl ară. in tr o d u c în ă din elem en te de construcţie
în acelaşi tim p , cu a ju to ru l
u nui plug, am estecu ri de în­
grăşăm inte. C îm pul este gata
pentru a fi în să m în ţa t. Acum
un singur om poate să plan-
ţ teze răsadurile, să p u n ă în
? fu ncţiune instalaţiile de as-
> persiune şi din tim p în tim p
) să supravegheze cum se ăez-
ţ vo ltă legum ele.
> A ceastă seră, în care toa­
te procesele care necesită un
volum m are de m uncă sîn t
< m ecanizate, a fo st construită
> în sovhozul B erezovo din ţi­
n u tu l KrasnoiarsTc.
N oua¦seră p re zin tă o serie
de ava n ta je în sem n a te, ina-
inte în sovhozul Berezovo,
COSM OS
de Suri Gagarin
pilot-cosmonaut al U. R. S. S.
Erou al Uniunii Sovietice
de poporul rus care lupta împotriva
duşmanilor Patriei.
La cinematograf mergeam mai des,
de obicei în grup — băieţi şi tete. După
fiecare film se încingeau discuţii însu­
fleţite. îmi plăcuse îndeosebi filmul
„Povestea unui om adevărat“, realizat
după romanul lui Boris Polevoi. Am
văzut filmul de dteva ori, iar romanul
îl recitisem nu o singură dată. In ro­
man era redată inepuizabila forţă su­
fletească a omului sovietic. Alexei Ma­
resiev — prototipul eroului principal
din „Povestea unui om adevărat“ —'
era mai puternic decît eroii lui .iack
London, pe care îi îndrăgisem. Sufletul
şi năzuinţele lui îmi erau mai apro­
piate.. Deseori încercam să-mi închi­
pui cum aş ii procedat eu in împreju­
rările în care a fosi pus Maresiev. încă
de mic copil îmi plăcea romanul „Tău­
nul“, scris de Lilian Voinici. Tăunul
era erou] preferat al copiilor. Mi-amin-
lesc şi acum următorul episod: „La
pieptul lui era ascunsă batista pierdută
de Montanei li. A acoperit-o cu sărutări
şi a plîns deasupra ei toată noaptea,
ca şi cum batista ar ti tost o fiinţă
vie...“ Şi parcă vedeam în faţa mea
batista mototolită, îl simţeam gustul
sărat, părea că aud, împuşcăturile sol­
daţilor care trăgeau în lăun.
Mă copleşise chipul Tăunului, dar pe
Maresiev l-am îndrăgit şi mai mult. El
Kursk, care ocupă un teritoriu
egal cu al Austriei, Albaniei şi
Belgiei, au fost descoperite ză­
căminte cu rezerve evaluate la
30 miliarde tone minereu de
fier !
De la Kursk pînă în raionul
Mihailovskoe, după numai 30
minute de drum, se şi zăresc
casele oraşului minerilor —
Jeleznogorsk. HI nu figurează
încă nici pe cea mai recentă
hartă. Totuşi, aici viaţa pulsea­
ză din plin. Pretutindeni se văd
macarale, movile de cărămizi,
elemente de construcţie din be­
ton armat. Se construiesc cen­
trale electrice, pe pantele mun­
telui se înşiră locuinţele mine­
rilor.
Puternica tehnică a septena-
lului este folosită din plin la
anomalia magnetică de la
Kursk. Cu ajutorul ei, oamenii
sovietici scot la suprafaţă de­
pozitele pămîntului ,,de fier“
ale Kurskului, fier care va fi
transformat apoi în maşini de
calcul, nave interplanetare, pu­
ternice laminoare, centrate ato-
moelectrice.
Anomalia magnetică de la
Kursk lucrează pentru comu­
nism 1
ca de altfel, şi în alte gos­
podării. p en tru sere se co n ­
stru ia u încăperi de lem n,
iar ra m ele de ră sa d n iţe erau
aşezate pe stelaje. O asem e­
nea construcţie era scum pă,
iar su p ra fa ţa u tilă a ră sa d ­
niţelor era m ică.
Noua seră este asam blată
p re fa b ric a te . Ele n u s în t în să
a lcă tu ite din sem ia rcu ri, ci
din co n stru cţii liniare suda-
te. In felu l acesta se obţin
pereţi drepţi şi nu înclinaţi
şi m aşinile p o t ajunge în
orice p a rte a su p ra feţei, se ra
nu are planşeuri deosebite.
R o lu l a c e sto ra il în d e p lin e sc
nişte ţevi m etalice trecu te
prin orificiile bolţilor, care
au şi fu n cţia de conducte de
c ă ld u ră .
P rim a seră de acest fel,
cu o su p ra fa ţă de 600 m .p.
a fo st asam blată în sovhoz
n u m a i în 20 de zile. P reţu l
de cost al unui m etru pă­
tra t de seră a fost de 9 ru-
pie.
A A ^ -SA V W V A A TV W V W >
este contemporanul meu, trăieşte îm­
preună cu noi pe acelaşi pămînt. Do­
ream din tot sulletul să-l îriţîlnesc, să-i
string cu putere mina de erou.
Literatura ne-o preda Nina Vasiliev-
na Ruzanova, un pedagog toarte atent
cu noi. Ea alcătuia lista cu cărţile pe
care ni le recomanda cu insistenţă să
ic citim. In această listă tigurau toate
volumele din seria „Istoria omului tî-
năr din secolul al XlX-lea". pe care
!e-a redactat pe vremea sa Maxim
Gorki. Nina Vasilievna ne-a tăcut cu­
noştinţă cn capodoperele clasicilor li­
teraturii ruse şi mondiale. Îmi amin­
tesc emoţia cu care citeam „Război şi
pace“ de Lev Tolstoi. inii plăceau în­
deosebi episoadele de luptă şi chipu­
rile celor care apărau cu eroism Patria
împotriva invaziei lui Napoleon : arti-
leristiil Tuşin, comandantul de regi­
ment — contele Andrei Bolkonski, ofi­
ţerii Rostov, Dolohov, Denisov. Iar pe
feldmareşalu! Kuţuzov, parcă-1 vedeam
viu în faţa ochilor.
Toi în această perioadă am citit ope­
rele lui Longiellon, Victor Hugo şi
Charles Dickens. Citeam mult, pentru a
recupera ceea ce pierdusem în timpul
copilăriei. Ca şi ceilalţi colegi, mă pa­
sionau operele lui .IuIes Verne, Konan
—Doyle şi Herbert Wells. Ştiam că
scriitorul englez s-a interesat de Uni­
unea Sovietică, !ar în anii foametei a
venit lâ Moscova unde a stat de vorbă
cu Lenin. jn urma acestei călătorii el
a scris cartea „Rusia in umbră“. Do­
ream cu toţii sâ citim această carte,
dar în biblioteca din Saratov nu se
afla.
.Dki MUL SOCIALISMO LUI
Profesorul sovietic P. V. Smahov a construit o instalaţie
de televiziune şi de fotografiere care permite urmărirea de pe
sol a proceselor ce se petrec pe pereţii sondelor in forare. Con­
ducerea acestei aparaturi se
face de la distanţă, de la su­
prafaţa solului.
IN FOTO : Acordarea insta­
laţiei de televiziune subte­
rană.
Turnul televiziunii
S dssi B eH in
s întreprinderea „Industriepro
jektierung” din Berlin a termi­
ţ nat elaborarea proiectelor teh­
} nice ale noului turn al televi­
ţ ziunii, înalt de 360 m., care va
ţ Acest a p a ra t cai-e a fost re a ­
ocupa un Ioc dominant în an­
t samblul urbanistic al capitalei
R.D. Germane.
\ dimensiuni. M ontat la maşina
ţ Turnul televiziunii din Ber
lin va fi cea mai înaltă con­
strucţie din Germania. El va
depăşi cu 52 m. turnul Eifîel
din Paris şi cu 150 m. turnul
televiziunii din Stuttgart. In a-
fară de instalaţiile de emisie,
în interiorul turnului, Ia înăl­
ţimea de 206 m., va funcţiona
un restaurant cu o capacitate
de deservire de 150 de persoa­
ne. De pe o platformă situată
la înălţimea de 220 m., 300 de
persoane vor putea admira fru­
moasa panoramă a Berlinului.
La construirea turnului se
vor aplica o serie de inovaţii,
care vor permite să se reali­
zeze mari economii de mate­
riale şi timp.
Herbert Wells se îndoia de planul le­
ninist de electrificare a ţârii. Dar noi
vedeam cu proprii ochi cum treceau pe
Volga caravane de şlepuri încărcale
cu materiale de construcţie destinate
hidrocentralei de la Ruibişev. Ceea ce
a prevăzut Lenin se săvirşea sub pri­
virile noastre, cu mîinile harnice ale
poporului sovietic.
Tinereţii noastre j-âu tost hărăzite
vremuri minunate. Trebuia să ne gră­
bim cu învăţătura, deoarece eram ne­
cesari pesţe tot. Şi în ţara noastră şi
în străinătate aveau loc evenimente
mari, care trămîntau pe toţi studenţii
institutului si îndeosebi pe noi, com-
somoliştii.
Undeva, în celălalt colţ al pămîn­
tului, micul popor liber al Coreei res­
pingea armatele celei mai mari ţări ca­
pitaliste — Statele Unite ale Americii.
începeam o zi nouă ascultînd în pri­
mul rînd comunicatele despre războiul
din Coreea. Atunci am atlat numele
eroilor Republicii Populare Democrate
Coreene — aviatorii: Li Don Hu şi
Kim Chi Ok. „Pravdâ" scria despre
vitejia şi curajul lor, despre telul cum
doborîseră bombardierele americane.
Pentru multe popoare ale lumii erois­
mul oamenilor sovietici a constituit şi
constituie un exemplu demn de urmat.
Iar noi ne bucuram atllnd câ poporul
coreean a învăţat din bărbăţia oameni­
lor sovietici, că în lupta cu cotropitorii
americani s-au acoperit de glorie deta­
şamentele de partizani purtînd numele
Zoiei Kosmodcmianskaia şi a lui Ale
xei Maresiev.
VoTîintarul chinez Huan Tzi-htian a
repetat in mod conştient tapta de ero­
ism săvîrşită de Alexandr Matrosov,
deoarece citise despre el şi văzuse fil­
mul care l-a zguduit pînă în adîncuţ
sufletului.
Citind toate acestea în ziar, Tolia
Vinogradov exclama:
— Iată dovada cea mai bună că nu­
Curiozităţi ®Curiozităţi
Un aparat pentru
controlul circulaţiei
Serviciul circulaţiei din R.P.
Polonă a fost înzestrat de
ourînd cu un m odern a p a ra t
de controlat viteza vehiculelor
m otorizate.
lizat de un colectiv de lucrători
ştiinţifici de la Politehnica din
Varşovia, este uşor şi de mici
m iliţiei de circulaţie, e! în re ­
gistrează şi indică au to m at de­
păşirea de către unii conducă-
tort auto a vitezei permise.
Balenă înfr~o plasă
de pescuit
In plasele traulerului sovie­
tic „Bobrov“, care pescuieşte
în a p e le ’ A tlanticului db nord
a nimerit, o balenă cu o lungim e
de 10 m. Se presupune că sal-
vîndu-se ia m are adîncim e de
urm ărire, balena a nim erit în
plasă. Uriaşul animal, sufo-
cîndu-se fără, aer, era complet
epuizat şi nu mai opunea nici
o rezistenţă.
Coada balenei a fost prinsă
cu un arcan dintr-un cablu so­
lid şi în fă şu ra tă cu un odgon.
Au fost puse în funcţiune tr o ­
nurile, care au ridicat gigantul
în aer. Pescarii îşi frecau deja
mîinile de bucurie. Dar cînd
corpul anim alului atiro a' tn aer,
mai un caracter puternic poale da naş­
tere unui alt caracter puternic.
Acesta era ecoul discuţiilor noastre
despre eroism. Aproape toţi studenţii
institutului erau cornsomolişîi. Eu am
fost ales în biroul organizaţiei de
Comsomol. Sarcini obşteşti aveam mul­
te, deoarece eram şi secretar al aso­
ciaţiei sportive locale „Rezervele de
muncă“. Eram nevoit sa economisesc
fiecare clipă, pentru a tace faţă la
toate. La stîrşitul anului trei doream
să-mi cumpăr un costum, dar bani nu
aveam.
— Ascultă, Gagarin, n-ai vrea să
mergi instructor sportiv intr-o tabără
de copii ? — mi-a propus secretarul
comitetului raional al (Jomsomolului.
Te şi odihneşti, cîştigi şi ceva parale...
iubeam copiii, aşa câ am căzut de
acord.
Tabăra de pionieri era aşezată lin
gâ un rîu, intr-o regiune minunată
scăldată în verdeaţă. Acolo am înde
plinit pentru prima dată în viaţă mun
ca de educator. Trebuie sâ spun că puş
tii erau plini de viaţă, cijiva chiar, can
„periculoşi“. Se bucurau câ scăpaseră
de ochii profesorilor şi zburdau cit î
ţineau picioarele.
In tabără eram doar doi bărbaţi —
dacă mi se putea atribui şi mie — ca
sâ zic aşa — acest nume de rezonan­
ţă. Eram doar eu şi uşi ac.ordeonbt
orb, pe nume Ivan Alexeevici, muzi­
cian talentat cu un suflet plin de poe­
zie. O ajutam cum puteam pe educa­
toarea Tania Andreevna şi pe directoa­
rea casei de copii, Elena Alexeevna.
In tabără era mult de lucru. Seara,
cînd copiii, obosiţi de a'tîta joacă, dor­
meau duşi, intre mine şl Elena Ale
xeevna aveau loc discuţii aprinse. Vor­
beam despre importanţa disciplinei în
viaţa omului.
— De la disciplină pînă la eroism
nu e decît tjn singur pus, spunea ex
perimentata educatoare.
(va urma)
A TI C A ..
...la New York un ttnăr a publicat în ziare un anunţ că doreşte sâ
vîndă aparatul de radio care „aparţinuse" lui Cristotor ColumD, — singurul
; obiect rănias de la marele descoperitor". Tînărul a fost toarte surprins cînd
după un timp relativ scurt s-au prezentat 60 de persoane care şi-au mani- i
; testat dorinţa de a cumpăra obiectul „de mare valoare istorică“. '
i ...Finlanda este denumită ţara celor 1.000 de lacuri, lotuşi, recent (
'autorităţile finlandeze ajungînd la concluzia că cu tot marele lor număr, ele ş
mu satisfac cerinţele, au notărît să construiască încă un lac, cu o capacitate V
1de 5 milioane m.c. apă. Hotărîrea a fost determinată de secetă şj de răs- 5
ipîndirea excesivă a algeior, ceea ce împiedică aprovizionarea cu apă a ca- \
pitalei finlandeze. 7
...cea inai recentă senzaţie la Londra a fost produsă de o pisică, că- \
reia în urma unui tratament dentar i s-a aplicat o proteză de aur. Proprie- ^
tară pisicii a observat câ ea nu mai niînca din cauza unor dureri de mă- ţţ
selb. Ip consecinţă a tost solicitată o intervenţie medicală. Cheltuielile aces-1
tui tratament neobişnuit au fost suportate atît de proprietara pisicii cit şi
de Uniunea engleză pentru protecţia animalelor.
...industria de maşini de birou din R. D. Germană a pregătit numeroase ^
' noutăţi pentru lîrgul de primăvară de la Leipzig. Printre noile produse ex- )
puse se află şi o maşină de scris, realizată la întreprinderile „Uroma“, Noua ?
i maşină de scris, denumită „Kolibri“ are forma unei poşete a cărei grosime nu a
depăşeşte înălţimea unei cutii de chi brituri aşezată pe muche.
i ...o expediţie danezo-ţailandeză a descoperit în aproximativ 50 de pcŞtrr i
din valea rîului Kvai arme şi unelte din epocile de piatră şi de bronz. Con- ?
’ducătorul expediţiei, prot. Nilsen, este de părere că descoperirile au legătur'j>
cu cultura chineză din aceste epoci. I
...o expediţie sovieto-chineză a descoperit la Alkan, în Mongolia, nume-
»roase scTielete de dinozauri, printre care se află şi unul dintre cele mai I
’mari şi mai bine păstrate schelete de .dinozauri descoperite pînă acum. A u!
»fost descoperite de asemenea şi oase ale unor animale necunoscute pînă'
'acum de ştiinţă.
"W V A m1*
=3 'ASyo'
gigantul m aritim a lovit cu term ină pe unii turişti să re-
coada în p arapet cu a tîta pu- nunţe la vizitarea acestor ca­
ţere, încît cablurile şi odgoa- taeom be. P e n tru a fi a tra şi mai
nele au plesnit ea şi cum ar mulţi excursionişti, în multe
fi fost din aţă. T ăind valurile catacom be din Rom a a fost in-
spumegînde ale apei, balena sţaiată încălzire centrală.
s'-a cufundat, repede în adîncu-
rile oceanului... Pentru
Judecător „inimos" orice eventualitate.,.
Un şofer din Anglia era a- La deschiderea solemnă a
m eninţat de închisoare pentru unei filiale de turism din
„circulaţie în stare de ebrieta­
te “. Dar, în tim pul procesului R.F.G,, invitaţilor li S-au dis-
,,şi-a adus am inte" că are aca­
să şapte pui de broască ţes­ tribuit bilete gratuite pentru o
toasă pe care n-are cine să-i călătorie în... Lună. E adevă­
hrănească. Judecătorul, „îndu­
ioşat“ de acest argum ent, s-a rat că biroul de turism a făcut
m ărginit să-i aplice doar o
m u strare. Se spune că după acest lucru cu o singură re­
acest proces judiciar, toţi şofe­ zervă : biletele nu pot fi lăsate
rii din Anglia şi-au procurat...
animale domestice. ca moştenire, sau vîndute...
0 statistică Păstrăv cu... mustăţi
a convorbirilor P e n tru tu rn a re a unui film la
Holywood era absclut necesar
In S.U.A. a a p ă ru t broşura un somn. Deoarece nu exista
„Telefoanele lumii“. Ea conţine la îndem înă un astfel de peşte,
o mulţime de date statistice regizorul a găsit o altă soluţie
interesante. La stîrşitul anului — în rol de somn a machiat...
1959. existau în în tre ag a lume un păstrăv. Păstrăvului i s-au
133.600.000 telefoane, cu 9 m i­ lipit m ustăţi şi o coadă nouă,
lioane mai multe decît în anul iar părţile laterale ia u fost
precedent, şi de două ori mai vopsite.
m ulte decît în anul 1950. Cei
mai „guralivi" s-au dovedit a P e n tru a fi evitate Îndoielile
fi locuitorii Canadei şi Islan- publicului, la cinem atografele
dei. La fiecare telefon au fost unde va fi rulat filmul, ar tre ­
în re g istrate în C anada 530 con­ bui să se afişeze un a n u n ţ:
vorbiri, iar în Tslanda — 508. „P en tru ihtiologi şi pescari —
in tra re a in terzisă“...
Catacombe eu încălzire
Aer conservat
centrală
De curînd, Australia şi-a m ă­
Deobicei, tu riştilo r stră in i li rit sortimentele destinate ex­
se arată la Roma renum itele portului cu o m arfă unică in
catacombe. Ele duc în încăpe­ felul ei — conserve de... aer.
rile subterane ale Coliseului, In Australia funcţionează unica
unde acum două mii de ani uzină din lume care foloseşte
erau ţinute fiarele, iar gladia­ ca m aterie prim ă aerul de
torii aşteptau ieşirea în arenă. munte. In secţiile întreprinderii
se astupă erm etic baloane de
Dar sub păm înt este um e­ tablă — în aceasta constă în ­
tregul „proces tehnologic“ al
zeală sî răcoare, ceea ce îi de- fabricării conservelor. Produc­
ţia uzinei monopoliste este so­
licitată în m ulte oraşe ale lu­
mii.
sm e a . r e a vâa& ai;
Iiasanâna aüel in Ceraaiaaia.
De curînd perechea de pelicani d ăru ită în 1955 grădinii
zoologice din Berlin (R.D.G .) de către m uncitorii uzinei de
produse fotografice din Berlin „Köpenick“, au căpătat o
odraslă. Pulul de peiican pe care il vedeţi a lă tu ri de p ărinţii
săi este prim ul care a văzut lum ina zilei în G erm ania El
a fost botezat „M athusalem “.