Page 89 - 1961-05
P. 89
Nr. 1998 DRuMuß söeiM im um i pa'g. 8
m m tim tusm *
Seminar cu activul De unde provine ă n .m m m m L dm
răm înerea în
cultural urmă ? 29 MAI 1961 de secţie fruntaşă; 19.4U Gintă orchess
PRPGRAMUL I: 6,10 Muzică uşoa tra de muzică populară „Doina Arge
in tematică — altele), conving că în vara acestui an (Urmare din pag. l-a) Fruntaşii echipei ră; 7,30 Sfatul medicului: Ge vacci şului" din Piteşti; 20,40 Tangouri de
obiectivul nr.i gospodăria va depăşi cu mult produc nări şe fac în luna iunie; 8,00 Din concert; 21,30 Lecturi ia cererea as
ţia planificată de 1.800 kg. griu la ha. torului, trebuie substanţial îm presa de astăzi; 9,50 Cinteee pentru cei cultătorilor: Pagini antologice; 22,30
bunătăţită. disciplina în muncă, mici; 11,03 Coruri şi dansuri din ope Concert de muzică uşoară; 23,15 Sim
Colectiviştii din satul Oiejdea au răspunderea fiecărui miner P rin sta ţia C .F.R. P e tro . pele de reparaţii ce obţine re; 12,15 Pagini dm volumul de po fonia a IV-a în mi minor de Brahms.'
pentru munca sa trebuie ridi sâni irsc silnic sute de v a rezu lta te ăc sea m ă in acti vestiri: „Pe drumul victoriei“; 13,30
primit cu multă bucurie şi interes ves î m p r e u n ă c u a c t i v i ş t i i cată Ia un nivel inalt, şi in goane. A te n ţi la m a te ria lu l v ita te a ei. La re p a ra ţiile Muzică vocală; 15,10 Gintă Niţă Vâ- 30 MAI 1561
toate acestea să fie în primele ru la n t, lăcătuşii de revizie p rin d e ta şa re , p in ă la 24 m a i deanu la fluier; 16,15 Note de lector; PROGRAMUL 1: 5,40 Muzică uşoa
tea că seminarul eu activiştii culturali culturats, la lucrările rinduri comuniştii. asigură tra n sp o rtu l In con a.c., ech ip a şi-a d e p ă şit sa r 17,15 Noi înregistrări do cîntece pri ră interpretata la acordeon; 6,30 Jocuri
din raionul Alba (directorii de cămi seminarului diţii depline de siguranţă, c in ile de p la n cu 1,18 la s u tă . mite de la padioteleviziunea Sovieti populare romîneşti; 7,30 Statul medi
ne culturale şj bibliotecarii comunali), ¦ii verificîn d şi reparind vagoa c ă ; 17,30 Vreau să ştiri; 19,00 Alma cului : Ce factori nutritivi conţin Ie-'
Acum sectorui are un minus nele 1ără detaşare, ori in P rintre fru n ta şii echipei nah ştiinţific; 20,20 Noapte bună, co gumele şi trudele; 8,00 Din presa de
are loc ia căminul cultural din satul După vizitarea gospodăriei, la că mare. Situaţia sa trebuie însă cadrul atelierului de reparat. se num ără com unistul Ion pii • „Finfiua“, poveste populară afri astăzi; 10,15 Mici lormaţii de muzică
să se îndrepte ele urgenţă. Şe Raica, u te m iştii G heorghe cană; 21,00 Duete de dragoste din ope uşoară; 11,03 Muzică de estradă; 1ţ,45
l.J. minul cultural au început lucrările se fului de seotcr, inginer tînăr Echipa co m u n istu lu i A vram re; 22,30 Muzică corală clasică ; 22,50 Radio Prichindel; 12,30 In ţaţa hărţii:
şi fă ră prea m ultă experienţă, V irtop. este una din echi Stoian şi loan M arcu. Ciclul „Cvartete de coarde“ de Beet- Chile; 12,10 Melodii populare olteneşti;’
Îndrumată de Comitetul raional de minarului. Un lapt deosebit care se să-i fie accrdaţ un sprijin şi hoven. ’ 4.3:1 Poemul simfonic ,,Tamara“ c'e
o îndrumare mai bună, con S. BAS ARAB PROGRAMUL 11 : 12,10 Muzică Balakirev; 15,10 Muzică uşoară; 16,15
partid şi Comitetul executiv al Sfatului desprinde de la acest seminar este par cretă. Sectorul însuşi trebuie populară romîtieascâ ; 13,20 Muzică de Vorbeşte Moscova!; 17,45 Gintă Arts-
a ju ta t în m ulte privinţe. Aşa estradă; 14,50 însemnări din carnetul miza Bejau. In program, muzică popu
popular raional, secţia de invăţămînt ticiparea colectiviştilor in trunte cu pre de exem plu, frontalul cl'e la reporterului: Şcoala serală; 16,30 Vor lară romîneascâ ; 18,00 Muzică uşoară
6/1 este gata de a fi d at în beşte Moscova I; 17,33 Cinfece şi jocuri de Radu Şerban şi Richard B artzer;
şi cultură a fixat pentru seminarul din şedintele gospodăriei, Eopa Partenie, exploatare, lucru ce nu se poa populare romîneşti; 19,30 Pentru titlul 18,30 Limba nonstra; 19,00 Revista eco
te face din lipsa a 3 cratere nomică Radio; 20,20 Noapte bună, co
luna mai tematica : „Activitatea cultu la lucrările seminarului. Ei au expri SKR 11 absolut necesare. To 29 ŞI 30 PAAI 1961 pii: „Intîmplarea din pădure" de Nico
varăşii de la direcţia com ercia DEVA: Z a fra ; HUNEDOA lae Rădiilcscu; 21,15 Jurnalul sutelor;
rală de masă in sprijinul consolidă mat prin cuvîntul lor păreri asupra te lă a C.O.V.J,, care s-au an g a ja t Cu §pseti RA : Insula fără n u m e : P E 21,45 Romanţe ruse; 22,30 Cîntece li
să sprijine m ai bine m ina Lu- de părinţi TR O ŞA N I : E lung d ru m u l pină rice.
rii economice şi organizatorice a sec lului cum trebuie să muncească acti peni, să lase deoparte nepă acasă: K cr O g li: SE B E Ş: V i PROGRAMUL II : 12,10 Din cânte
torului socialist din agricultură“, acea viştii culturali pentru a veni în spriji sarea şi să-şi îndeplinească an raj în n o a p te ; ALBA IU LIA : cele şi dansurile popourdor ; 13,01 Mu
gajamentele neîntârziat! C o co şa tu l: Steaua tă c e rii; S I zică uşoară; 14,0.3 Melodii populare
stă problemă constituind obiectivul ce! nul ridicării nivelului cultural al co 943 ore m u n că p a trio tică , M BRIA : Pasărea c e ru lu i: romîneşti; 14,53 Atenţiune, filmăm I
Mina Lupeni trebuie să asi e c o n o m is in d u -s e 3.772 lei. O R .A ŞTIE : Două eta je de fe — radioreportaj; 15,40 Cîntece despre
mai important al muncit culturale la lectiviştilor. gure cocsarilor tot mai mult Ţi-e m ai m are dragul să r ic ir e : C ei m a r i şi. c e i m i c i : primul cosmonaut; 16,31) Dansuri popu
şi mai bun cărbune special fa c i o v izită la Şcoala ele F runtaşi sîn t T iberiu Ar H A ŢE G : Şapte m irese pentru lare sovietice; 17,00 .Muzică din ope
sate in perioada actuala. In faţa participanţilor la seminar, tov. Deci toate sectoarele, inclusiv m en ta ră nr. 2 din P etroşani. gint. preşedintele co m itetului şa p te f r a ţ i : B R A D : F lă că ri la retele lui Johann Strauss; 18,15 Cîiife-
sectorul II, trebuie să dea căr C urtea îm p rejm u ită cu la de p ă rin ţi. tovarăşii G heor graniţă.; LONEA : O fereastră ce şi jocuri populare romîneşti şi ale
Programul de destâşurare a semina Nicolae Ciobotâ, inspector metodist la bune peste plan. Acest lucru ţu ri noi. ronăourile de flori, ghe Oprea, E lisabeta Leonar. deschisă spre c e r ; TEIU Ş : minorităţilor naţionale; 18,45 Scriitori
este pe deplin posibil ! pietrişul şi nisipul recent aş do, M aria U ngur. Olga H en ţ A sasinul din u m b r ă : Z L A T N A :
rului, întocmit cu : secţia raională de ternute. sîn t sem nele unei şi alţii, cit şi cadrele didac P ovestea tinerilor c ă să to riţi: la microfon; 19,30 Opera „Lucia di
multa chibzuială, învâţâmînt şi cultu ------ © ------- bune gospodăriri. tice P aula C.icbanu. M atilda ILIA : Scrisoare n eexp ed ia tă :
precum şi desfăşura Din experienfa ră a expus lecţia: Vonica, V iorel M an, in fru n APOLDUL DE S U S : C întec de Lammerrrjoor" de DonizcOi ; 21,55 Emi
Pentru extinderea P rin clase, d o m n eşte ace lea g ă n ; G RAD IN A ALBA IU
rea lucrărilor semi activiştilor culturali „Activitatea cultu eaşi prospeţim e şi curăţenie. te cu directorul şcolii, to v a LIA : C ocoşatul; G RAD INA SE siune literară ; 22,30 Ciclul „Suite pen
narului, au consituit rală de masă în întrecerii pe profesii BEŞ : Som brero.
P este 60 de persoane — răşul P araschivoiu. tru violoncel solo'' de .lohann Sebastian
pentru activiştii ai raionului Alba sprijinul consolidării Comitetul de întreprindere al uzinei m u u j Im m m m a t m s k
culturali un bun pri- __________ economico - organi- „Victoria“ Călan, a analizat în cursul din com itetu l de părinţi, fe MARIA I. DUMITRESCU Bach; 23,15 Concert de noapte.
zilei de 22 mai a. c. munca comitetelor m ei din circum scripţie, ca PENTRU 24 ORE
le’ de a-şi însuşi ............ tt 111" zutorice a sectorului de secţie de la furnale şi turnătorie. în NBULET1NE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
legătură cu preocuparea pentru aplica dre didactice — au depus Vreme nestabilă cu cerul variabil, 7.00, II,C0, 13,00, 15,00, 17,00, 20,00,
r.oi şi bogate cunoştinţe care să-i ajute socialist din agricultură“, după care, rea şi extinderea întrecerii pe profesii. temporar acoperit. Vor mai cădea ploi 22.00, 23,52 (programul I) ; 12,00, 14,00,
locale sub formă de~ averse,’ iîiâdţîtc 16.00, 18,00, 21,00, 23,00 (programul
ca in toate unităţile culturale săteşti directorul căminului cultural din Galda Cu această ocazie, comitetul de în pe unele locuri, de descărcări electrice.
treprindere a luat o notârîre în care Temperatura staţionară ; ziua între 18 II).
să organizeze o activitate rodnică în de Jos a prezentat un reterat asupra sînt cuprinse sarcinile activului sindi şi 24 grade iar noaptea între 6 şi 14
cal şi cele ale organelor tehnico-artn’.:- grade. Vînt potrivit din sectorul sud. ANUNI
vederea ridicării nivelului cultural al felului cum au muncit căminele cul nisfrative pentru ridicarea calităţii în Lipsă de răspundere faţă
trecerilor pe protesii. 1. R. I .A. Hunedoara—Deva
ţăranilor colectivişti şi pentru întărirea turale de pe raza comunei în vederea recrutează tineri pentru şcoala de
Printre allole. s-a prevăzut o mai vie conducâlori auto din raioanele
economico-organizatoncâ a gospodări întăririi economico-organizatorice a popularizare a rezultatelor obtinule sl e le s p e c t a t o r i şi oraşele regionale, Ilia, Hune
a metodelor tolosile in producţie, ur doara, Petroşani. Haţeg, Orâştie şi
ilor agricole colective. gospodăriilor agricole colective din co mărirea la zi a angajamentelor — prin Pe cit de frum oasă este buna audiţie, iar casierul Orari în condiţiile următoare:
complectarea graficelor — instruirea lu cin em atografului m ai obiş
mună. Tot pe această temă a prezentat nară a organizatorilor de grupe şi maiş i sala de spectacole a clubu nuieşte să dea două bilete — să aibă vîrsta între 17'/s—
trilor asupra teiului cum trebuie orga lui m uncitoresc din G helar, pe acelaşi loc. In a sem en ea 19 ani saii armata satisfăcută pină
In v i z i t ă la g o s p o d ă r i a o expunere şi bibliotecarul de la bi nizate consfătuirile de producţie etc. \ pe a tît de prost sîn t rulate cazuri, celor râm aşi fă ră la etatea de 35 ani.
locuri, li se dau sc a u n e care
colectivă blioteca comunală din Ighlii. Directo G ll. SPF.RIOS ţ film ele în această sală. In s în t a şeza te la în tîm p la r e în — să aibă 7 clase elementare
rul casei raionale de cultură din Alba sală, îm p ieă icin d buna vizio sau şcoala protesională de 3 ani
Programul seminarului a început iulia a făcut în continuare o prezen maistru turnător m ulte rinduri spectatorii sînt nare a film elor.
prin vizita făcută de către participanţii tare a materialului melodic: „Munca nevoiţi să vizioneze doar o v — informaţii suplimentare se
la seminar la gospodăria colectivă din culturală în sprijinul agriculturii so ju m ă ta te de film din cauza pot lua la Autobazele Deva, Hune
Oiejdea. higinerul agronom al gospo cialiste". în treru p erii curentului elec doara, rvtroşani şi Brad.
dăriei, tov. Kotaru Emil, printr-o ex
punere interesantă a tăcut cunoscut Din discuţiile purtate pe marginea tric, ca în ziua u rm ă to a re să Cu p u ţin ă bunăvoinţă, con
activiştilor culturali succesele dobîndite referatelor şi lecţiilor, a reieşit că uni fie obligaţi a-şi cum păra alte ducerea clubului din G helar
de colectivişti de fa înfiinţarea gospo tăţile culturale din raionul Alba. în bilete p en tru acelaşi film . ar putea face rin d u ia lă în
dăriei şi pină in prezent, arătînd tot drumate de organizaţiile de partid, reu deficienţele sem nalate.
odată şi perspectivele de dezvoltare ale şesc să axeze conţinutul muncii lor D efectuos fu n cţio n ea ză şi
gospodăriei. pe problemele specifice producţiei gos sonorul aparatului de pro VASILE GHERMAN
podăriilor colective, să popularizeze iecţie. în treru p în d deseori
In anul 1953 gospodăria a luat fi succesele G.A.C.-urilor fruntaşe, contri
inţă cn un număr mic de tamilii, dar buind în acest fel la întărirea sectoru Neglijenţa e la mijloc
în anul 1959, văzind rezultatul muncii lui socialist din agricultură.
în comun, au păşit pe calea gospodă M agazinul de m obilă din cut în acest m agazin nu se
P etroşani este, in general, găsesc cuiere de vînzare.
riei colective toate cele 29o de familii După-masă, tot satul bine aprovizionat. Lăudabil
din sat. la căminul cultural e şi fa p tu l că perso n a lu l ce Să nu se fabrice, oare, a-
deserveşte m agazinul are o sem enea produse in ţară ?
Cele mai de seamă succese le-au ob Lucrările seminarului au continuat iu com portare civilizată fa ţă de Se fa b ric ă ! La m ijloc este
ţinut colectiviştii în ultimii doi ani. după-amiaza aceleiaşi zile prin organi cum părători. vorba în să de n e g lije n ţă din
Grajdul nou adăposteşte 58 vad. de zarea unei aplicaţii practice la căminul p a rte a O.C.L. p ro d u se in d u s
lapte şi 62 capete de tineret taurin. cultural: o şezătoare tematică, cu con Cu u n lucru insă nu sîn t triale P etroşani, căreia U
Numărul oilor este de 500, iar pină ţinut axat pe problema întăririi eco d e a co rd c e tă ţe n ii clin P e aparţine m agazinul am intit.
la sfîrşitul anului acesta, numărul lor nomico-organizatorice a gospodăriilor troşani. încă din anul tre
va spori cu încă 160 mibluţe ţigâl. Pen colective. SABIN BARBU
tru asigurarea bazei turajere gospodă
ria a însămînţat 37 ha. cu porumb si După o informare privind dezvoltarea O.C.L. ALIMENTARA HUNEDOARA
loz, 10 ha. cu secară, 5 ha. cu lucerna economică a G.A.C, din Oiejdea, în
si 20 ha. cu trifoi. In vederea dezvol faţa a peste 300 colectivişti, corul că V IN D E
tării sectorului zootehnic şi pentru con minului cultural din Galda de Jos, bri
strucţii gospodăria colectivă a primit gada artistică de agitaţie a căminului prin toate unităţile sale din
din partea statului 2UU.U00 lei credite cultura] din Coşlariu şi echipele de Hune do ara,, Ghelar, Teliuc şa
pe termen lung, din care va construi dansuri ale colectiviştilor din Oiejdea
încă un grajd pentru 100 de capete, o au prezentat un bogat program artis Călan
uscătorie de tutun cu o capacitate de tic.
5.000 kg. pe săptâmînâ şi va amenaja sortim ente bogate de-
o maternitate pentru porcine. Fondul •ir
de bază, care în 1953 era de 665.000 Se poate aprecia că seminarul cu ac ® produse zaharoase;
iei, la începutul anului 1961 a ajuns tivul cultural din raionul Alba şi-a ® paste făinoase;
la 1.137.000 lei şi va creşte pină la atins scopul, fiind in acelaşi timp un ® conservedecarne, legumeşi peşte;
sfîrşitul acestui an cu încă 400.000 lei. rodnic schimb de experienţă pentru dez • diferite produse lactate;
Planul cje producţie al gospodăriei este baterea sarcinilor ce sînt trasate mun • ape minerale, vinuri de masă şi
profilat în spre culturile cele mai ren cii culturale la sate de către Con
tabile care vor asigura creşterea veni gresul al III-lea al R.M.R. Activiştii băuturi spirtoase
tului gospodăriei şi al fiecărui colec culturali au împărtăşit noi şi variate
tivist. forme de activitate care contribuie în
mod nemijlocit la educarea socialistă
a oamenilor muncii de la sate.
Colectiviştii au condus activiştii cui-' Va trebui pe viitor ca şi celelalte
turali la răsadniţe şi apoi la lanul cu secţii de învâţâmînt şi cultură ale sfa
griu care se întinde pe o suprafaţă de turilor populare raionale să organizeze
200 ha. Măsurile agrotehnice aplicate asemenea seminarii, ele constituind cel
la cultura griului (îngrăşarea suplimen mai bun mijloc de pregătire profesio
tară in faza de înfrăţire cu supertosfat nală a activului cultural de la sate.
pe 80-ha., arătura între 33-35 cm. şi
VICTOR MUREŞAN
îndrumător cultural
Formaţia de cor a I.C .S. |M. T. Tc. Dir. Gen. ConstrucţiiP __________ ___ _________
____ ______ _________________ $
Lolendarul lucrărilor apicole ma de avertizările date de Staţiunea Hunedoara, compusă din întreprinderea de cariere nţ\2 Arad
de avertizare a manei din Ighiu. zeci de persoane, interpre-
tind cu măiestrie artisti Sul. Republicii 71 ie!. 3 8 —95
IN GRADINA DE LEGUME: Se că un program de cîntece.
continuă îngrijirea culturilor prin a- >cauiă spre angajare peniru cariera
In cursul acestei luni, în toate ra sare potasică şi 50 kg. azotat de a- de stat şi colective se face pregătirea plicarea praşiielor, plivit, udat şi în | Vîrfuriie
murile de producţie agricolă, sînt de moniu socotit la hectar). Incorpora magaziilor pentru depozitarea produ
executat pe de o parte lucrări de în rea îngrăşămintelor în sol se va face selor şi pregătirea ariilor de treier. grăşarea suplimentară. Se stropesc l \ ŞEF DE SECŢIE (inginer drumuri, me-
treţinere a culturilor, iar pe de altă cu ocazia primei praşile din această \ canic sau miner)
parte lucrări pregătitoare pentru înce lună. La sfecla de zahăr şi sfecla de IN LIVADA DE POMI: Se con culturile de roşii, ceapă, cartofi, cu Colectiviştii îşi dezvoltă î MAISTRU MECANIC (cu şcoală demai-
perea campaniei de recoltare a păioa- nutreţ continuă lucrarea de buchetat tinuă lucrările de întreţinerea solu zeamă bordeleză 0,7 la sută pentru i ştrî sau studii tehnice medii)
selor şi a altor culturi. In acest scop, şi rărit. După rărit, plantele trebuie lui şi se aplică tratamente pentru combaterea bolilor criptogamice şi se sectorul zootehnic sCONTABIL (cu şcoală medie)
unităţile agricole socialiste şi ţăranii să aibă o distanţă pe rînd de 18—20 combaterea bolilor şi dăunătorilor. In
muncitori cu gospodării individuale cm. la sfecla de zahăr şi 20—30 prima decadă a lunii se fac stropiri face arăcitul la roşii. La această cul In scopul sprijinirii gospodă
vor trebui să aibă în vedere urmă cm. la sfecla de nutreţ. pentru combaterea păduchelui din San tură se execută copilitul şi legatul de riilor agricole colective de a-şi
toarele lucrări: Jose, viermelui merelor, viermelui pru araci. Se plantează răsadurile pentru dezvolta permanent sectorul zoo
Se cosesc trifoiştile (la apariţia nelor, păduchilor de frunză etc., fo- legumele de toamnă (varză, conopidă, tehnic, statul a acordat acestora
IN GIM P: In cursul lunii Iunie florilor) şi se începe recoltarea fîne- losindu-se în acest scop produse „Eca- etc.), şi se recoltează legumele tim mari sume de bani drept credite
cljmatul regiunii oferă cele mai bune ţelor naturale. După ridicarea recol tox 20“, sau D.D.T. emulsionabil. purii. Se strîng şi se depozitează pentru cumpărări de animale.
condiţii pentru creşterea masei vege tei este necesar să se Iacă grâparea Aceste stropiri se repetă după 10—15 tocurile, ramele şi restul inventaru
tative a plantelor. In acest timp însă, acestor culturi. zile. lui folosit la răsadniţă.
căldura şi umiditatea ridicată, oferă
condiţii dintre cele mai bune pentru O atenţie deosebită trebuie acor Pentru combaterea făinării, rapănu ÎN ZOOTEHNIE: In această lună, Din creditele primite, colectiviş i—¦i—¦/—/—*r—' t—*/•—» r~<r ^ r —>/—»r
infectarea culturilor cu buruieni, bob dată în această perioadă combaterii lui, ciuntirii frunzelor, putregaiului cea mai mare parte din timp. vitele tii din raionul Ilia, de pildă, au
şi dăunători. Lucrările indicate în gîndacului din Colorado. Acţiunea va fructelor etc., se face o stropire cu stau la păşune. Se va da atenţie deo cumpărat in primele luni ale a- ţ ANUNŢ \
cîmp, urmăresc să ajute Ia creşterea începe în perioadele indicate de către zeamă sulfo-calcică 2 la sută sau sebită păşunării de tarlale, respec.tîn- cestui an 291 vaci şi juninci, 309
în bune condiţii a plantelor în ve secţiile agricole raionale şi orăşeneşti. zeamă bordeleză 0,5 la sută (în cazul du-se timpul de păşunat. întreţinerea viţele, 738 oi, 62 scroafe pentru
derea obţinerii unor producţii sporite. piersicului se va folosi numai zeama producţie şi 469 porci pentru în
In această lună se vor executa ph- Pentru combaterea cusculei din tri- sulfo-calcică). tarlalelor păscute, îngrijirii adăpos
vltul ovăzului acolo unde această lu foişti şi lucerne, vetrele infectate vor turilor etc.
crare nu este încă executată, prăşi- fi curăţate cu sapa, iar produsul re Se face recoltatul fructelor la ci
tul la porumb, floarea-soarelui, car zultat se va distruge La mazăre, se reşi, caişi, vişini, căpşuni. In stupină se continuă cu supra grăşat. In felul acesta, planul a- - 0ţ
tofi, fasole, sfeclă de zahăr etc. Aceas aplică tratamente în cîmp prin pră-
tă lucrare se repetă încă o dată pînă fuiri sau stropiri cu D.D.T. pentru IN VIE, se continuă prăşitul, se vegherea roirifor şi organizarea co nual de cumpărări este realizat L Pentru excursiile în R.P. Ungară acordate biletelor ne- ţ
combaterea gărgăriţei. Se face recol face plivitul, copilitul şi legarea lăs
. la sfîrşitul lunii: se tace apoi îngră tarea culturilor de mazăre şi orz de tarilor. In plantaţiile tinere se execută loniilor noi. Se introduc rame cu fa pină acum în proporţie de peste [ cîştigătoare de la tragerea Loto Central din 19 mai 1961, au}
şarea suplimentară a culturilor de sfe toamnă. După secerat se efectuează copcitul, după care se refac muşu
clă de zahăr, cartofi şi floarea-soa arătura de vară. roaiele. guri artificiali pentru colectare şi se 60 la sută. ţfost extrase următoarele bilete din regiunea Hunedoara : 1
relui (cu 100 kg. superfosfat, 50 kg.
In vederea organizării campaniei Se execută stropiri cu zeamă bor 1. Seria Au nr. 8.102.280 emis de unitatea 2-201 Crişcior. <
de recoltare, in gospodăriile agricole deleză pentru combaterea manei, hi
executarea stropirilor se va ţine sea vor face roiri artificiale de la fami Tot in această perioadă, din 2. Seria K nr. 0547.910 emis de unitatea 9-2 Deva. ¦J
liile puternice. • fondurile proprii ale gospodă 3. Seria Au nr. 8.133.411 emis de unitatea 9-1 Deva. >
Pe măsură ce fagurii sînt căpăciţi, riilor, colectiviştii au mai cum 4. Seria Gb nr. 090.003 emis de unitatea 8-2 Petroşani.;)
se va face recoltarea mierii, ţinînciu- părat încă 14 vaci, 16 viţele, 19 Posesorii aceslor bilete sînt obligaţi să le depună la}
se seama şi de rezerva necesară stu scroafe pentru producţie şi 693 [ agenţiile Loto Pronosport autorizate, pînă la ’data de 6 iunie'1
El961, orele 13. }
pilor pentru iernare. oi, majoritatea cu fină semifină. V«/ I t 1 I wJ I i <—J U.JuJ '—11- j \~.J i «r-11. - / L