Page 91 - 1961-05

a ru --tD e v a \
L ă că tu şu l N icolae L ungii de la secţia m a şin i u n e lte a
U z in e lo r m e ta lu r g ic e d in C u g ir îşi d e p ă ş e ş te in fie c a r e z i n o r ­ ria de oţel. Aproape to ţî tin e ­ da este satisfăcu t că tinerii ţurilor, săditui pomilor, construi­
m a c u 18 p in ă la 23 la s u t ă , e x e c u tîn ă t o t o d a t ă lu c r ă r i d e rii din brigada sa urmează
cea m ai bună calitate.
F o to g ra fia îl în fă ţiş e a z ă pe tov. L u n g ii, m o n tîn d cu tia de
a v a n s la fr e z a u n iv e r s a lă F . v . 1.
Dacă vă amintiţi, dragi cititori, a-
cam o lună şi ceva am vizitat colec­
tivul care deserveşte agregatele la­
minorului de 650 mm. al 0.S. Hune­
doara. Mi-au plăcui multe lucruri vă­
zute acolo. Mai mult decit toate însă
mi-a plăcut dîrzenia cu care luptă
fiecare om pentru ă reduce cit mai
mult posibil rebutul. In îruntea între­ potriva vinovaţilor. Şi de data aceasta măi slab, a lost repartizat cîte un in- j
cerii dintre schimburi erau atunci la-
minatorll conduşi de tehnicianul co­
munist Alexandru Gira.
Zilele trecute am tăcut o nouă vizită laminat, cine l-a depozitat şl care-i tă. Găci doar mă ştiţi mă bucur din
vrednicului colectiv de laminatori. E-
ram curios să ştiu cum se stă cu re­
butul, care schimb e în fruntea între­
cerii. Pe tovarăşul Eotescu, secreta­
rul de partid, I-ara găsit ca întotdeau­
na voios, amabil.
— Calitatea -s la înălţime. De Ia în­
ceputul lunii şi pină azi (25 mai) a-
vem 0,32 la sută rebut. Admisul e 0,48
la sută...
Un rezultat cit se poate de bun,
mai bun chiar decît cel obţinut cu o
lună înainte. Bineînţeles m-am bucu­
rat. Ce-au tăcut laminatori! pentru a
reduce rebutul ? Cum au muncit ei ?
Răspunsul la aceste întrebări îl poţi
atia de la oricare lamfnator. Biecare
îţi vorbeşte cu însutleţire de măsurile
luate recent de conducerea secţiei sub
îndrumarea biroului organizaţiei de
partid. Nu e unul care să nu-ţi rela­
teze despre „Hora ajustajului“, „Defi­
larea dimineţii" ş. a.
In fond, ce-i cu „Hora ajustajului“? fiecare dimineaţă, Ia ora 7 şi 15 mi­
Dar „Defilarea dimineţii" ? Şi mai
ales, ce legătură au cu îmbunătăţirea
calităţii laminatelor V
In ajustajul laminorului de 650 mm.
era pină de curind o mare încurcătură.
După cum spunea tovarăşul Eotescu,
acesta era locul de muncă din lami­
nor care dădea cea mai mare bătaie
de cap. Laminatele se stivuiau greşit,
în dezordine, din care cauză expedi­
ţia era totdeauna dificilă. Ba se mai
întîmpla, şi nu tocmai rar, să se în­
carce în vagoanele pentru expediţie
laminate de alte sortimente decît cele
cerute. Evident, rebut, cheltuieli su­
plimentare., Erau traşi la răspundere
ba unii, ba alţii, dar înibunătăţiri nu şefi de secţii, adjuncţii lor, secretariit
se vedeau. Gazeta de perete s-a hotă- organizaţiilor de partid. Atunci, în<
*WV VVV/ AAV «./vv ‘v/v'«u
rit să trateze şi ea această problemă.
Şi într-un supliment al său, a apărut
caricatura intitulată „Hora ajustaju­
lui". Oameni (îi recunoşti uşor pe
şefii de schimb şl şetii de echipe), la­
minate, toate laolaltă, joacă o horă
in ajustaj 1 Efectul a tost uimitor.
Opinia de inasă a tost îndreptată îm­
măsurile n-au întârziat Astăzi se cu­ giner în plus.
noaşte precis liecare proiil, cine l-a
locul lui. Dacă o bară nu-i pusă la inimă cînd găsesc lucruri bune şi
locul el, se ştie care echipă a greşit mă supăr loc cînd dau peste rebut.
şi se iau măsuri.
Dar mai interesantă e „Defilarea
dimineţii“.
Intr-o vreme — de curind, bineîn­
ţeles — se înregistrau multe rebuturi.
Vinovatul însă nu putea fl stabilit
totdeauna cu precizie. Se dădea vina
ba pe unul ba pe altul şi neregulile
continuau. In faţa acestei situaţii, bi­
roul organizaţiei de bază a îndrumat ’
conducerea secţiei să organizeze în
nute, o operativă scurtă (de 20—30 '
de minute), la care să participe toţi
şefii de schimb, secretarii organiza­
ţiilor de partid de pe schimburi, maiş­
trii şi laminatorij şeii. Slut, de ase-,
menea, invitaţi şi muncitorii care au
făcut rebut. Pe scurt, se dezbat defi­
cienţele din ziua precedentă. Apoi,
împreună cu toţi participanţii la ope­
rativă, conducerea secţiei vizitează'
toate locurile de muncă. începînd de î
la ajustaj şi terminînd cu cuptoarele
Cu acest prilej se discută concret, la '
faţa locului, fiecare deficienţă, se sta­
bilesc vinovaţii, se iau măsuri pe loc.1
Şi lucrul acesta, după cum spuneam,
se repetă în fiecare zi. Oamenii i-aul
zis „Defilarea dimineţii". Efectul este"
însă cit se poate de bun şi oamenii*
o apreciază.
Şi încă ceva. Se paTe că e pe calei
să se termine şi disputa „O.S.M nr.^
2 — b!uming-650". Recent, conduce­
rea combinatului a luat măsura ca în
liecare zi, la ora 11, să aibă loc o '
operativă la care să participe cei trei ^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
JT a tu rn ă to ria <3e fontă lu-
crează şi echipa comu­
nistului Ioan Speriosu. Aceas­
tă echipă toarnă piese de m a­
re to n aj — 2.000-10.000 kg. —
c a : oale de zgură pentru fu r­
nale, plăci cale de rulare pen­
tru oţelării, corpuri de cioca­
ne pentru forjă, plinii pentru
furnale, corp arzător pentru
caupere la secţiile de furnale
ale C.S.H. Echipa tov. lo an Spe.
rmlnd exemplul comuniş­
tilor, brigada de tu rn ă ­
tori de la turnătoria de oţel
condusă de tov. loan Jure®, a
tu rn a t în luna tre c u tă 103 to ­
ne piese fără rebut. In aceas­
tă lună lucrează de asemene®
fără rebut.
Acestei brigăzi l-a fost în­
credinţată sarcina de a exe­
cuta o comandă urgentă —
turnarea inelelor pentru noua
linie de cim ent ce se află în
construcţie la fabrica din Fi-
eni. Buna organizare a locu­
lui de muncă, executarea co­
rectă şi rap id ă a tu tu ro r ope­
raţiilo r procesului tehnologic’,
l-au permis să reducă timpul
a piatră, extragerea a 58 m.c. ni­
dmunistul loan Lada,
conduce o brigadă de
tineri utemişti de la turnăto­
cursurile şcolii medii serale.
Şeful brigăzii îl a ju tă să-şi în ­
suşească cît mai temeinic m e­
seria, să crească din punct de
prezenţa directorului general sau a )
directorului tehnic, se rezolvă pe Ioc, L cu tă cu aceştia şi le a ra tă cum
operativ, problemele de colaborare
înlre secţii, probleme privind călită-
tea Iingourilor sau a blumurilor.
Au mai fost luate şi alte măsuri.,
Bunăoară, în schimburile de după- )
amiază şi noaptea, cînd se munceai
A lost, aşadar, o revedere plăcu­
Şi mai ales m-am bucurat cînd arn
aflat că în fruntea întrecerii pentru,
calitate este schimbul condus de ingi­
nerul Alexandru Referii, cu numai,
0,17 la sută rebut, !schimbul lui Gira,
c pe locul 111. Ge să-i Iaci, se schiau-,
bă fruntaşii...
GON IROLUL DE CALITATE,
E chipa co n d u să de tov. P etru B o g ă ă n escu de la o ţe lă iia electrică n o u ă a C .s. H u n e­
doara. se n u m ă r ă p rin tre fr u n ta ş e le secţiei. Ea a redus r e b u tu l la ju m ă ta te şi a p ro d u s în ­
se m n a te c a n tită ţi ăe oţel sp e c ia l peste plan.
In fotografie, m em brii echipei, exam inină proba unei şarje.
riosu, lucrează de 5 luni, con­
secutiv fără rebut.
Comunistul loan Speriosu a
reuşit să obţină aceste reali­
zări datorită bunei organizări
a muncii, executării cu grijă
a tuturor operaţiilor de form a­
re şi tu rn a re, respectării cu
stricteţe a întregului proces
tehnologic cerut pentru flecare
piesă în parte.
de tu rn a re şl form are cu 50
la sută. Astfel, ultim ul inel va
fi g a ta în p rim a ju m ă ta te a
lunii iunie. în treag a comandă
va fi ex ecutată astfel cu 10 zi­
le m ai repede decît a fost p la­
nificată.
Pentru executarea In timp
scurt ş i . la nivel tehnic cali­
ta tiv superior a actestei co­
menzi speciale, de care se lea­
gă Intrarea în funcţiune la
tim p a noii linii de cim ent de
la fabrica din Fieni, Ministerul
Industriei Grele a acordat a-
eestel brigăzi un premiu spe­
cial de 10.000 lei, Iar condu­
cerea combinatului un premiu
de peste 6.000 lei.
vedere politic şi Ii controlează
cum studiază ia şcoală, ce no­
te primesc. Tovarăşul loan La­
din brigada sa sînt fruntaşi nu
num ai în m uncă ci şi la în v ă ­
ţătură.
Brigada execută piese meca­
nice necesare reparaţiilor la
secţiile fum aie, oţelării, coc-
sorie etc. Studiind cu atenţie
m odelul şi fişa tehnologică a
fiecărei piese, oonsultînd m ai­
strul şi inginerul, şeful b rig ă ­
zii ştie cum să organizeze cit
mai bine munca pentru ca pie­
sele tu rn a te să fie de bună conducere al clubului muncito­
calitate. El încredinţează s a r­ resc al sindicatelor din Sime-
cini fiecărui tîn ă r în rap o rt cu ria, în scopul stimulării crea­
pregătirea sa profesională, dis­
trebuie executată fiecare ope­
raţie în parte. Lucrînd în a-
cest fel, brigada de tineri ute­
mişti condusă de tov. loan Lada
reuşeşte să producă piese de
bună calitate şi să albă un re ­
but foarte mic fa ţă de cel a d ­
mis.
La 25 mai a. c. colectivul întreprin­ perspective de dezvoltare se
derii „4 Ardealul" din Alba lulia a
depăşit cu 86 tone planul semestrial
de colectare a metalelor vechi. Da la
1 ianuarie pină la 2b mai, s-au colec­
tat şi preda* la I.C.M. 161 tone fier
vechi şi 10 tone tontă veche.
Muncitorii Mihai Forgo, Mihai I.
Ştefan, Constantin Cîrlogea şi şefii
de depozite, Vsevolod Buzilă şi Gheor-
ghe Stăncescu, sînt fruntaşi în această
acţiune.
KJ
C o lectivu l de m im e ă de la
d ep o u l C.F.R. T eiu ş d e s fă ­
şoară larg în trecerea socia­
listă între brigăzi p en tru a
obţine noi succese în econo­
m isirea de cît m ai m u lt com ­
bustibil convenţional. In a-
cest scop au fo s t a n tren a ţi in
întrecere aproape to ţi m u n ­
citorii şi tehnicienii. C om ite­
tu l sindicatului şi conduce­
rea depoului au luat unele
m ăsuri organizatorice m enite
să ducă la în d ep lin irea cu
succes a angajam entului de
a red u ce cu 1 la su tă co n ­
sum ul de com bustibil conven­
ţional, de a obţine o econo­
m ie s u p lim e n ta ră la p reţu i
de c o st de 250.000 lei.
Aşa de exem plu, au fo st
repartizaţi cei m ai buni m e­
canici pe lo co m o tivele ce
p a rc u rg cu rse Iv/ngi, au fo st
organizate cursuri de ridica­
re a calificării, a tît pen tru
m ecanici cît şi p en tru fo-
c h iştt.
Ca urm are, în prim ele p a ­
tru luni din acest an, consu­
m ul de com bustibil conven­
ţional a fo st redus fa ţă de
n o rm a te h n ic ă cu 11,17 la
su tă şi s-a realizat o econo­
m ie de 1.117,5 to n e c o m b u s ti­
bil co n ven ţio n a l, p rin rem o r-
ca rea a 184 tr e n u r i cu to ­
na) sporit şi prin M ă tu ra ­
rea cauzelor ce duceau la de­
fecta rea locom otivelor pe
p a rc u rs. C u cele 1.117.5 to n e
com bustibil convenţional eco­
n o m isite de m ecanicii şi fo-
•-'V/V/N/v.v /V'
in munca ic a
Mobilizaţi de deputaţii circum­
scripţiilor electorale din comuna
Băniţa, (Oraşul Petroşani), 980
de cetăţeni au executat în ulti-
nele luni 7.183 ore de muncă pa­
triotică, economisind 22.633 lei.
Printre lucrările efectuate se
numără transportul a 80 m.c.
sip necesare la lucrările de ex­
tindere de la şcoala elementară
din localitate, desfundarea şan­
rea de noi podeţe etc.
O contribuţie de seamă la rea­
lizarea acestor lucrări a adus
şi comitetul de femei.
MARIA I. DUMITRESCU
corespondentă
— ©©O—
Zilele acestea, consiliul de
torilor literari locali, a hotărî!
înfiinţarea unui cerc literar.
Cercul va purta numele mare­
lui scriitor romîn ».Mihail Sa-
ailveanu“, Laureat al Premiului
Internaţional Lenin „Pentru în­
tărirea păcii între popoare“.
Pînă în prezent, printre mem­
brii acestui cerc s-au înscris 20
de muncitori, elevi şi intelec­
tuali. Intre aceştia, cu reale
numără tov. Aurel Ifrim, Tibe-
riu Marcu, Maria Bob, Rodica
Buzdugan, Nina Vlas şi Teodor
Moldovan etc.
Prima şedinţă de lucru a nou­
lui cerc literar (al 14-lea din
regiune), va avea loc miercuri
31 mai a.c.
i. STĂNESCU
corespondent
chiştii depoului Teiuş, se pot
rem orca 203 tre n u ri de m a r­
fă pe d ista n ţa C oşlariu-Si-
ghişoara. E conom iile su p li­
m e n ta re o b ţin u te la p re ţu l de
cost in aceeaşi perioadă, se
r id ic ă la 231.000 le't.
A ceste succese se datoresc
îndeosebi reparaţiilor de bu­
nă calitate ce se fa c în tre
spălări. P rintre cel care dau
o aten ţie deosebită repara­
ţiei locom otivelor se n u m ă ­
ră echipa com plexă de sub
conducere® m aistrului S im i­
an R ane ea de la re p a ra ţia
locom otivelor cu ridicarea pe
osii. care In cin stea a n iv e r­
sării p a rtid u lu i a term in a t
r e p a r a ţia lo c o m o tiv e i rtr.
50.503 cu 9 z ile m a i d e v re ­
m e. F runtaşe în realizarea de
econ o m ii la co m b u stib il co n ­
venţional sîn t şi echipa con­
dusă de loan P ăcurar cu o
econom ie in p a tru luni de
77.5 to n e şi b rig ă zile de pe
lo c o m o tiv e le cu nr. 50.207 şt
50.214 c o n d u s e de PoiJca
F rancisc şi V asile O iş te a ,
ca re a u e c o n o m is it 97.8 to n e
şi re s p e c tiv 58,2 to n e c o m ­
b u stib il.
Pe baza succeselor ăe pin ă
acum , fochiştii şi m ecanicii
s-au angajat ca în cinstea
zilei de 23 A u g u st să econo­
m isească noi ca n tită ţi ăe
com bustibil convenţional şi
să îndeplinească integral an­
g a ja m e n tu l anual, ăe re d u c e ­
re a p reţu lu i de cost.
I. DUMITRU
E chipa co n d u să ăe to p ito ru l A n d ro n S în zla n ă ăe la tu r ­
nătoria de lingotiere a uzinei „ victo ria “ din C ălan şi-a de­
pă şit p la n u l pe luna aprilie cu p este 1 la su tă .
IN C L IŞ E U : A ndron S în zia n â u rm ă rin d descărcarea fo n ­
te i din cubilou.
OOOOOOOOOOOOOO
o pe ceea ce p riveşte executarea
g Ţăranii m uncitori de
o ogoarele regiunii noastre cu-
o nosc din proprie experienţă
L că obţinerea unor recolte
g sporite depinde în cea m ai
o m are m ăsură de felul cum
a se execu tă lucrările de in-
x grijire a culturilor. De aceea,
g ei acordă m uncii ăe în trefi-
o nere a culturilor o deosebi-
g tă atenţie. Ia tă doar cîteva
g exem ple care oglindesc a-
L cest lucru.
Pe ogoarele
Lucrătorii gospodăriei agri­
cole de s ta t d in M in tia dau
o adevărată bătălie p en tru
urgentarea lucrărilor ăe în ­
treţin ere a culturilor. C hiar
şi în tre ploi, ei ex e c u tă a tît
m ecanic, cit şi m anual p ra ­
ştia în tîia la p o ru m b u l p en ­
tru boabe şi silo z şi la leg u ­
m ele şi za rza va tu rile din g ră ­
dina secţiei din oraşul Deva.
Ca urm are a efortului de-
0 pus de lucrătorii ce deser-
o vesc aceasta u n ita te , pînă
ţ. ie r i s-a e x e c u ta t p e 120 ha.
g ocupate eu p o ru m b boabe şi
g siloz o praşilă cu sapa rota-
o tivă , p e 58 ha. o p ra şilă m e-
0 ca n ică şi p e 59 ha. o p ra şilă
g m anuală.
g La grădina de zarzavaturi
a fo st executată prim a pra­
şilă pe 66 ha. cu ltiva te cu soarelui, cicoare, m e n tă şi o
c a rto fi tim p u r ii şl pc 66 ha.
ocupate cu d iferite alte le­
gum e.
com una usm e
g C olectiviştii din com una şi floarea-soarelui. P en tru o
o Lăpuşnic, se situ ea ză şi în executarea acestei lucrări o
o actuala cam panie p rin tre gospodăria este tem ein ic g
g fru n ta şii raionului Ilia în pregătită.
OCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOX/0
a fabrica de mase plastice de la
Buzău, s-a trecut la producere*
în serie a unor noi produse eIe;tâo-
tehnice din aminoplasi şi bachelită,
căşti pentru petrolişti şi mineri, flo-
toare din policlorură de vinii necesare
în pescuit, precum şi plăci izolante.
De la începutul anului pină acum.
muncitorii de aici au livrat mai mult
de 8 la sută produse din mase plastice
peste plan şl au realizat economii la
preţul de cost de aproape 1.300.000 lei
peste sarcina de plan.
»abrioile de conserve au început să
prelucreze prtmcle cantităiţl de
mazăre şi fructe din noua recoltă.
Pentru asigurarea unei calităţi tot
mai bune a produselor, numeroase fa­
brici au fost înzestrate cu utilaj de
înaltă productivitate. Se folosesc noi
procedee de lucru. La tabrica „ETora"
de exemplu, prelucrarea fructelor se face
in acest an în soluţie de zahăr con­
centrat sub vid, metodă cë permite păs­
trarea intactă a tormei fructului. In a-
cest an peste 80 la sută din producţia
de conserve de legume şi fructe va fi
ambalată în borcane „Omriia“ — foar­
te uşor de desfăcut, în formé şi grainaje
diferite.
Uleie acestea a început popularea
cu peşte a lacului de acumulare
al hidrocentralei „V. 1. Lenln" de la
Bicaz. Au fost introduse în Iac ean-
tităţi însemnate de cuiburi cu icre em­
brionate de ptătică aduse de la Tulcea,
precum şi exemplare de babuşcă pes­
cuite în Lacul Roşul
La această acţiune şl-au adus apor­
tul cercetătorii staţiunii piscicole de Ia
Tarcău şi colectivul Ocolului silvic
Ceahlău.
OOOOOOOOOOOOOO A
lucrărilor de în treţin ere a
cu lturilor. M obilizină la m u n ­
ca cim pului to a te forţele
e x iste n te şi folosind cu prl-
cepere fiecare oră bună ăe
g
lucru, m em b rii gospodăriilor
agricole colective din sa tele
Brlznvc, R ăăuleşti, S tin ceşti,
Strigoanea şi Lăpuşnic, au
reu şit ca p în ă la 29 m a i să
execute praşila I-a pe toată
su p ra fa ţa cu ltiva tă cu floa-
rea-soarelui, cicoare şi m en - 2
tă, pe aproape 80 la s u tă din g
su p ra fa ţa ocupată cu cartofi o
şi p e 41 ha . c u ltiv a te c u le - X
gum e şi zarzavaturi. X
Cu c îte v a sile in 'arm ă co- g
le ctiviştii de aici au în cep u t g
şi p ră şitu l porum bului. Deşi o
ploile căzute din a b u n d en ţă
i-a u re ţin u t o a recu m ăe la ş
lucru, ei au reu şit to tu şi ca
p în ă la d a ta m a i s u s a m in - g
tită să execute p rim a praşilă g
pe 25 ha. o cu p a te cu p o ru m b ,
o
La & . .C .
g
din S în fu h a lm g
oo
F olosind cu pricepere fie - 0
care zi bună de lucru, şi
m em b rii gospodăriei agricole 1
colective din sa tu l S în tu h a lm
(oraşul regional D eva), au o
iz b u tit ca p în ă la 28 m a i să g
execute în în treg im e p rim a g
praşilă la ca rto fi, flo a rea -
o
g
g
g
g
g
sfeclă furajeră. g
g
De la 1 iu n ie — ne sp u n ea o
oo
p reşedintele gospodăriei co-
lective se va începe pra-
şila l-a la p o ru m b şi cea g
ă e-a doua p ra şilă la c a rto fi g
o
o