Page 92 - 1961-05

2 'DRUMUL BO eiALlSM lfLU i Nr. 1999

Reducerea greutăţii pieselor ILUSTRATA €as#íe a te h siitó — sps°ipsi
turnate — în aienfia biroului al
r“11—u—1/—*t* 1r~<r
organizaţiei de partid
L Ca în fiecare zT, poştaşul îşi j Clubul dciupă uin loc Im por­ Vontza sau Mihai Vosae, care
tan t în viaţa m inerilor din Lo-
ţ făcu apariţia în birourile coo- ^ datorită studierii acestor cărţi
nea. Aici vin zi de zi tineri şi au putut să-şi term ine o serie
perativei meşteşugăreşti „Rete- •, vîrstnici pentru a-şi petrece o de inovaţ’ii. La fel ca ei sînt <»
p a rte din timipotl lor liber, în şi m inerii C ristea Victor, Pe-
r Obiectivul principal al între­ şi alte materiale, reducerea pre­ *¦ zaţul“ din Haţeg. De data a- •} mod plăcut şj Instructiv. Din truşca C onstantin şi m ulţi a l­
cerii socialiste ia secţia turnă­ ţului de cost şi în ultima in­ cadrul clubului, biblioteca este
torie a uzinei „Victoria" Că- stanţă îmbunătăţirea calităţii
lan este îmbunătăţirea conti­ muncii noastre.

nuă a calităţii pieselor turnate. Agitatorilor Gheorghe An­ tă, poştaşul întreba: unul dintre locurile cele mai ţii, care frecventînd secţia teh ­ -\
Biroul organizaţiei ele bază drea, Eugen Saunberger şi ce­ — Aveţi aici o salariată cu căutate. Printre cărţile mai des nică a bibliotecii, şi-au îmbo­
P.M.R. nr. 1 turnătorie a an­ lorlalţi li se datorează în ma­ cerute de cititori se num ără şi găţit mult cunoştinţele profe­
trenat în această întrecere în­ re măsură faptul că astăzi fie­ numele de Ana Merian? cele tehnice, C artea tehnică îi sionale, şi obţin rezultate din
tregul colectiv de muncă. care om din secţie are în cen­ La răspunsul afirmativ al se- ajută pe muncitori să-şi îmbo­ ce în ce miai bune în produc­
trul preocupărilor sale îmbună­ găţească cunoştinţele profesio­
In atenţia noastră stă anul

acesta reducerea greutăţii pie­ tăţirea calităţii produselor. Din carnetul nale. Acest fap t îl pot confir­ ţie.
selor turnate la cea prevăzută Biroul organizaţiei de bază a corespondentului ma tovarăşi ca Iuliu Kovacs,
în S.Ţ.A.S., sau chiar sub ea. Dumitru Partila, Gheorghe ZOROCEIU lOAN
Pentru a se obţine rezultate cît indicat ca temă principală de
dezbatere în consfătuirile de corespondent

mai frumoase în această direc­ producţie şi adunările sindicale,

ţie, biroul organizaţiei de bază traducerea în viaţă a măsurilor ilustrată trumos colorată, înfă- B IB LIO T EC A R A
a consultat activul fără de par­ propuse de adunarea generală ţişînd litoralul Mării Negre.

tid, pe cei mai buni muncitori, a organizaţiei de bază. Ilustrata cuprindea pe verso cî- B ibliotecara C onstanţa Vîl- seara literară intitulată „Figu­ E ugenia B irsan, de la se c ţia P.R.A.M . a în tre p rin d e rii r e ­
maiştri, ingineri şi tehnicieni. Măsurile luate, desfăşurarea teva rînduri scrise de o mînă ceanu din cadrul clubului m un­ gionale de electricita te H unedcara-D eva, deşi nouă in m unca
Au fost făcute astfel o serie de nu prea deprinsă cu tocul sau citoresc al oraşului Petroşani ra comunistului oglindită în li­ de verificare a a paratelor eta lo n , lucrează cu m u ltă precizie,
propuneri valoroase. La sorti­ unei munci politice de masă' creionul. Femeia de serviciu Ana a realizat o serie de succese d e p ă şin d u -şi n o rm a cu 8-10 la su tă .
mentul tuburi de scurgere, s-a susţinută în rîndul muncitori­ Merian trimitea cooperativei cu­ frum oase în m unca cu ciartea. teratura noastră“.
propus recondiţionarea utilaju­ lor, maiştrilor, inginerilor si vinte de adîncă mulţumire pen- In 3 luni ea a înscris peste 700 R. BĂLŞAN Ia t-o in fo to g ra fie in tim pul lucrului.
lui, asigurarea de către maiştri tehnicienilor pentru îmbunătăţi­ de cititori, a difuzat 4.774 de corespondent
si de delegatul C.T.C. a contro­ rea continuă a calităţii piese­ f tru tot ce s-a tăcut in scopul în- ţj cărţi şi broşuri, a organizat 3
lului calităţii pe faze de ope­ lor turnate, precum şi urmări­ sănătoşirii sale. biblioteci mobile şi 14 acţiuni Schimbul de influe
raţiuni. La sortimentul radiatoa­ rea minuţioasă a întrecerii so­
re s-a propus confecţionarea de cialiste pe profesii, au f cut ca Ar ti putut oare, în timpul re­
realizările să devină pe zi ce
gimului burghezo-moşieresc, o fe­

utilaje noi la unele repere şi or­ trece tot mai frumoase. Astfel, meie simplă, o muncitoare ca A- cu cartea. La Gurabarza, pe marginea Crişului veniseră din toate părţile ţării. Nu cum sînt cei doi campioni. Şcoala / a
ganizarea mai judicioasă a pro­ am ajuns să reducem greutatea na Merian, să viseze măcar că A|b, se atlă şcoala profesională de se simţeau ei prea bine cînd auzeau mai are o echipă de lotbal clasată pe C
cesului de producţie etc. tuburilor de scurgere de la 10-13 [ va petrece 21 de zile, în mod Printre acţiunile mai im por­ ucenici din localitate. Sînt aici tineri pe cei mal mari spunindu-le „boboci“, locul III pe regiune şi o echipă de /
la sută peste prevederile absolut gratuit, la mare? tan te organizate în ultimul din toate colţurile ţării veniţi să în- La scurt timp însă, au torniat o adevă- volei care susţine întilniri amicale. f
Toate aceste propuneri au S.T.A.S. cît era înainte, la 2-3 tim p se num ără recenziile ro ­ veţe meseria de mecanici şi electrl- rată familie. Iosif Antal, care nu
fost discutate pe larg într-una la sută sub normele S.T.A.S. N1CU SB11CHEA m anelor „Clocote“ de A. G Vai- cienj de mină, lăcătuşi, tmiplari... Dar prea ştia să vorbească bine romîneşte Forţa colectivului L
din şedinţele adunării generale î.a sortimentul radiatoare, 4 re- da, şi „T ăunul“ de Voinici şi cel mai mulţi învaţă meseria de mi­ a simţit căldura colectivului. Colegij
ale organizaţiei de bază şi in­ oere pe care le produceam îna­ După bunul plac ner. Despre munca şi trâmîntările ce­ de clasă, îi acordau tot sprijinul pen­ Secretarul comitetului IJ.T.M. al ^
cluse în planurile de măsuri. inte cu 10-12 la sută mai grele trebuia să plece la ora 10,30. Că­ lor 475 viitori muncitori atli lapte ca­ tru a fi în rind cu ei. Iosif Antal fă­ şcolii, Gheorghe Lazâr, este mereu \
Măsura luată de autobaza lătorii au aşteptat... a.u aşteptat re merită toată atenţia. cea progrese de ia o zi la alta. Acum preocupat de ceva. in atarâ de or- L
Pentru ca ele să dea rezul­ decît prevederile S.T.A.S. le I.R.T.A. Hunedoara de a pune pină la ora 13,30 dar cursa nu a vorbeşte bine romîneşte. L-a ajutat ganizarea unor acţiuni pentru întru- \
tate cît mai bune, conducerea in circulaţie un autobuz intre venit. Şi acesta nu este singurul După aproape doi ani mult să-şi însuşească limba romînă museţarea şcolii, stnngerea de fier »
secţiei a fost îndrumată să le producem acum cu 5 şi chiar f2 Hunedoara şi Călan a fost mult caz. faptul că este un însetat cititor de vechi şi altele, împreună cu ceilalţi
aplice cît mai operativ. Agita­ apreciată. încă din primele zile, Şi acum îşi amintesc prolesorii curţi literatură beletristică. In mai puţin membri ai comitetului se străduieşte
torii au vorbit muncitorilor des­ la sută mai uşoare. cu această cursă a călătorit un Este oare aceasta bună de­ a venit cu aproape doi ani in urmă de un an el a citii cele mai multe să creeze în şcoală un colectiv bine
pre importanţa traducerii în mare număr de cetăţeni. servire a călătorilor ? să dea examenul de admitere un băie­ cărţi din şcoală. Sîrguinla cu care a închegat. Atenţia este îndreptată în
viaţă a acestor propuneri, des­ GH. SPERIOS ţaş de prin părţile Oradei. in timpul învăţat l-a situat printre cei mai buni special spre viitorii mineri, meserie J
pre faptul că reducerea greu­ Dar începutul a fost numai în­ Motive neîntemeiate examenelor, prolesorii l-au întrebat elevi din anul I mineri. Acum nu mai de bază care se învaţă aici. Atunci
tăţii pieselor turnate înseamnă secretarul organizaţiei de ceput. De la un timp cursa a în­ pe Mihăiţă : sînt numiţi „boboci" nici Iosif Antal, cînd se iveşte un caz de indisciplină
reducerea consumului de fontă ceput să păcălească călătorii. In ziua de 13 mai a.c., cetă­ nici Ioan Rădulescu, nici Samoilă elevul respectiv este supus discuţiei
bază P.M.R. nr. 1 — sec­ Uneori pleacă cu intirziere, alte ţenii din oraşul Brad au fost ne­ — Ce vrei să te taci V Moroşan şi nici alţi elevi fruntaşi la colectivului.
ori de loc. dumeriţi atunci cînd au mers la — Miner — a răspuns el. învăţătură ai anului I.
ţia turnătorie a uzinei unităţile de desfacere a plinii. — Să ştii că dacă o să înveţi cu — Cei maj buni băieţi sînt în cla­
Iată un exemplu. In ziua de ambiţie o să ajungi un om de is­ Dezvoltare armonioasă sele de mineri, spunea secretarul. Iar
„Victoria“ Gălan 24 mai, conform orarului, cursa — Nu mai avem pline — spu­ pravă. dacă unul nu tace ţaţă şi după ce a ^
neau vinzătoarele Tudor şi Mihă- Ucenicii din Gurabarza se bucură fost ajutat, atunci se iau alte măsuri.
C o n c u r s P. C. I. iescu. Am vindut-o de dimineaţă. Profesorii observaseră vioiciunea şi de condiţii minunate de muncă şi Aşa s-a întimplat cu Nicolae Pru-
dragostea de a învăţa a lui Mihăiţă viaţă. Conducerea şcolii le asigură o teanu care a fost trecut de la mineri
L'ă Pui a avut loc concursul locul al treilea formaţia din Riu- A doua zi, duminică 14 mai, şi erau convinşi că el va tace treabă hrană bună şi au la dispoziţie dor­ la electricieni pe motiv că nu a reuşit
formaţiilor P.CJ. din comunele Bărbat. chioşcurile de piine au fost in­ bună. Zilele treceau. Mihai Mihuţa, mitoare curate. Pentru a-şi petrece să fie la nivelul celorlalţi elevi din
Baru Mare, Livadia, Kiu-Bărbat, el lise. căci despre el este vorb i, se dovedea timpul liber cît mai îolositor, elevii clasă.
Rîu-Alb, Sălaşul Superior şi Pui. Formaţia din Pui urmează să a fi cei mai bun din ciasâ. Aşa a reu­ sînt îndrumaţi spre Biblioteca şcolii
participe la faza raională a con­ Cetăţenii nu cunosc adevărata şit să încheie primul an cu rezultate care numără peste 7.000 cărţi şi bro: Atenţia întregului colectiv este în­
Pe locul intii s-a situat forma* cursului ce va avea loc in ziua cauză a lipsei de piine din acea bune. In ai doilea an, Mihăiţă, îm­ şuri. dreptată în prezent spre o serie de e- l
ţia P.C.I. din Pui, pe locul al de 4 iunie la Haţeg. zi. Iată cum s-au petrecut lucru­ preună cu ceilalţi colegi ai lui a în- levi care au rezultate mai mici Ia în- • \
doilea cea din Livadia, iar pe rile. ceRut,.Ş.ă fţţcă, practică, in, mină, ală-. Alţii, şi aceşiia sînt foarte mulţi, văţătură, Se apropie sfîrşttul anultu
MIRCEA DAJU turi de muncitori, in primele zile se au îndrăgit sportul. Cînd au aflat că şi elevi ,,ca, Vasile , «oţVF'iâ. Rudol
Pentru a nu se prezenta la lu­ cam temea, -văzînd cum se lucrează colegii lor din anul I, Aurei Zelins- Tîrnăveschi din anul i, Aham Rişcan
învăţător cru duminică dimineaţa aşa cum în subteran. Apoi s-a obişnuit chi şi Bene G. Stelian au devenit, cu din anul II şi alţi cîţiva stau sini'
prevede programul, vinzătoarele şi a îndrăgit mult mina. El nu a lip­ citva timp în urmă, campioni ai ţării cu învăţătura. Aceasta dîn cauză că
;sísase amintite mai sus întrebuinţează sit niciodată de la practică. In ace­ la box juniori, discuţiile au durat pînă lipsesc de la cursuri şi practică
o metodă puţin obişnuită. Ele laşi timp, la şcoală era truntaş la în­ seara tîrziu. Celor doi campioni li
nu scot de la fabrică cantităţi văţătură. in cei de-al doilea trimes­ s-a făcut o primire deosebită. De a- pleacă din şcoală nemotivat, cum
suficiente de piine, tocmai pentru tru al anului acesta a obţinut numai tunci mulţi ucenici au îndrăgit spor­
a nu le mai rămine pentru a note de 8, 9 şi 10. Colegii de clasă tul cu mănuşi. Şi nu numai a tît: ei s-ar zice nu se ţin de treabă Colec­
doua zi şi a-şi face astfel timp au apreciat hărnicia lui Mihăiţă şi
liber duminica. In ziua de 13 l-au ales secretar a) organizaţiei ţfit să Fie fruntaşi la învăţătură aşa tivul însă îi va ajuta să se îndrepte,
mai de pildă, existau în tabrică U.T.M. a clasei.
aproximativ 2.000 kg. de piine, să fie în rind cu toţi ucenicii,
iar vinzătoarele spuneau că n-au
V. ALBI1

Rezultate la fel de burţe au obţinut /•w v ^ w -..

şi colegii Iui de an Mihai Chitu, 1 ^ B@ j ® ©©
Ciheorghe Ton*. M M * fjfkR.I., A l*j ! l l C l i e i © I"© » S IA g B M B llt
xandru Sala şi alţii. Ei depun eforturi \

ce vinde. pentru a încheia anul şcolar cu cele Acum, cînd p înă la în ch eie­ D ram aturgia sovietică a fost
Tov. Dumitru Ighian, preşe­ prezentată în repertoriu prin
E chipa de flu iera şi a că m in u lu i cu ltu ra l din G nlaţi, com una F eneş, şi-a cîştig a t o mai bune rezultate. rea celei de-a XŢII-a stagiuni piesele „In ajun", dram atizare
dintele cooperativei din Brad, de Al. Arbuzov după Ivan Tur-
fa im ă b in e m e rita tă in tre a rtiştii a m a to ri din raionul Alba. C intecele in te rp re ta te de m e m ­ trebuie să ia măsurile cuvenite Au crescut „bobocii" a Teatrului de stat „Valea gheniev, „Scurtă convorbire“ de
brii acestei echipe oglindesc bogăţia fo lclo ru lu i local. pentru ca astfel de situaţii să Jiului“ dîn Petroşani a miai r ă ­ Valentina Levidbva şi „ţicnii!
nu mai aibă ioc. Elevii anului întîi abia începuseră' în d ep ărtat“ de Sava Golovanis-
In f o t o : E chipa de flu ie ra şi din G alaţi, pe scenă, cu p rileju l fa zei regionale a celui şcoala, b t cunoşteau toarte puţin căci' mas doar o lună, se poate a-
de-al V l-ţea concurs al (irg 'fâ p t am atori. precia că bilanţul activităţii de­

puse de colectivul teatrului es­

te rodnic. In zece luni d'e m un­ kii. R epertoriul actualei sta g i­

că, cît durează o stagiune, ac­ uni a făcut cunoscut publicului

Minerii din munţii Apuseni liFsaoe de silfi, lipsuri, pentru operativitatea cu torii, tehnicienii şi m uncitorii din Valea Jiului doi reprezen­
s-au obişnuit ca la sfirşilul fie­ care ia poziţie faţă de stările teatrului minerilor au realizat tanţi ai dram aturgiei univer­
cărei săptămini de muncă să La rubrica „Să ne depăşim pla­ durile cititorilor „Tribuna expe­ tor“. Articolele cu privire la per de lucruri negative pe care le un rep erto riu bogat şi valo­ sale : Bertolt, Bre-cht şi Mari-
treacă pe la comitetele sindicale nul lună de lună ia toţi indicii“, constată. „Petrică Băieşu“ care ros ca tem atiqă. Nu mai puţin veaux, prin piesele „Dom-mil
de secţii pentru a-şi ridica ziarul care este scrisă intr-un mod viu rienţei înaintate“ care este nelip­ forare, armare, susţinerea exca este nelipsit din ziai, biciuieşte de 5 piese din d ram atu rg ia o- P untila şi sluga sa M atti" şi
lor — „Muncitorul miner“. Fără şi interesant sînt publicate nu­ fără cruţare atitudinea şi men- riginaiă au fost prezentate în
meroase materiale despre lupta sită aproape din fiecare număr al vaţiilor miniere, săparea suitori lalifăţiîe înapoiate. Leneşii, chiu­ prem ieră, la ele adăugîndu-se „Jocul dragostei şi al întîţn-
îndoială, pe ei îi interesează în­ depusă de mineri pentru înde­ langii. indisciplinaţii, au tnull de alte două în reluare. „Vlaicu piării“.
treaga presă, toate ziarele la ca­ plinirea angajamentelor luate in ziarului. Din ariicole ca acele in­ lor şi altele, sînt scrise cu corn furcă cu „Petrică Băieşu" a că­ şi feciorii lui“, „Celebrul 702“,
re sînt abonaţi, insă ziarul întrecerea socialistă, pentru spo­ rui prezenţă se face simţită peste „Secunda 58“. „Oameni care Rezultatele bune obţinute în
* „Muncitorul miner“ ii interesea­ rirea producţiei şi îmbunătăţirea titulate : „Cum reuşesc să res­ petenţâ şi constituie un sprijjr tot. in abataje, pe galeriile de tac“ şi altele, au înscris pe a- actuala stagiune dovedesc însu­
calităţii minereului. Din aceste transport. în atelierele de la su­ fişele teatrului numele unor fleţirea cu care colectivul tea. \
ză în mod deosebit, îl citesc cu materiale aflăm rezultatele obţi­ pect graficul orar“, „Cum îmi real pentru tinerii mineri înce­ prafaţă, în birourile administrati­ dram aturgi romîni contempo­ trului s-a antrenat in muncă
plăcere. nute în întrece­ ve Se înţelege că „Petrică Bă­ rani ca Lucia D em etrius, Al.
re de minerii de organizez munca în revir“, pători care îşi ridică nivelul de ieşu“ este un personaj colectiv M irodan, D. Dorian, Al. Voitin şi ne d;au sig u ra n ţa unor noi
„Muncitorul miner“, este un întruchipînd zecile şi sutele de succese.
ziar de uzină şi apare intr-un „Cum am reuşit să excavăm calificare. corespondenţi care sînt prezenţi etc.
tiraj de circa 8.000. MAR IA IOR DACII E
412,6 tn.l. intr-o lună, „Luorînd Am dat ca exemplu cîteva din DUMITRESCU
Parcurgînd colecţia ziarului
nu se poate să nu observi aten­ în două fronturi“ şi altele, citi­ rubricile permanente ale ziaru­ corespondentă

torii ziarului fac cunoştinţă cu lui care arată orientarea lui

evtíie—tm¦**i-'•i*-i'*i•—u'T'tgesusfj1f-e - ,- principală în
ceea ce priveşte

ţia pe care o acordă redacţia la minele Barza » e i1 tratarea proble­ pretutindeni, descoperind cu o-
melor pe care le chiul lor vigilent lipsurile şi
problemelor care frămintă colec­ şi Certej, des­ « s> suatcirciiAţ <tv :.a i ţ*. bsrzj, esmeu ridică cerinţele luind poziţie necruţătoare împo­ In Editura politica au apărut:
tivele de muncă de Ia exploată­ pre succesele ob­ producţiei în ex­ triva celor vinovaţi.
rile miniere Barza, Certej, Zlat- ploatările minie­
na etc.. Iată numaj clteva din ti- - ţinute de briga­ re. Aceste pro­ Bazindu-se pe corespondenţii /\A A A A ^ \A A A A A /V SA A A A A A A A A ,
săi, „Muncitorul miner“ reuşeşte
tlurile articolelor de fond apă­ da lui Dumitru să reflecte intr-o măsură tot mai LENIN — BIOGRAFIE
mare problemele ridicate de via­
rute în ultimul tim p: „Avînt Brătean, care a- 'HOîsii ic cu'sireîFisi ae> ţă, să se apropie de cerinţele ci­ Lucrarea elaborată de un ţa şi activitatea lui V. 1. Le-
titorilor săi. colectiv de autori sub egida nin, marele conducător şi îm
continuu creşterii productivităţii plicînd metoda puşcării selecti­ metodele de muncă ale unor bleme sînt susţinute însă pe larg Institutului de marxism-leni­ văţător al proletariatului
muncii“, „Calitatea, mîndria fie­ ve a obţinut cele mai multe punc­ muncitori şi tehnicieni fruntaşi, şi printr-o serie de reportaje Ziarul „Muncitorul miner“ pă­ nism de pe lingă C.C, al internaţional, întemeietorul
cărui miner“, „Reducerea preţu­ te la calitate, despre îndeplinirea învaţă cum să ajungă din urmă scrise frumos, prin numeroase şeşte pe un drum bun. Intr-un P.C.U.S,, ne înfăţişează via- P.C.U.S. şi al Statului Soviet
lui de cost începe in frontul de angajamentelor luate în întrecete pe cei mai buni. Redacţia ar pu­ corespondenţe — ziarul este timp scurt el a reuşit să-şi im­ tic.
tea să aducă un aport şi mai
lucru, „Rezervele interne să fie de numeroase colective de mi­ mare la extinderea experienţei scris aproape în întregime de pună prezenţa, să-şi tacă simţit LENIN — DESPRE STAT
valorificate“. In cuprinsul zia neri etc. Astfel de materiale e- înaintate dacă ar organiza cu corespondenţi din rîndul mun­ aportul la îmbunătăţirea activi
rului sînt tratate pe larg pro­ xercită asupra cititorilor o pu­ sprijinul organizaţiei sindicale citorilor, inginerilor şi tehnicie­ taţii in exploatările miniere în CONGRESUL AL lll-lea AL UNIUNII TINERETULUI
ternică influenţă mobilizatoare. nilor — prin raiduri anchetă, pa­ MUNCITOR
blemele esenţiale ale exploată­ Credem că acordarea unui spa­ schimburi de experienţa intre co­ gini speciale etc. Este bine ca care apare, să-şi cîşiige încrede

rilor miniere: ridicarea nivelu­ ţiu mai mare in cadrul acestei lectivele sectoarelor şi brigăzi­ in ziar să fie folosite într-o mă­ rea şj simpatia cititorilor mi­
lui de calificare a muncitorilor, rubrici întrecerii socialiste pe lor cu cele mai bune realizări pe sură mai mare astfel de genuri
neri. Sub îndrumarea organiza­ GH. DINDERE
extinderea experienţei colective­ profesii', problemelor privind îm­ care să le redea apoi pe larg în care şi-au dovedit eficienţa. în­ k ACTIVUL FĂRĂ DE PARTID - AJUTOR PERMANENT
deosebi raidurile anchetă pe te­ ţiilor de partid colectivul redac
lor fruntaşe, folosirea rezervelor bunătăţirea calităţii minereului ziar.
Orientindu-se just, în funcţie me de producţie, organizate cu ţiei trebuie să depună în conti­ AL ORGANIZAŢIEI DE BAZĂ.
interne, întărirea răspunderii în şi reducerea preţului de cost,
muncă, folosirea tehnicii noi şi precum şi problemelor privind de condiţiile concrete din între­ ajutorul corespondenţilor şi pre­ nuare eforturi pentru îmbogăţi­
rea .conţinutului ziarului, pentru 92 pag. 0,90 lei

altele de care depinde in ccn extinderea tehnicii noi ar îmbo­ prinderile in care apare, ziarul zentate intr-o tormă vie, ar tre­ creşterea eficacităţii lui, pentru Lucrarea apare în noua co­ lată de o serie de organiza­
mai mare măsură creşterea pro­ găţi şi mai mult conţinutul ru­ a început să publice cu ajutorul bui să apară mai des în ziar. întărirea continuă a legăturii cu lecţie „Construcţia de partid
ducţiei şi productivităţii muncit, bricii şi ar întări in acelaşi timp unor ingineri şi tehnicieni cu Cititorii „Muncitorului miner“ şi de stat“ şi împărtăşeşte ţii de bază din raionul Se-
experienţă, un ciclu de articole apreciază ziarul lor pentru ati­ masele. cititorilor experienţa acumu- garcea, în munca cu activul
îmbunătăţirea calităţii şi redu­ eficienţa ei. fără de partid.

cerea preţului de cost. Un viu interes trezeşte în rin- „In sprijinul minerului incepă- tudinea sa combativă fată de ,w w w v s ,