Page 93 - 1961-05

Nr. 1<Î99 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 8

tm sm pttşt

V I A Ţ A DE P A R T I D CATEGORIA A

Organizaţiilor de bază din G. A X .— LA FOTBAL

sprijin concref şi continuu Joc viu disputat

în caisa lor spre dezvoltare, gospo­ zjnte în cadrul adunării generale ace. pus accent pe munca de primire în rîn­ C am pionatul reţ de fotbal Deşi doar cu citeva minute
dăriile agricole colective — ca şi alte eaşi dare de seamă pe care a prezen­ dul candidaţilor şi membrilor de par­ înainte de începerea meciului
unităţi economice socialiste — au ne­ tat-o in adunarea generală a colecti­ tid. Acest lucru este bun. Dar nu se SERIA l-A 6. C.F.R. Sinieria 17 5 2 10 23:43 12 parte a jocului gazdele mai În­ Minerul—C.C.A. ploaia toren­
voie de îndrumare permanentă şi de viştilor. Ce a realizat prin aceasta or­ poate concepe ca din atenţia organiza­ 7. Retezatul Haţeg 16 4 3 0 17:31 11 scriu de 0 ori pr-in Gogorici ţială încetase, tribunele au cu­
sprijin (ţancret. Şi, cum e îireşc, spri­ ganizaţia de bază? In tond nimic, de­ ţiei de partid să lipsească aproape Parîngul Lonea — 8. Minerul Gheţar 15 5 0 !0 22:41 10 (min. 51), Munteanu (min. 55), noscut cifră record, 6.000 de
jinul şi îndrumarea trebuie să fie asi­ oarece, la adunarea generală a colec­ complect problemele de producţie şi de 9. Şanţ. Hunedoara Hi 2311 10:59 7 Dainian (min. 60 şi 77 din 11 ru­ spectatori. In ciuda terenului
gurate in primul rînd din partea orga­ tiviştilor au participat şi membrii de educaţie. însuşi consiliul de conducere Minerul Vulcan 0-1 !0-01 şi 71), Dan (min. 63, 75 şi 89) complect desfundat, cele două
nizaţiilor de partid — torul conducă­ partid. Cerindu-l tovarăşului preşedinte a! G.A.C. trebuie îndrumat şi orientat ETAPA VIITOARE; Şantierul Hu­ şi Jiboteanu (min. 76). echipe au desfăşurat ţin joc de
tor al întregii activităţi. să prezinte numai pentru membri de înspre probleme vitale dîn gospodărie. In faţa unui numeros public calitate cu acţiuni şi faze in pli­
partid aceeaşi dare de seamă, organi­ — intre care peste 300 vulcă- nedoara — C.F.R. Simenii 1 Minerul Arbitrajul lui Zolcneac l.ridis- nă viteză. Mai tot timpul meciu­
In-cele cp urmează, vom relata unele zaţia de partid respectivă n-a tăcut alt­ Lipsită de îndrumare şi ajutor din neni — s-a desfăşurat un meci Vulcan — Minerul Petri la ; Miner,d lau (Hunedoara) bun. lui, echipele au luptat de la
aspecte a)e muncii de partid din două ceva decît a pus pe membrii de partid partea organului raional şi comunal de specific de campionat, cu multe Ghelar — Retezatul H aţeg ; Minerul egal la egal şi numai greşeaia
gospodării colective şi modul cum co­ in situaţia de a discuta incăodată ace­ partid, organizaţia de bază din Cisiei faze dinamice. Ambele echipe Lupeni (rezerve) — Parîngu! l.oncn ; PETRU TOMA apărării gazde a făcut ca meciul
mitetele raionale de partid respective iaşi lucru. nu şi-a îndeplinit acest rol. Iov, Ni- au luptat cu ardoare pentru re­ Victoria Călan şi Minerii) AiiOtoasn, să nu se termine la egalitate,
Ie acordă sprijinul necesar. coarâ loan, secretarul comitetului co­ zultat, însă fn detrimentul spec­ stau. corespondent aşa cum firesc era.
tacolului fotbalistic.
La Pricaz, Greşit a procedat şi tov. Popa, pre­ munal de partid din .Mihalţ se depla­ SERIA H-A D a d a Gră şfie — Viei oria In min. 1 Ţurcan trage pe
raionul Orâştîe şedintele gospodăriei. El este un om cu sează mereu la Cisţei dar, după cum Gazdele au dovedit aceleaşi lingă poartă ca apoi militarii să
experienţă iq numea de conducere a reiese, se ocupă nesatistâcător de pro­ vechi deficienţe, pase fără a- Sebeşul Sebeş — Metalul Dohta 6-0 !3-0} pornească la atac. In min. 10
In timp ce ne aflăm la gospodărie. treburilor obşteşti şi de partid. Mulţu- blemele vieţii de partid. Era bine şi ne­ cjresă şi imprecizie în şuturile Crişcîor 1-0 !0-0J Dan II salvează de pe linia
Iov. secretar al organizaţiei de bază '.nindu-se să înşire într-o adunare de cesar ca tov. Nieoară să înveţe biroul la poartă, Dacă apărarea a co­ încă de ly început superiorita­ porţii şutul lui Constantin in
lipsea. Avea treburi pe la Orâştie. Din partid numai lucruri pozitive, el lasă organizaţiei de bază din Cistei cum respuns; îna-intarea nu a dat In acest meci, gazdele au do­ tea gazdelor este evidentă. Au timp ce Mihalache era in afara
discuţiile cu alţi colectivişti, ne-am pu­ să se înţeleagă că, personal, ocoleşte să înlnciiTeascâ un Pian de muncă, cum satisfacţie, înghesuind jocul pe minat de-a lungul celor 90 mia. tot timpul iniţiativa şi domină porţii. In acelaşi min. Crişan
tut da seama de lelul cum organiza­ lipsurile, că are un spirit autocritic să pregătească şi cum să ţină o şe­ centru F.chipa Minerul Vulcan de joc, însă nu au reuşit să În­ cu insistenţă» Acarul ar ti pu­ reia cu capul o lovitură de cor­
ţia de partid munceşte. puţin dezvoltat, că-i place să priveas­ dinţă : prin participarea sa la adună­ s-a dovedit mai inspirată în fa­ scrie decît un singur gol in min. tut lua proporţii dacă atacul ner peste poartă. Peste 2 min.
că munca numai sub aspectul ei pozi­ rile generale să ajute concret ia des­ zele de joc, cu pătrunderi ra­ 66 prin Riureanu, datorită apă­ echipei gazde ar ii privit cu toa­ Minerul construieşte un atac.
L.âsindu-i la o parte meritele, tre­ tiv. Acest tel de a proceda e greşit. făşurarea lucrărilor. Dar în loc să facă pide pe extremă, cu multă su­ rării supranumerice a oaspeţi­ tă răspunderea acest meci. Grigore se infiltrează în apăra­
buie s-o spunem că, ţaţa de posibili- De aceea trebuie înlăturat cit mai de­ acest lucru, el s-a limitat la consulta­ dură între compartimente. Uni­ lor. Gazdele s-au comportat mai rea militarilor dar Toma blo­
tâţij rezultatele nu sint satisfăcătoare. grabă. rea planurilor de muncă întocmite de cul gol al partidei a fost mar­ bine în toate compartimentele, Au înscris Răsădeanu (min, chează mingea in picioarele
biroul organizaţiei de bază. declarîn- cat în min. 75 de Mitran, gol avind numeroase ocazii de gol. 12, 23, 71) Niţu (min. 21, 31) acestuia. Dealtfel, cele patru vir-
Principala sa lacună o constituie fap­ in G.A.C. Cisiei, du-se de- acord cu ceea ce i-a losv :arc ic-a adus vulcănenilor două şi Eorincz (min. 18). furi de atac "ale Minerului, au
tul că nu discută destul de organizat raionul Alba prezentai. puncte meritate. Meciul s-a desfăşurat intr-o pus de mai multe ori în peri­
notă de sportivitate, cu excepţia A arbitrat corect Ad. Opitz col poarta lui Toma, obligînd pe
masa de colectivişti şi nu-şi exercită Activitatea de producţie se desfăşoa­ La rîndul s'âu. nici tov. Uobîriă. pre­ p e t r u sto ic an ieşirii jucătorului Marina (Meta­ (Petroşani). Bone (cel mai bun din 22) să
cu destulă pricepere rolul de conducă- ră bm e; colectiviştii de aici şi-au ciş- şedintele gospodăriei nu sprijină în­ corespondent lul), care pentru lovirea jucăto­ dubleze stoperul. Tot alit de so­
lor asupra consiliului de conducere al tigat un merit îndreptăţit, sînt harnici deajuns biroul organizaţiei de bază. rului direct şi injurii la adresa GH. CACUCîU licitat a fost şi Mihalache porta­
gospodăriei. Se ştie că in practica mun­ şi obţin rezultate frumoase in procesul El |este membru al Comitetului raio­ C.F.R. Sim eria — arbitrului, a fost eliminat de pe rul echipei gazdă.
cii de partid, tiu trebuie să se aştepte de producţie. nal de partid Alba. are experienţă îp teren în min. 70. corespondent
numai şedinţe pentru a discuta anumite Min erul A nn oa sa 0-1 !0-1) Dar faptul că Minerul nu a
aspecte ale muncii. Sint folositoare dis­ Dacă din partea organizaţiei de bază conducerea treburilor gospodăriei, Dar. Arbitrajul lui Coşeru (Alba * reuşit să cîştige un punct meri­
cuţiile libere, de la om la om, despre ar exista o iifîirumare mal substanţia­ Felul în care a început jocul Iulia) corect si autoritar. tat se datoreşte si inexplicabilei
problemele ce frămîntâ pe colectivişti. lă. rezonatele lor ar ti şi mai mari. după cit se vede, problemele vieţii de lăsa să se întrevadă o dispută Aurul Zlatna — Şurianul Pc- scăderi a întregii echipe în iiflî-
Asemenea discuţii organizaţia de par­ partid îl preocupă maj puţin. Ca şi de calitate. Ambele echipe N. PF.TRASCU treşli 3—0 (forfait). mele 10 minute de joc. Acelaşi
tid din Pricaz nu ţine decît rar, si Cum stau lucrurile ia Cistei, din colegul său de la Pricaz — Ion Popa luptau cu insistenţă pentru ob­ lucru s-a întîmplat şi in meciu­
atunci, numai cu o parte din colectivişti. acest pulict de vedere ? Din păcate, nu — se cam izolează de Diroul organiza­ ţinerea celor două puncte. Cei corespondent Oe ia Gomssîa regională rile cu C.S.M.S., Dinamo Bacău.
La Pricaz sint colectivişti care nu cu­ tocmai bine. ţiei de bază. mai ia măsuri de unu! care au dominat la început au
nosc perspectivele şepleluluj, rezultatele singur şi manifestă oarecare înfumu­ fost simerienii, dar n-au înscris Mureşul Vinful de Jos — ds fotbal Goitil victoriei pentru C.C.A. a
obţinute de la terma de păsări etc. Din documentele existente la dosar rare. Dacă ar ti mai aproape de pro­ datorită impreciziei în şut cit
şi din discuţiile cu unii membri de par­ blemele vieţii de partid şi dacă ar par­ şi modului organizat in care Metalurgistul Cugir, ® Meciul de fotbal Sebeşul fost înscris de Constantin în
Din discuţiile cu unii colectivişti, am tid rezultă că organizaţia de bază a ticipa personal la rezolvarea lor, ar fi s-au apărat oaspeţii. Sebeş — Şurianul Petreşti (scor
ajuns la concluzia că mulţi din ei sint muncit nu atît cit trebuia. ferit de asemenea neajunsuri. 0-4 !0-1} pe teren 1-1) a fost omologat în min, 82 in urma unei greşeli a
absenţi de la asemenea preocupări, Jocul a fost dominat de gaz­ urma contestaţiei depuse de
i-am întrebat cîte ceva despre ferma Iii luna ianuarie a.c. s-au ţinut 4 Nici biroul Comitetului raional de de, lucru reflectat, şi de rapor­ Jocul a fost echilibrat in re­ Sebeşul Sebeş cu 3-0 în favoa­ apărării.
de vaci şi de păsări. Răspunsurile lor adunări generale. In ziua de 8 a lunii partid nu a manifestat o grijă cores­ tul de cornere 17—1. Unicul gol priza l-a. Bulbucan deschide sco­ rea acestuia. Eug. Bucşe (Sibiu) a condus
au fost: „ Nn ştim cile au "; „Nu ştim respective, în cadrul adunării genera­ punzătoare faţă de organizaţia de bază a fost înscris de oaspeţi la un rul în min. 2. Apoi meciul devi­
cîte sint“. S-ar părea că acestea sint le s-au contirmat agitatorii şi mem­ din Cistei. De la începutul anului şi contraatac în mm. 43 prin M. ne tot mai spectaculos scoţînd 0 Echipele Sebeşul Sebeş şi bine in prima repriză şi slab in
lucruri mărunte. Faptul însă că tova­ brii activului fără de partid şi s-a ana­ pînă la data de 12 mai. nici un mem­ Golgoţiu. în evidenţă superioritatea echi­ Şurianul Petreşti au fuzionai, a doua.
răşii respectivi spuneau că „nu ştiu lizat învăţămintu! de partid. In zilele bru al biroului Comitetului raional n-a pei din Cugir. In repriza a II- continuind campionatul in ca­
cite au“, şi „nu ştim cîte sint", ne-a de 16. 28 şi 30 ianuarie în adunările fost la Cistei pentru a controla şi în­ La reluare deşi iniţiativa con­ a, in min. 48. Bulbucan mar­ drul echipei Sebeşul Sebeş, Me­ /VI, D.
făcut să credem că organizaţia de par­ generale s-au discutat cereri de pri­ druma organizaţia de partid de aici. tinuă să fie de partea gazdelor, chează al doilea gol. Cugirenii ciurile ce urma să le susţină
tid şi consiliul de conducere ai gospo­ mire în rîndurile membrilor şi candi­ Acest lucru spune mult. dacă ţinem nu reuşesc să înscrie. In plus, domină si mai înscriu prin Bar- în continuare Şurianul Petreşti. Alte rezultate
dăriei n-au lămurit pe tiecare colecti­ daţilor de partid. Cereri de primire în seamă de faptul că G.A.C. din Cistei Olteanu ralează un 11 m. tră- tea (min. 53) si Bulbucan (min. vor fi cîştigate cu 3-0 de echi­
vist că toate bunurile gospodăriei, pă- rîndul candidaţilor de partid s-au dis­ a chemat la întrecere toate gospodă­ gînd afară. 85). pele advrir.se. Ştiinţa Timişoara — Sieagul roşu
mintul, recolta, terma de vaci, de pă­ cutat şi în 22 februarie, într-o adunare riile colective din regiune în scopul 3—2 ; Progresul — Corvinul 4—2 ;
sări. construcţiile realizate etc., sint ale generală a organizaţiei de bază. De la de7.vollării şcptelului. Oare biroul Co­ S. AMINTE MMU NANI LUDOVIC c l a s a a îe n t u l Ştiinţa Cluj — Rapid 3—1 ; Dinamo
lor. ale tuturora, sint bunuri obşteşti această dată, biroul organizaţiSi de mitetului raional de partid Alba nu e Bacău — C.S.M.S. 2—3 ; Petrolul —
$i loji trebuie să aibă aceeaşi preocu­ bază nu mai are nici (in proces ver­ interesat ca G.A.C. Cistei să obţină corespondent corespondent 1. Minerul Deva 19 1« V ¦0 94: 7 37 IJ.T.A. 5 -3 .
pare pcbtru păstrarea şi dezvoltarea bal încheiat in adunări ue partid, deşi, rezultate Frumoase în întrecerea din­
lor cu excepţia lunii martie, asemenea adu­ tre G.A.C.,' săli 's’â ‘ciŢlife’'întrecerea1?' Minerul Petrila — Minerul V3.S.T./Q. Alba — Aurul 2. Metal. Cugir 19 15 2 2 72115 32 CLASAMENTUL
nări s-au mai ţinut. Certei 12-0 !3-0) 3. Dacia Orăştie 20 13 2 5 68:29 28
Cit priveşte controlul asupra consi­ Birourile Comitetelor raionale de par­ Ghelar 5-1 ¦1. C:C.A. 23 15 2 6 55:32 :<2
liului de conducere, lucrurile de ase­ Din procesele verbale existente şi din tid Orăşlie şi Alba au datoria să re­ Gazdele şi-au impus de la în­ 4. A.S.T.A. Alba 20 13 1 6 72:27 27
menea nu sint îmbucurătoare. afirmaţia tov. Giurgiu Domnica — se­ flecte serios asupra aspectelor relatate Joc frumos, în care gazdele ceput superioritatea, dar oaspe­ '2. Dinamo Buc. 23 13 4 6 52:25 30
cretară a organizaţiei de bază — re­ mai sus. Gospodăriile colective din Cis­ au avut mai mult timp iniţia­ ţii apărindu-se in cite 8 şi 9 oa­ 5. C.F.R. Teiuş 19 Il 1 7 10:38 23
Am luat ca punct de plecare darea zultă că alte probleme deosebite, or­ tei şi Pricaz fac parte din rîndul gos­ tiva şi au reuşit să cîştige la un meni reuşesc să anihileze multe 3. Rapid 23 9 R 6 29:23 25
de seamă a consiliului de conducere ganizaţia de partid de aici nu a ana­ podăriilor fruntaşe ale regiunii. Per­ scor concludent. acţiuni. Astfel, prima repriză se 6- Sebeşul Sebeş 19 10 1 8 43:38 21
prezentată în adunarea generală a lizat. Şi cîte nu ar ti de discutat! spectivele tor de viitor sînt frumoase termină cu rezultatul de 3-0 prin 7. Metal. Crişcior 20 10 1 9 35:35 21 4. Dinamo Bacău 23 11 3 9 37:30 25
G.A.C. la sfirşitul trimestrului I de că­ Viaţa de zi cu zi ridică mereu noi şl Din zi in zi ele obţin rezultate tot mai Retezatul Haţeg — Rapid golurile marcate de Dan in (min, 8. Aurul Zlatna 19 7 4 8 33:39 18
tre tov, Ion Popa, preşedintele gospo­ noi sarcini care-şi cer rezolvarea în bune. Cum e liresc, au un mers ascen­ Deva 3—0 (îorţqit). 21 şi 45) şi Pirvu (min. 27). In 9. Aurul Certej 19 6 0 13 29:54 12 5. Petrolul 23 9 7 7 40:41 25
dăriei, De la un capăt la altul, darea mod operativ şi bine. Şi nimeni mai dent. de la.bi'ne la mai bine. cea de a doua repriză, oaspeţii
de seamă relata numai lucruri pozitive. bine decît organizaţia de partid nu ie CLASAMENTUL se resimt de pe urma eforturi­ 10. Mureşul Vinţ 19 3 2 14 23:64 8 6. Ştiinţa Cluj 22 11 2 9 41:38 24
Nimeni nu contestă rezultatele frumoa­ poate analiza şi pune la punct în mo­ întărind continuu organizaţiile de lor depuse şi fac faţa din ce în
se ale U A.C. Pricaz. Este o gospodă­ dul cel mai înţelept. In telul cum mun­ partid.¦ritmul de dezvoltare al unită­ ţ. Minerul Vulcan 15 13 0 2 13:11 26 ce mai greu atacurilor Impetu­ 11. Şurlan. Petr. 20 1 3 16 12:78 5 7. Steagul roşu 22 10 3 9 43:35 23
rie fruntaşă. Dar intr-o adunare gene­ ceşte în prezent organizaţia de bază ţilor respective va spori, deficienţele ce 2 Minerul Allinoasa 16 6 4 3 38:12 22 oase ale gazdelor, In această 12. Victoria Dobra 19 0 0 19 9:190 0
rală ta sfirşit de trimestru, o discuţie din Gistei însă, prea multe lucruri nu se mai ivesc vor fi în lătura le la timp. 8. 11.T A. 23 10 3 10 39:38 23
numai despre ceea ce este pozitiv, nu poate rezolva. Şi nu poale pentru că ne‘ezindu-Ii-şe asttel calea spre succe­ 3. Victoria Călan 15 1) 4 2 38:17 22 , UKSE ETAPA VIITOARE: Minerul Deva
nu ştie, însuşi secretarei organizaţiei sele sconlate. — Dacia O răştie; Metalul Crişcîor — 9.- Progresul 23 9 4 10 42:45 22
4. ParjnjiUl Lunca (8 10 1 7 41:22 21 A.S.T.A. Alba ; Victoria Dobra — Mu­
reşul Vinţul. de Jo s; Aurul Certej — m. Şjiinţa Timiş. 23 7 7 9 40:46 21
5. M inerul P etrila 17 8 4 5 40:23 20 Aurul Z latna; Metalurgistul Cugir —
C.F-R. Teiuş; Sebeşul Sebeş, stă. 11. Minerul 23 9 t 13 29:49 n

r?KtansawJwaooâĂsi 12. C.S.M.S, 23 0 6 11 40:44 18

tul industrial. Ne preda un 13. Farul 23 7 4 12 32:52 18
profesor tot atit de admirabil
ca şi Lev Mihailovici Bespalov. 14. Corvinul 23 4 6 13 26:47 14
II preţuiam m ult pe profesorul
Nikolai Ivanq-vici Moskvin, un ETAPA VIITOARE; Steagul roşu
om prietenos, ou o solidă pre­
gătire profesională. Fizica este — C.S.M.S.: U.T.A. — Corvinul:
un obiect greu. Dacă nu cu­
noşti m atem ătiea, te descurci Ştiinţa Timişoara — Petrolul: Farul
greu şi la fizică. Lecţiile p re ­
date dc Meskvin erau intere­ — Dinamo B acău; Progresul — Ra-^
sante. p resă rate cu imagini
e un objcei al comuniştilor. Oricît de de bază ii lipseşte experienţa în mun­ I, StRBU plastice, care ne captivau de-a pici; Minerul — Ştiinţa Cluj: Dina­
binelea, Cei care nu pregăteau mo Bucureşti — C.C.A. (amînat). I
lecţiile prim eau nota „2“, iar
bine ar munei un colectiv, alături de ca de conducere. Nu are nici un an de (?ara: profesorul le pretindea să şi le
corecteze. Nikolai Ivano-vicj
rezultatele frumoase, există şl unele cînd a devenit membră de partid — nu-i slăbee nici o clină pe cei
indolenţi şi se ţinea de capul
neajunsuri care, mai cu seamă într-o pe de o parte, iar pe de altă parte nu » St U M lor pînă cînd, aceştia îşi în su ­ cit Jules Vernes, H erbert WeL-
adunare generală, trebuie dezbătute in i s-a spus cum să lucreze în mod con­ şeau cunoştinţele neînvăţate la Îs şi ceilalţi fan ta şti în dom e­
mod deschis, combătute şi găsite solu­ cret. tim p. niul ştiinţei. Tot ce spusese el
era confirm at de ştiinţă şi de
ţii pentru înlăturarea lor. Colectiviştii Aşa după cum rezultă de mai sus. IHtIE — Unui •tehnician nu-i este experienţele realizate de el în ­
permis să nu cunoască fizica suşi. K. E. Ţiolkovski scria că
din Pricaz însă n-au tăcut aşa ceva în luna ianuarie a. c. organizaţia de CO SM O S — ne spunea el. Ştiţi, doar că după era avioanelor cu elice va
Pămintul se învjrtc-şte conform urma era reactoarelor, iar a-
deoarece darea de seamă nu a creat aici a ţinut 4 adunări generale, ceea legilor fizicii. cestea deja zburau pe cerul
nostru. K. E. Ţiolkovski scria
acest climat. ce contravine indicaţiilor de partid cu Moskvin organizase un cerc despre rachete, iar ele brăzdau
de fizică, în cadrul căruia e- deja stratosfera. Intr-un cu-
Organizaţia de bază de la U.A.C. privire la pregătirea şi desfăşurarea rau prezentate referate despre vînt, tot ceea ce a prevăzut
legile tui Newton, despre m e­ Ţiolkovski, se adeverise. Era'
Pricaz s-a orientat slab şl prin fap­ adunărilor generale. In cele 4 şedinţe (Urmare din ziarul rlnd le-am petrecut la Muzeul canică, despre realizările în do­ absolut logic să se în făp tu ias­
tul că a cerut tov. Ioan Popa să pre- şl în altele care s-au ţinut ulterior, s-a „Drumul socialismului" nr 1998) Erm itaj, printre capodoperele meniul electricităţii. Mie, Ni­ că şi visul lui despre zborul'
In timpul discuţiilor noastre kolai Ivanovici mi-a încredin­ omului în spaţiu! cosmic. Re­
•I 't—>j— /—11—'i—>/—w—'/—>r-' <—‘/—*/—> de Suri Gagarin artei mondiale- Am fost şi la ţat pregătirea unei comunicări feratul l-am încheiat cu u rm ă­
Muzeul Rus, am adm irat ta - despre activitatea savantului toarele cuvinte ale lui Kon-
[ ANUNŢ i deşi re educaţie, Elena Alexe- pilot-.cosixmnaut al U .R .S .S . blourile renum iţilor pieţori rus Lebedev în domeniul pre­ sfantin Eduardovici :
evna susţinea că fiecare c-opi) Erou al Uniunii Snoletic.e ruşi Şi sovietici. Totul era îb- siunii luminii. Referatul s-a
C Pentru excursiile în R.P. Ungară acordate biletelor ne-) este un adevărat univers. Pen­ cintător la Leningrad — şi a n ­ bucurat db succes. Apoi m -am — Omul nu va răm ine veş­
tru a descurca în acest u- a cărui tradiţie revoluţionară sam blul arhitectonic ai o raşu­ apucat de o altă tem ă — „K.E. nic pe P ănvnt, ci. In goana
i câştigătoare de la tragerea Loto Central din 19 mai 1961, ari) nivers — spunea ea — trebuie să fie atît de bogată ca o Le­ lui. şi m onum entele. îm p reu n ă Ţiolkovski şi teoriile sale des­ dun5 spaţiu şi lum ină, la înce­
să alegi căile cele îm i p o tri­ ningradului. Totul am intea aici cu P etrunin zăboveam ore în ­ pre m otoarele-vacbeţă şi călă­ put va pătrunde sfios dincolo
[fost extrase următoarele bilete din regiunea Hunedoara: ) vite p en tru a -1 fac« pe copil despre lupte. Şi zidurile fo rtă ­ tregi lingă oaii de bronz de pe toriile in te rp la n e ta re “. Ţn anost de limitele atmosferei, apoi va
om, trebuie să-i ajuţi inimii lui reţe] Petrapavlovsk, şi podiţi podul Anicikov. O im presie pu­ scop a fost necesar să studiez cu peri întregul spaţiu al şişte-
j- 1. Seria Au nr. 8.102.280 emis de unitatea 2-201 Crişcîor. i de ţine să se întărească in aşa peste Neva, şi corpul fostei u- ternică m i-a produs monumen­ culegerea de povestiri ştiinţifi­ rnului şelar,
m ăsură incit, să poată birui u- zine „Putilov“, în care a lu­ tul înălţat în memoria m ari­ co- fa n-taştioe ale lui K on stan­
2. Seria K nr. 0547.916 emis de unitatea 9-2 Deva. ^ şor greutăţile vieţii. c rat şi a fost răpus bunicul narilor de pe distrugătorii! tin Eduardovici şi o serie de Citind această frază, sim ­
meu Ţimofei Matveev, Ne „Stereguşeii“. Am privit tim p alte cărţi din bibliotecă care ţeam cum inima începe şă ba­
i 3. Seria Au nr. 8.133.411 emis de unitatea 9-1 Deva. -j Vara s-a scurs repede. M-am plimbam prin oraş, ne fotogra­ îndelungat chipurile m arinari­ se refereau la tem a respectivă. tă tot mei puternic,
întors acasă şi mi-am cum păr fiam Ungă s ta tu ia lui P etru lor ruşi, care au preferat să
ţ 4. Seria Cib nr. 690.003 emis de unitatea 8-2 Petroşani, ţ cel Mare, iar Fedea recita : se cufunde îm preună cu va­ Ţiolkovski mi-a răscolit tot Ţoti membrii cercului nostru
sul, decît şă se p re d e a .s a m u ­ Sufletul. Era mai puternic de- au fost uluiţi de puterea ş;
C Posesorii acestor bilete sînt obligaţi să le depună la) T recînd p rin beznă către cer, railor japonezi. profunzim ea ideilor lui ŢlbU
kovski. A supra acestei fraze, a-
tagenţiile Loto Pronosport autorizate, pînă la data de 6 iunieT. Spre în ă lţim i am eţitoare In răstim pul trăit la Lenin­ sem ăn ăto are une} form ulări,
Cu braţ puternic, frîu de fier. grad, ne-am daţ seam a că ne
^1961, orele 13. 1 m aturizasem , devenisem mai îmi atră sese a te n ţia încă Lev
Ai pus R usia în picioare. bogaţi sufleteşte. Una e să ci­ Mihu'lqviei Respalov. la şcoala
w , / , ...J \__ / w J >— t u J u J i— / >__ t \ _ / u J v— / l J l J u J s— f immJ i—J »— / 1—J >— / . ' '— J u - / v _ / v— / \— 1 v—- / ¦ t . u J v—/ \— V• teşti în cărţi despre asaltul m edie din G jatsk. D ar pe a-
In acest oraş şi-au scris ope­ Palatului de Iarn ă, şi a lta să tu rn nu-i ţnţeleşesem întreaga
ra t un ceas, costum şi ghete rele Puşkin, Gogol, Dostoiev­ vezi Arcul de T rium f a-1 fo stu ­ ei însem nătate, cum o înţele­
ski ... Aici, in P ia ţa Senatului, lui C artier General, de sub oa­ geam acum. Şi, probabil, to c­
M. T . Dir. Gen.Tc. Construcţii___________ _________________ _________ _________________ noi. Intr-un cuvîut, n-am ni­ arm atele ţa riste au tra s cu re şi-au început atacul osţaşii mai din această zi s -a n ă s ­
şrapnele în decembrişti.,. Lingă Armatei îţoşii, să treci prin cut în mine o boală nouă
merit-o rău am făcut şi Palatul de Iarnă, într-o dum i­ Piaţa Palatului de Iarnă, să vi­
nică din luna ianuarie 1905, zitezi sălile unde a fost ares­ pentru care medicina încă np
practică de educator, am cîş- ţarul a dat qrdin să se tragă ta t guvernul provizoriu al lui găsise denumire — atracţia
în muncitori... întreaga istorie Kerenski... D upă ce ne-am în ­ nestăpânită spre Cosmos. Ac°st
întreprinderea de cariere nr.2 firad tigat şi ceva bănuţi. a clasei m uncitoare ruse se tors la Saratov, m ult tim p ne simţământ era încă neclar, in­
A venit şi ultim ul an de s tu ­ perinda prin faţa ochilor. Ne­ stăruia încă în minte Lenin­ conştient. dar trăita deja în
dii. De la cărţi şi m anuale tr e ­ am îndreptat în grabă spre gradul, povesteam colegilor cu mine, mă tulbura, nu-mi dădea
Gara finlandeză pentru a ve­ lux de am ănunte cele văzute a- pace nici o clipită,
BuL Republicii 71 fel. 3 8 —95 ceam tre p tat la practica de dea statu ia de bronz a lui Le­ colo.
producţie. Intîi am fost trimis nin, aşezată pe un automobil (Va urma)
blindat. Fizica continua să fţe obiec­
la o uzină din Moscova, apoi tul meu p referat şi la institu-
ziiua eram la uzină, iar sea­
i caută spre angajare pentru cariera la uzina „Vulcan“ din Lenin­ ra m ergeam la muzee şi te a ­
grad, In prim ele zile, îm preu­ tre. Deoarece lucram şi în
schimb de noapte, trei zile la
^Vîrfurile nă cu colegul meu Fiodor Pe-
trunin, am hoinărit prin Le­

j ŞEF DE SECŢIE (inginer drumuri, me- ningrad, cuprinşi de un en tu ­
t canic sau miner) ziasm & nedeşeris. Inchipuiţi-
vă, eram în oraşul pe slujise ca
\ MAISTRU MECANIC (eu şcoală le mai- leagăn Revoluţiei din Octom­
\ ştri sau studii tehnice medii) brie ! Mergeam la Smolnîi, de
unde Lenin a condus Revolu­
ţia, de unde a trim is detaşa­
m ente de m uncitori, soldaţi şi
m arinari să ia cu asalt Palatul

\CONTABIL (cu şcoală medie) . de Iarnă. D ar iată şi Palatul.
Nqvr. „A urora“ legendară..,

Nu există în lume vreun oraş