Page 94 - 1961-05
P. 94
pag-- 4 DRI'M il K SOCIALISMULUI Nr. 1SS9
Presa occidentală despre apropiata • iiii& T c ele jufiimjete ş tiri
întrevedere Hruşciov-Kennedy
PARIS 29 (Agerpres). — In preaj Uniunea Sovietică este gata să ofere nedy, care a cîştigat lupta electorală
ma întrevederii Hruşciov-Kennedy, acestor ţări un ajutor nelegat de con
unele ziare franceze fac un bilanţ diţii politice, „America nu ştie să In S.U.A. în prunul rind prin critlcile
politicii externe americane scoţînd în opună acestei formule decît, feudalis
evidenţă ultimele eşecuri ale politicii mul capitalist. Sub egida unui şah, pe oare le-a adus politicii greşite ale lui
„de pe poziţii de forţă“. a unui Diem, a unui Batista, ea nu
face decît să grefeze cele mai mari Eisenhower-Dulle.s n-a tras şl conclu
„In ajunul conferinţei, scrie săptă- racile ale sistemului capitalist — ine
mînalul „L’Ejcpress", o privire asupra galităţi flagrante, risipa şi ineficaci ziile de pe urma constatărilor făcute în
hărţii lumif descoperă o panoramă tatea, pe un schelet feudal deja sor cadrul acestei lupte, a-a lăsat antrenat
sumbră pentru S.U.A.: tit să fie măturat de istorie. Un ast
fel de sistem nu poate să asigure Libertatelai Manile in s ! Ia constituireade moştenirea lăsată de Eisenhower-
In IRAN, noul prim-ministru Amîni, nici pîine, nici democraţie. EI nu poa 41 de ani de
ales de americani, încearcă cu dis te să dureze. Acest sistem se va pră
perare s i frîneze haosul politic şi buşi şi injecţiile periodice de dolari Dulles. La aceasta s-a adăugat şl pro ATENA 29 (Agerpres). — P .Pe adresa guvernului şi a C. dinIndonezia
economic. Reformele intervin însă prea şi arme nu-1 vor salva“. priile greşeli ale Iui Kennedy care au TASS transmite ; In aceste zile
tirziu. Mulţimile îl aclamă pe Mos- avut drept urmare evenimentele din opinia publică din Grecia se regelui Greciei, sosesc zilnic nile sale actuale. Lukman a
sadîk. Revoluţia poate izbucni în Referindu-se la aceeaşi problemă, Guba şi Laos, amestecul serviciului se pregăteşte să sărbătorească o subliniat că în polida unor
Iran orieînd. ziarul „Gombat“ subliniază că de la cret american in Algeria şi Coreea de dată glorioasă din istoria luptei scrisori în care reprezentanţi ai DJAKARTA 29 (Agerpres). greutăţi mari întîmpinate în ca
eşecul conferinţei la nivel înalt de sud. poporului grec pentru pace, de lea sa, P.C. din Indonezia le-a
In GOREEA DE SUD, Statele Uni la Paris „echilibrul de forţe dintre mocraţie, libertate şi indepen opiniei publice greceşti şi mon — In legătură cu împlinirea înlăturat de fiecare dată cu suc
te trebuie să facă faţă unei crize eco Est şi Vest s-a consolidat tot mai Intîlnirea de Ia Viena — scrie „Die denţa patriei. ces şi a ieşit şi mai puternic
nomice grave. Un pumn de militari mult în favoarea Moscovei“. Trecînd Andere Zeitung* — poate deveni mor- diale cer eliberarea iui Glezos a 41 de ani de la constituirea din această luptă.
inconştienţi au pus stăpînire pe putere în revistă eşecurile suferite de ad mîntul tezei funeste potrivit căreia nu Acum 20 de ani, în zilele în
eu ajutorul armelor americane, în ministraţia Kennedy în Cuba şi sud- mai forţa militară a Occidentului ar tunecatei ocupaţii hitleriste, în care a cucerit dragostea şi ad Partidului Comunist din Indo Partidul nostru, a spus Luk-
condiţiile dorinţei populare din ce în estul Asiei, ziarul scrie: „Nu trebuie crea chipurile baza unor discuţii cu noaptea de 30 spre 31 mai, ris- man, este credincios principiilor
ce mai puternice de unificare a ţării. trecută cu vederea nici actuala at perspective cu Răsăritul; a acelei teze cîndu-şi viaţa, eroul naţional miraţia a sute de milioane de nezia, în aceste zile în diferite internaţionalismului proletar.
Şi aici, un satelit american s-ar putea mosferă care domneşte în America care constituia pină acum tundamenta- Manolis Glezos împreună cu Făurirea şi dezvoltarea sa sînt
prăbuşi brusc. Latină, care caută să aleagă tot mai rea „morală" a cursei înarmărilor şi încă un tînăr grec, A. Santos, oameni din întreaga lume. Tot regiuni ale Indoneziei, au Ioc strîns legate de mişcarea comu
mult drumul neutralismului. Dacă la în realitate slujea la torpilarea propu a smuls de pe Acropole drape nistă şi muncitorească interna
In VIETNAMUL DE SUD, guver toate acestea, scrie în încheiere „Gom nerilor de dezarmare şi la împiedica lul cu zvastica hitleristă. mai multe delegaţii de locuitori adunări şi reuniuni festive con ţională, de apariţia în lume a
nul Ngo Dinh Diem îşi vede auto bat" — se adaugă succesul repurtat rea tratativelor*. U.R.S.S., primul stat socialist
ritatea scăzînd treptat. Americanii în de Uniunea Sovietică în cucerirea Intr-un apel adresat poporu din diverse regiuni ale ţării fac sacrate acestei remarcabile ani din lume. In aplauzele furtu
ţeleg că el este corupt şi ineficace Cosmosului se poate constata că Ducîndu-se la Viena, scrie în înche lui grec, 15 mari scriitori din noase ale asistenţei, Lukman a
dar nu au altul pe care să-l pună prestigiul Uniunii Sovietice a crescut iere ziarul, Kennedy trebuie să înţelea Grecia, printre care K. Varna- vizite primarului Atenei şi oa versări. in cei 41 de ani de declarat: Aprobăm întrutotul
în loc. In cursul vizitei sale la Sai- incontestabil de mult pe plan mon gă că „nu o politică a unei torţe în lis, laureat al Premiului inter teza Declaraţiei Consfătuirii de
gon, vicepreşedintele Johnson n-a gă dial*. chipuite, a imixtiunii politice şi a ca naţional Lenin „Pentru întări menilor politici, cerîndu-le ca existenţă, Partidul Comunist din la Moscova a reprezentanţilor
sit ninjic' mai bun de propus decît tastrofelor militare poate hotărî viitoa rea păcii între popoare", T. Kor- partidelor comuniste şi munCV
o sporire a ajutorului militar ame 4c rea evoluţie a evenimentelor interna naras, N. Vrettakos şi M. Av- Glezos şi ceilalţi democraţi să Indonezia a devenit cel mai toreşti în care se arată că a-
gheris, declară că fapta de e- vangarda recunoscută de toţi a
rican. HAMBURG 29 (Agerpres). — In ţionale ; o astfel de politică nu poate roism a lui Glezos constituie fie eliberaţi imediat. popular partid din ţară ; numă mişcării comuniste mondiale,
©hlnr în AMERK3A, izbucnirile ra presa vest-germană au apărut unele ar una din cele mai luminoase şi este P.C.U.S., cel mai experi
ticole care analizează întrevederea decît să înrăutăţească poziţiile ameri glorioase pagini din Istoria După cum arată ziarul „Av rul membrilor de partid a cres mentat şi mai călit detaşament
siste din Alabama am'intesc că pro Hruşciov-Kennedy in lumina eşecurilor Greciei. Autorii apelului, publi al ei.
blema integrării rasiale rămîne nere- înregistrate de politica „de pe poziţii cane ducîndu-le de Ia o înlrîngere la cat de ziarul „Avghi", cheamă ghi", pentru a sărbători aceas cut de la cîteva mii la 2 mi
Zalvată şi că guvernul federal n-a de forţă" reeditată în ultima vreme In pe toţi oamenii de artă şi scrii Raportorul a vorbit în amă
ştiut să găsească mijloacele pentru S.U.A. şi de unii din aliaţii săi. alta. Luarea de contact şi calea trata torii din Grecia să ceară cu tă remarcabilă dată în Grecia lioane, partidul are organizaţii nunţime despre Consfătuirea de
a grăbi soluţionarea ei. Acestea sînt tărie ca Manolis Glezos să fie la Moscova a reprezentanţilor
’doar cîteva exemple; mai există şi Eşecurile politicii americane, scrie tivelor poate constitui o ieşire dintr-o eliberat imediat. a sosit cunoscutul jurist francez în întreaga ţară. partidelor comuniste şi munci-
altele. Pe întregul cuprins a! conti reşti şi, prin evoluţia evenimen
nentului African şi sud-american po ziarul „Die Andere Zeitung", se dato- situaţie în care Kennedy a fost împins E. Nouveaux. Se mai aşteaptă La adunarea testivă care a telor din Indonezia, a exempli
ziţiile occidentale devin din ce în ee ficat justeţea incontestabilă a
mai fragile. resc în primul rînd taptului că „Ken de continuarea unei politici greşite şi şi sosirea altor personalităţi cu avut loc ia Djakarta, Lukman, aprecierii făcute în Declaraţie
„Express“ subliniază că în timp ce care implică primejdia unor catastrofe concepţii politice diverse. prim-vicepreşedinte al C. C. ai asupra actualei situaţii a luptei
şi mai mari“.
Cererea „Libertate lui Mano P.C. din indonezia, a rostit o naţiunilor pentru independenţa
lis Glezos I", a devenit cererea amplă cuvîntare în care s-a re
tuturor oamenilor de bună cre ferit la etapele principale ale
dinţă din întreaga lume, scrie [ dezvoltării partidului în cel 41
ziarul „Avghi". i de ani de existenţă şi la sarci-
KS- ---------------- -------
; Mifing împotriva politicii rasiste
a guvernului Uniunii Sud-Africane
Sesiunea Comitetului LONDRA 29 (Agerpres). — les Pannell; T. Evans secretar
Ë x e e u t f v a l U.I.S. La 28 mai la Londra a avut loc al filialei din Walles-ul de sud
un mare miting în sprijinul lup al sindicatului naţional al mine
tei popoarelor din Uniunea S.ud- rilor, şi alte persoane.
Africană împotriya politicii ra
siste a guvernului Uniunii Sud- Participanţii la miting au
Africane. adoptat o rezoluţie in care cer
Declaraţia lui HAVANA 29 (A gerpres). — aşa-num itelor „mijloace paşni La miting au luat ouvîntul guvernului englez să aplice sanc lor. Lukman i-a îndemnat pe
După cum s-a an u n ţat, la 26 ce“, adică mijloace cu caracter parlamentarii laburişti Fenner ţiuni oficiale guvernului Uniunii comuniştii din Indonezia să in
BUDAPESTA 29 (Agerpres). telui Kennedy este cu totul alta. miai a a r a t Loc la H avana pri- economic, politic, social şi cul Brockway, H. Marquand şi Char Sud-Africane. tensifice lupta pentru deplina
mla şedinţă p len ară a Comite- tural. Monopolurile recurg din independenţă naţională şi pen
Am toată încrederea în apropia Trebuie remarcat că unele per tullui Executiv al Uniunii In te r nou la intervenţia m ilitară fă societatea noastră tru transformări democratice în
naţionale a Studenţilor (U.I.S.). ţişă în treburile ţărilor latino- ţară.
ta întîlnire dintre Hruşciov şi sonalităţi oficiale de seamă din am ericane. Acest fa p t este do
Participanţii Ia sesiune au vedit printre altele de exem-
Kennedy şi sper că ea va fi Statele Unite au vederi extrem ascultat raportul „Solidaritatea pleJe G uatem alei şi Cubei. Vre este ceva putred
internaţională a studenţilor cu m urile se schimbă însă, a sub chiar ia rădăcinăa1
fructuoasă şî folositoare pentru de înguste. America Latină în lupta îm po liniat Alvarez. Trăim la m ijlo Noi arestări
triva imperialismului, pentru cul secolului al XX-lea şl im — Declaraţia laburistului Harold Wilson — în Spania
poporul american, a declarat Vorbind de relaţiile economi eliberarea n aţio n ală şi reform a perialiştii nu miad pot stăpîni
învăţăm !ntului“, prezentat de nepedepsit în America Latină.
industriaşul american Cyrus ce dintre ţările socialiste şl ca Pedro Alvarez’ (Venezuela), vi
cepreşedinte al U.I.S. Caracterizînd m işcarea stu
Eaton, care s-a oprit la 28 mai pitaliste, Eaton a spus : Sînt de denţească latino-am ericană, ra
Raportorul a relevat munca portorul a arătat că principala
pentru trei ore la Budapesta în părere că atît pentru o parte ei tră s ă tu ră o constituie iden LONDRA 29 (Agerpres). — datorită faptului că pentru obţi- LONDRA 29 (Agerpres). —
Intensă a studenţilor latlno- titatea deplină a intereselor „In societatea noastră este ceva nerea acestor comenzi, ministrul
drumul său din Bulgaria spre cît şi pentru cealaltă ar fi util am ericanl oare nu se limitează stud'enţimii şi popoarelor, strîn- putred chiar la rădăcină, dacă de Război al Angliei a fost ne- Săptă-nîlnalul britanic „Sunday
5i,,,rodp,i.çr,,ç3 ,,/\meriça, ,să .pună sa leg ă tu ră a studenţim ii cu nu putem s-o .scoatem la capăt voit să dea mită, sub iorma pju- D ispatch“ Informează că recent
Statele Unite. capăt discriminărilor în dome la activ itatea un iv ersitară, ci alte p ă tu ri afle societăţii, în producînd mărfurile de care are nerii unor noi poligoane de In- In Spania au fost efectuate noi
M-am convins că în ţările niul comerţului cu ţările socia participă îm preună ou poporul special ou organizaţiile m unci nevoie întreaga lume, şi sîntem strucţie la dispoziţia trupelor arestări tn legătură cu desco
toreşti şi ţără n eşti. în schimb nevoiţi să ne bazăm vest-germane, fără să mai vor- perirea unul complot Îndreptat
lagărului socialist se depun lor la lupta pentru lichidarea pe exportarea către germani a bim de încheierea cu R. F. Ger- îm potriva lui Franco. P este 200
m izeriei şi analfabetism ului. La dezbateri au luat cuvîn- armelor aducătoare de moarte", a mană a unui acord potrivit că* de persoane au fost arestate,
eforturi serioase pentru menţi liste. Intorcîndu-mă în patrie, tul pînă In prezent delegaţii declarat la 28 mai liderul labu- ruia ea poate să construiască mal ales In provlnica Andalu-
nerea păcii în întreaga lume, mă voi strădui să conving de Anallzlrvd a c tu a la situaţie din rist englez, Harold Wilson, prin- din nou distrugătoare, sia, In urm a unei „vizite de
America Latină, vorbitorul a urm ătoarelor ţ ă r i : Sudan, Ce cipalul expert al Partidului la- propagandă“, pe care Franco
a spus în continuare C. Eaton. acest adevăr cercurile economi arătat că dom inaţia imperia- hoslovacia, Irak, Africa occiden burist pentru problemele econo- Ziarul „Reynolds News", cri- a făcut-o acolo. „Raiduri ale
llsimului am erican tn ţările tală, Ecuador, Romînia, Franţa, mice, luînd cuvîntul la o întru- tică cu asprime într-un articol poliţiei au fost organizate, de
Situaţia din anturajul preşedin- ce si politice influente. P o rto Rico, Cuba, Peru. Ei şi-au nire a tinerilor socialişti la redacţional tîrgul dintre guver- asemenea, la Madrid, Cordoba,
exprim at solidaritatea frăţeas Skegnes (partea de est a An nul englez şi milftariştii vest- G ran ad a şi In alte localităţi"
=s»: că ou studenţii cub ani şi cu în gliei). germani. — adaugă săptăm înalul.
tregul popor al Cubei eroice,
Tratativele franco—a lgerien e de la Evian m anifestlndu-şi hotărîrea de a Comenfînd comunicatul co Acest tîrg, scrie ziarul, este Persoanelle arestate, bărbat!
lu p ta îm preună cu studenţii mun dat publicităţii in urma tra şi fem ei, sîn t deţinute fă ră a
EViAN 29 (Agerpres). — La după-amiaza. Potrivit înţeîege- cubani pentru apărarea revo tativelor dintre ministrul de răz prezentat ţării ca o contribuţie fi judecate, fiind considerate
luţiei. boi al R. F. Germane Strauss, duşman.! al statului — preci
29 mai, la Evian a avut loc cea rij stabilite^ nu s-a tăcut cu- la lupta împotriva şomajului şi zează „Sunday Dispatch". Amin
nQSCut cele discut ate. Sesiunea Comitetului Execu şi ministrul de Război al Angliei' tind de vizita pe oare o va face
de-a cincea şedinţă a delegaţii- tiv al Uniunii Internaţionale a la extinderea exportului. Aceste săptăm îna aceasta In Spania
Viitoarea şedinţă va avea loc Studenţilor continuă. Watkinson, In care se vorbeşte m inistrul de Externe britanic,
lor care participă Ia tratativele pretexte ignorează Insă proble Home, ziarul califică aceste
franco-aigeriene. Au avut loc despre intenţia Germaniei occi arestări drept „un preludiu
ma principală şi anume înarma d ram atic“ la tratativ ele oficiale'
tratative atît dimineaţa cît şi miercuri 31 mai. dentale de a plasa în Anglia dintre Home şl autorităţile
rea Germaniei occidentale. Ni franchiste.
Americii Latine duce la scăde mari comenzi de armament
meni nu poate să nege, subli
Scopul apropiatei calatorii a iui Stevenson rea continuă a nivelului de trai şi muniţii, Wilson a spus : Mi
al popoarelor lor. Recentele niază ziarul, că înarmarea pînă
nistrul nostru de Război, Wat
în America de sud evenimente din America Latină in dinţi a Germaniei occidentale
a spus efl, a ra tă că im perlalis- kinson, a fost nevoit să se roage
WASHINGTON 29 (Agerpres). - S.U.A. le arată acestora ce prăpastie imul nu se lim itează la încercări nu contribuie la întărirea păcii.
La 28 mai Casa Albă > anunţai că la există între Idealurile proclamate de
cererea preşedintelui^ Kennedy, repre Statele Unite şl ceea ce se întîmplă în de a supune popoarele acestui
zentantul permanent aj S.U.A. la tapt. continent numai cu ajutorul
O.N.U., Adlai Steveiuon, va pleca luna
viitoare într-o călătorie de trei săptă-
mîni în America de sud. Stevenson va In Franţa şi Algeria ------ -------¦.------- ------ ~ ~ Baa
vizita capitalele a zece ţări sud-ameri-
cane. Scopul vizitei este de a căuta Coptiimă aieisfetele fasciste de ministrul de război al R. F.
împreună cu conducătorii acestor ţări ale altracolaeiallştiles*
„noi căi de colaborare interamericană*. Germane să cumpere armament C o n g resu l p e în treaga A frică
englez. Lucrurile se complică şi
Adlai Stevenson a de'olarat că vizita
Iui în America de Sud este în legă PARIS 29 (A gerpres). — Mostaganem, Orleansvllle, Con sin d icatelor
tură şi ca aeslunea „Consiliului econo- Agenţia France Presse relatea stan tin e, Vilar, au a r a t loc
*¦ mic şi social Interamerican", care se ză că în tim p ce la Evian con peste 36 de a te n ta te ale ele Scurte ştiri • Scurte ştiri CASABLANCA 29 (Agerpres), Guvernele acestor ţări acceptă
deschide la 15 iulie la Montevideo şi tinuă tratativele dintre dele m entelor ultracolonlaliste care Reprezentantul Republicii Gui amplasarea pe teritoriul lor a
la care, după cum anunţă Buletinul gaţia franceză şi cea a guver au provocat m o artea a 15 p e r MOSGOVA 29 (Agerpres). — TASS la 28 mai un grup de circa 160 de per neea, Diallo Seidu, a prezentat unor baze militare, participă la
de ştiri al Casei Albe, va ti lansat nului provizoriu al Republicii soane şi răn irea gravă a altora. transm ite: Răspunzînd invitaţiei Go- soane a manifestat în piaţa din faţa la primul congres pe întreaga combinaţii economice cu puterile
olicial planul american „Alianţa pen Algeria, în F ra n ţa ca şi în Al mitetului Central al Partidului Muncii sediului O.N.U. în tavoarea dezarmă Africă al sindicatelor, raportul: imperialiste.
tru progres“. geria atentatele elementelor In Franţa, in noaptea de du din Coreea şi a Cabinetului de mi rii. In cadrul unui miting organizat pe „Programul general de acţiuni
teroriste, grupate In sînul o r minică spre luni au fost Înre niştri al R.P.D. Coreene, la 29 mai loc participanţii au rostit cuvîntări în unice ale sindicatelor pe plan Faptul că nu există o organi
Atît călătoria lui Stevenson cît şl g istrate m ai m ulte explozii şi a plecat la Phenian o delegaţie so care au chemat la o demonstraţie ma naţional şi pan-african faţă de zaţie sindicală pe întreaga Afri
sesiunea de la Montevideo se înca ganizaţiei teroriste „arm ata se a te n ta te eu bom be şi grenade vietică condusă de Aleksei Kosîghin, sivă pentru data de 15 iunie la Gro- probleme ca războiul din Alge că cu o structură precisă face să
drează în eforturile Statelor Unite pen la Lyon, Lille, Nantes, Paris. membru al Prezidiului 0. Q. al ton, statul Conneoticut, unde se află ria, colonialismul şi neocolonia- scadă potenţialul de luptă al
tru o contracara influenţa crescîndă a cretă“, se multiplică. In urm a acestor atentate fas P.G.U.S., prim-vicepreşedinte al Con o bază de submarine înzestrate cu ra lismul, discriminarea rasială, mişcării sindicale pe acest con
revoluţiei cubane în masele largi din In ultim ele 48 de ore, subli ciste, au fost om orîte trei per siliului de Miniştri al U.R.S.S. chete „Polaris‘,t experienţele atomice în Sahara“. tinent. Este necesar, a subliniat
ţările latlno-americane şi de a recîş- soane, iar alte două au fost raportorul, ca masele de oameni
niază agenţia France Presse, rănite grav. HANOI 29 (Agerpres). — La 28 ROMA 29 (Agerpres). — Pe colina Raportorul a declarat că „uni ai muncii să fie mobilizate in
mai, 300.000 de oameni ai muncii Palatină din Roma au tost descoperite tatea de acţiune nu ar avea nici jurul unor lozinci precise şi
în oraşele algeriene Oran, Setif, din capitala R.D. Vietnam au mani resturile unei construcţii toarte vechi, un succes dacă ţelurile care tre clare.
festat pe străzi pentru a-şi exprima apreciată ca datînd din primul secol buie atinse nu vor fi stabilite
tiga o parte din prestigiul pierdut cu Indignarea faţă de provocările impe înaintea erei noastre. Au tost dezgro precis“. Diallo Seidu a spus că aceste
rialiştilor americani în Vietnamul de pate, între altele, în stare relativ bună, lozinci politice trebuie să fie
prilejul încercării de Invazie a Cubei. sud. două încăperi cu pereţii împodobiţi cu Diallo Seidu a subliniat că lupta împotriva colonialismului
fresce de o deosebită valoare artisti structura politică şi economică a şi a imperialismului, lupta pen
Planurile americane de „ajutoare“ a La mitingul care a avut loc cu că. Locul în care se aîlă aceste con ţărilor africane este extrem de tru independenţa tuturor ţărilor
acest prilej, a luat cuvîntul Ton Duc strucţii face să se creadă că ea ar fi o diferenţiată. Exista ţări care africane, pentru consolidarea in
ţărilor latlno-americane sînt însă în- Thang, vicepreşedinte al R.D. Vietnam, parte din palatul imperial al lui August. continuă să se afle sub domina dependenţei în ţările aflate pe ca
preşedinte al Prezidiului G.G. al Fron ţia străină. Altele, cu mari sa lea dezvoltării progresiste, lupta
tîmpinate cu suspiciune de opinia pu tului Patriei din Vietnam. După părerea arheologilor, aceasta crificii, şi-au cucerit indepen împotriva instaurării neocolonia-
blică din aceste ţări. „Programul lui este cea mal importantă descoperire denţa, au obţinut unitatea na lismului in Africa, lupta pentru
Kennedy, se spune într-o declaraţie a PHENIAN 29 (Agerpres). - La arheologică tăcut la Roma în ultimul ţională, politică şi sindicală şi apărarea libertăţilor democrati
lui Benjamin Miguel, lider al Parti 28 mai au sosit în portul Cihonciji secol. desfăşoară lupta pentru menţi ce şi sindicale, lupta dîrză împo
dului Social-Democrat din Bolivia, nu navele „Tobolsk" şi „Krilon", avînd nerea cuceririlor. Există ţări in triva includerii statelor africane
la bord 1.027 de cetăţeni coreeni care MONTEVIDEO 29 (Agerpres). TASS dependente în care clasa munci în organizaţii neafricane care ur
constituie un ajutor ci reprezintă nu se repatriază din Japonia. transim te: Respingînd propunerea gu măresc amplasarea de baze mi*
vernului de a se amina reglementarea toare duce o luptă permanentă litare in Africa.
mai o parte din bunurile fabricate cu Agenţia Centrală Telegraiică Co conflictului, cei 13.00U de feroviari din
materiile noastre prime cumpărate la reeană relatează că pînă Ia 28 mai Uruguay, care cer mărirea salariului împotriva feudalilor. Insfîrşit După discuţii, raportul liii
s-au .înapoiat în R.P.D. Coreeană ve au hotărît să continue greva declarată Diallo Seidu a fost aprobat in
preţuri derizorii". nind din Japonia 00.659 de cetăţeni la 3 mai. 6a rezultat al grevei, circu există ţări care, sub paravanul unanimitate de participanţii la
Nu în mică măsură contribuie la coreeni. laţia trenurilor este paralizată complet. Congres.
unei independenţe tictive, fac
nepopularitatea planurilor americane şi NEW YORK 29 (Agerpres). —
Agenţia Associated Press relatează că parte din organizaţii neairicane.
practicile rasiste din S.U.A. care în u1-
limpul timp au luat o atît de mare am
ploare. Fostul ministru a1 Muncii al
S.U.A., republicanul James Mitchell,
arăta într-o declaraţie că sud-amerîca-
nii dispreţuiesc ajutorul american, pen SAN FRANCISCO : Aspect de ia marşul păcii la care au
tru că discriminarea rasială din participat mii de cetăţeni ame ricani.________ _______________
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită In numerar con lor rn aprobării Direcţiunii ©eneraie P.T.T.R, nr, 268.32Q din 6 noiembrie 1949. ; Tiparul: Întreprinderea Poli grafică .1 Mai“ — Deva.
