Page 95 - 1961-05

«ă » PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA /
Anuí XÜI. Mr. 2000
IN VALEA JIULUI
Telinlea nouă
cucereşte teren
Ln 25 de zile d in lu n a m a i, m in e rii din V alea J iu lu i au
e x tr a s in a fa r a sa rc in ilo r de p ia n 15,605 to n e de c ă rb u n e .
C olectivele m inelor P etrila, V u lca n şi U ricani — care laolaltă
au d e p ă şit p la n u l cu cea. 14.000 to n e — s în t fr u n ta ş e in în ­
trecerea pe bazin.
La obţinerea acestor su ccese, p rin tre altele, au co n tri­
buit noile m a şin i şi u tila je m in iere in tro d u se în a b a ta je în
ultim a vrem e, cum sîn t m aşini de încărcat de m are producti­
vitate. craţere m oderne, su sţin erea m odernă a lucrărilor m i­
niere ele.
O maşină m ult solicitată: GNL - 30 M
Brigada de mineri condusa
de îoan Nicoiae, care lucrează
in ab ataju l 6 al sectorului T de
ia m ina Uricani, a prim it de
curînd o m aşină de în cărcat de
tipul GNL-30 M.
A jutaţi de ingineri şi m aiştri,
minerii s-au deprins cu noua
maşină. Planul l-eu realizat, ba
l-au şi depăşit. In 25 de zile
din luna mai depăşirea lor de
Se extinde armarea modernă
Volumul lucrărilor miniere
susţinute cu procedee moderne
creşte mereu. Nu este zi în care
in minele din Valea Jiului să
nu se armeze metalic. Acest lu­
cru duce, Înainte de toate, la
reducerea consumului specific
de lemn de mină. la sporirea
productivităţii muncii şi evi­
dent, la micşorarea costului
cărbunelui extras.
De curînd, ia m ina Lupeni,
pe stra tu l 18 în blocul Vi. în
Un nou craţer blindat
Numai In prim ele 25 de zile
din luna mai, minerii din Pe­
trila au extras în afara sarci­
nilor de plan 0.900 tone de c ă r­
bune. In zilele de 22, 23, 24 şl
25 mal, depăşirea zilnică de
plan se ridică La coa. 600-650
tone de cărbune.
Succesul se explică îndeosebi
prin folosirea metodelor de
miuncă avansate şi a u tila je ­
lor moderne, de m are capaci­
Pentru cei mici
© ln cinstea Zilei podăriile agricole co­
internaţionale a copi­ lective. Astfel, în raio­
lului în oraşul Petro­ nul Sebeş au fost
şani, Comitetul orăşe­ deschise 24 grădini­
nesc al femeilor a ţe, în raionul Alba
organizat 10 colective 34, în raionul Haţeg
care au acordat con­ 12, în raionul Ilia 20
sultaţii copiilor de de grădiniţe etc.
virstă şcolară, in ve­
derea însuşirii in bu­ ® In perioada pre­
ne condiţiuni a lecţi­ mergătoare sărbăto­
ilor pentru examene. ririi zilei de 1 Iunie,
Aceste colective au majoritatea comisiilor
fost formate din tova­ şi comitetelor de fe­
răşe profesoare. mei din regiune au
organizat diferite ma­
• In întreaga regi­ nifestări artistice. Su­
une s-au deschis în mele realizate cu a-
cinstea zilei de 1 iu­ cest prilej au fost
nie 116 grădiniţe se­ destinate procurării de
zoniere, >’are funcţio­ cadouri pentru cei
nează pe lingă gos­ mici.
»AV' /A» .
C înd a fo s t c h e m a t la şefu l
{ şantierului, m eşteru l M arin
M arcu a p rim it cu bucurie pro­
punerea acestuia de a condu­
ce lucrările de co n strucţii a
şcolii de 8 clase. F iind o lu ­
crare im p o rta n tă şi destu l de
pretenţioasă, şeful şantierului
cum pănise cui anum e să-i încre-
L dinţeze sarcina. C om unistul
% M arin M arcu, dovedise în re-
< p eta le rîn d u ri hărnicie şi pri-
\ cepere in lucrările de con-
^ stru cţii din noul oraş m u n ci-
< to resc Călan. Şi şefu l şa n tie -
i ru lu i n u se înşelase. C înd i-a
( fo st tra n sm isă sarcina de a
< co n stru i şcoala, m eşteru l M a-
ţ rin M arcu, după ce a stu d ia t
proiectul, şi-a lu a t a n g a ja ­
m en tu l să term in e lucrarea
c o m p le c t la 23 A u g u st fa ţă de
t e r m e n u l d in p la n d e 15 s e p ­
tem brie.
Dar cînd au început lu cră ­
rile de tra sa re a fu n d a ţiilo r
} s-a co n sta ta t că am plasa-
/ m entul dat de proiectant
ioam -üfcva1
BHHI
Miercuri 31 mai 1961
plan se cifrează la 450 tone de
cărbune.
Asemenea maşini, introduse
pentru prim a oară la Lupeni
şi recent la Uricani, sin t soli­
citate şi de celelalte exploatări.
Se preconizează oa în curînd
o m aşină GNL-30 M să fie in­
trodusă la mina Vulcan, la o
lucrare de înaintare.
abatajul frontal în care lucrea­
ză brigada lui Andrei Luicacl,
a fost introdusă susţinerea hi­
draulică. Stîlpii de tipul Gs,
îm preună cu grinzile în con­
solă, alcătuiesc un sistem de
susţinere rezistent, de mare
productivitate.
Noua metodă, puţin cunoscu­
tă in Valea Jiului, va duce fără
îndoială la o sim ţitoare spori­
re a producţiei de cărbune.
tate, care perm it obţinerea
unor randam ente sporite. Bună­
oară, recent, în abatajul 12 vest
al sectorului III a fost in tro ­
dus un craţer blindat, confec­
ţionat la U.R.U.M. Petroşani,
după proiecte executate la
C.C.V.J. Asemenea craţere, p re­
cum şl alte utilaje ca m aşini
de în cărcat etc. vor fi in tro ­
duse şi în alte locuri de .muncă.
® In parcurile din
oraşele Deva şi Pe­
troşani au fost orga­
nizate orăşele ale co­
piilor. Aici, cei mici
vor asculta basme,
vor vizita aleiele pe
care sînt aşezate pan­
carte şi panouri cu
desene animate.
© La căminul de zi
din oraşul Alba Iulia,
Comitetul de sprijin a
organizat o dacă un­
de au fost confecţio­
nate jucării, ca păpuşi,
pălărioare, vaporaşe,
coifuri şi altele, care
vor fi distribuite co­
piilor cu ocazia zilei
de 1 iunie.
N 45 DE Z IL E
(D .s.A .P .C . D eva) era greşit.
Şi discuţiile p en tru m o d ifica ­ a conchis tov. M, M arcu. A
re au durat aproape două sâp- doua zi dim ineaţa zidarii vor
tăm lni.
Trecuse tim p preţios. A n ­
g a ja m e n tu l părea să fie co m ­ părea a d o rm it, la şcoală be­
prom is. C om u­
n istu l M arin
M arcu a dis­ C o n s t r u c t o r a
c u ta t a tu n c i cu s?s c o n s t r u c ţ i i na lor d is tin ­
cei doi şefi de
echipă de zi­
dari şi b eto n işti-M ih a i A vram fo rfo te a u de ici-colo. E rau be-
şi L iviu O viţă.
— Trebuie fă c u t ceva ca să O viţă. C ină p rim ii zori se
nu ne călcăm cuvtntul, a în ­ iveau apăreau pe schele zi­
ceput m eşteru l M arin M arcu. darii lui M ihai A vram . S-a
— A n g a ja m en tu l lu a t nici m u n c it cu u n elan deosebit.
noi n u ne g în d im să n u -l r e s ­ In n u m a i 45 de zile cei 19 oa­
p e c tă m , au h o tă r ît cei doi.
— Ca lu c ră rile să m e a rg ă c a lific a ţi) au tu r n a t 153 m .c.
m ai rapid, să ne o rganizăm b eton in fu n d a ţii şi p e ste 40
lucrul după siste m u l in lanţ.
a sp u s M arin M arcu.
— Eu zic să fa cem in aşa
fel in c it b eto a n ele să le tu r.
n ă m în sch im b u l doi, şi-a dat care va asigura resp ecta rea
părerea Liviu O viţă.
' ____
Maiştri fruntaşi
de la sectorul III
------ L u p en i-------
IOAN F LO R II
m a istru m iner. În d ru m ă
cu m u ltă co m p etin ţâ bri­
găzile de m in eri p en tru a
extrage cărbune de bună
c a lita te .
PETRU TO D O VCICI
m a istru m iner de revir.
Nici o ech ip ă condusă de
el nu dă şist vizib il lu
cărbune.
D U M ITRU BREZEAN U
m a istru m iner. E un bun
îndrum ător şi un sever
controlor de calitate.
— Da, e o propunere bună,
avea fro n t larg de lucru.
Seara, cină pe şantier totul
curile electrice
lum inau p u ter­
nic. Ş i la lu m i­
geai siluetele
oam enilor care
to n iştii din echipa lui Liviu
m eni (betonişti, zidari şi n e­
m .c. în e le v a ţii şi au zidit. 411
m .c. de zidărie. A stfe l, lu cra ­
rea a in tra t în ritm u l norm al
a n g a ja m en tu lu i. A cum , aici se
fgJfâăBaăsgM fB& ei $SLJV ' Wi _
o DIN ŞCOLILE PROFE­ -Si,.
SIONALE - MUNGITORI SU
ÎNALTA GALIFIGARE(pag. 2-a)
© IURI OAOARIN: Drumul
spre Cosmos (pag, 3-a) :
o N. ANDRONAGHE: Dacă
toţi pun umărul (pag. 3-a) :
o Bonn-ul atlulmecâ fostele
colonii din Africa (pag 4-a).
4 pagini 20 bani
De la corespondenţii voluntari
din C . S. HunedoaraAAAA/VW X\A ? S/WV''
Cu p!anul lunar îndeplinit
Colectivul de mun- luna mai a. c. cu 7 alţii, care au depăşit
că al secţiei forjă din zile mai devreme. sarcinile de plan în
C. S. Hunedoara, des- Fruntaşepe secţie proporţie de 20 la su­
) fâşurînd larg înţrece- sînt echipele conduse
S rea socialistă a reuşit de forjorii Gheorghe tă.
Vandru, loan Gordan,
să îndeplinească pia­ Alexandru Clement şi I. VIŞOIU
nul de producţie pe
forjor, secţia forjă
Economiile furnaliştifor
S Muncitorii, inginerii ei au reuşit să ela- în ffrruntea întrecerii /
şi tehnicienii secţiei a boreze în primele 26 fac parte cei din e- ş
Ii-a furnale a G. S. zile ale lunii mai chipele conduse de <
2.950 tone fontă peste prim-furnaliştii Ale- .¦ deP r im u l c o n tr o lo r ca lita te este m uncitorul care lu­
J1 Hunedoara luptă cu xandru Comşa, Simion
> avînt sporit pentru a prevederile planului, Jurca, Alexandru Oia- crează piesa — ne-a declarat tin ă ru l strungar Carol N agy, de
< elabora fontă mai şi să realizeze econo­
J multă, mai bună şi la mii îa preţul de cost ru şi alţii. la I.R .E .H .-D eva, care lu n ă de lu n ă îşi d e p ă şe şte p la n u l cu
5 un preţ de cost cît de peste 657.000 lei.
ŞT. GHIBUŞ 10-12 la sută.
mai scăzut. Ca ur­ Din rîndttl furnaliş­
mare a acestui fapt, tilor care s-au situat lăcătuş, secţia l-a F o to g ra fia n o a stră îl în fă ţiş e a z ă m ă su rin d o p ie să du p ă
furnale
str u n jir e .
Schimb fruntaş pe secţii
y Colectivul de aglo- te sarcinile de plan tur, Gheorghe Dincă,
f.îOO tone aglomerai aglomeratorist, loan
? meratorişti luptă cu şi a redus declasate­ Popa, şef echipă lă­
le cu 4 la sută faţă cătuş, Nicoiae Fiocan,
> entuziasm pentru a de cifra admisă. dozator, Mihai . Ono-
L da furnalelor aglonie- Printre cei care s-au frel, şef de echipă la
evidenţiat în obţinerea
/' rat mai bun şi mai expediţie şi alţii,
acestor succese se nu-
ieftin. Pînă în prezent mără comuniştii loan q SEMCIUC Paralel cu lucrările de Între­ tate, pentru ca acestea să nu se
ţinerea culturilor, de repararea degradeze prin incingere, va fi
> in fruntea întrecerii Nica, şef echipă re- lăcătuş şi punerea in bună stare de iunc- necesar un spaţiu mai mare
> fabrica de aglomerare ţionare a secerătorilor, batoze­ avînd in vedere că stratul de
} socialiste se situează lor, combinelor şi a celorlalte depozitare trebuie să fie la în­
utilaje necesare pentru stringe- ceput mai subţire (20—30 cm.),
> schimbul condus de rea la timp şi tară pierderi a pentru a se putea lopăta şi ae­
recoltei de cereale din acest an, risi, şi numai după ce şi-a pier­
y comunistul Simion Ar- conducerile gospodăriilor de stat dut din umiditate şi s-a uscat,
şi colective trebuie să se preo­ straiul se va putea ingroşa, pu­
) maş, care a dat pes- cupe îndeaproape de pregătirea ţind ajunge în lunile de iarnă
magaziilor şi depozitelor nece­ pînă la 1,50 m.
W -. ,/N/S-' sare păstrării recoltei.
Pentru a se evita pierderile
lucrărilor de întreţinerea culturilor! Această problemă a stat în ce provin dintr-o păstrare de­
centrul atenţiei multor gospo­ fectuoasă, trebuie să se revizu­
dării agricole de stat şi colec­ iască din timp starea magazii­
tive, care, în scopul bunei depo­ lor existente şi a spaţiilor iden­
Principala preocupare zitări şi păstrări a recoltei, tificate în acest scop, să se facă
şi-au construit magazii spaţioa­ reparaţiile necesare, acolo unde
Principala preocupare a colectiviş­ Pianul de Jos au recoltat şi lucerna se, corespunzătoare. Pot fi a- este cazul (la acoperiş, pereţi,
tilor din Pianul de Jos în zilele aces­ de pe 18 ha. din cele 28 ha. dte au mintite în această privinţă gos­ uşi, ferestre, duşumele, compar­
tea este întreţinerea culturilor. semănat cu această plantă. podăriile agricole de stat din timente etc.). in acest scon
Galda de Jos şi Apoldul de
Pînă marţi — 30 mai, colectiviştii Muncesc cu însufleţire Sus, gospodăriile agricole colec­ este necesar ca magaziile să
din Pianul de Jos au tăcut praşila tive din Şibot, Pricaz, Sîntan- fie golite de toate produsele ră­
l-a pe 25 ha. cu cartofi, 15 ha. cu Cele 8 brigăzi din gospodăria co­ drei, Daia, Rapoltul Mare, Apol­ mase din anul trecut, după care
floarea-soarelui, 20 ha. cu sfeclă fu­ lectivă „Ilie Pintilie“ din Daia, au ter­ dul de Jos etc. se vor face reparaţiile necesare,
rajeră şi cea de-a doua praşilă la 5 minat de prăşit întreaga suprafaţă se vor astupa găurile făcute în
ha. cu cartofi. In grădina de legume cultivată cu floarea-soarelui, sfccAa Totuşi, mai sint gospodării zid şi pardoseală de către şoa­
au plantat roşii, ardei, conopidă, varză furajeră şi cele 60 ha. cultivate cu reci şi şobolani. Apoi, se vor
şi alte legume pe 10 ha. La roşii, cartofi. care incă nu posedă magazii su­ mătura bine pereţii, stîlpii, grin­
varză şi ceapă au tăcut şi prima pra­
şilă. Cele 29 ha. cu vie au fost stro­ Zilele trecute colectiviştii de aTei ficiente şi îndeajuns de cores­ zile, ferestrele, pardoseala etc.,
pite odată. au început şi praşila porumbului. punzătoare. De aceea, trebuie iar gunoiul rezultai va ti ars,
Pînă la 30 mai ei au prăşit 40 ha. ca încă de pe acum să fie luate ţinind seama că în el se găsesc
Membrii gospodăriei colective din cultivate cu această plantă. • măsuri de amenajarea spaţiilor larvele şi ouăle diferitor dăunăî
de depozitare. Acestea se vor
Rămînerea în urmă să fie grabnic lichidată/ socoti in funcţie de cantitatea tori care trăiesc în magazii.
de produse ce se vor înmagazina Intrucît in unele magazii exis-
Condiţii bune pentru executarea lu­ pentru că în condiţiuni ăseniănăToare şi de felul cum este vremea cînd
crărilor de întreţinerea culturilor exis­ de climă şi sol, membrii altor gos­ Ing. POPOVîCI T1TUS
tă şi la gospodăria colectivă din Lan- podării colective cum sînt cele din se tace recoltarea. Astfel, dacă
crăin. Totuşi, aici există o serioasă ră- Pianul de Sus, Răhâu, Petreşti, Vin- (Continuare in pag. 3-a)
mînere în urmă în ceea ce priveşte ţul de Jos, (unele chiar vecine cu cea recoltarea se face pe timp plo­
executarea lucrărilor de îngrijire a cul­ din Lancrăm), au terminat praşila I-a ios şi boabele au multă umidi­
turilor. la toate culturile prăşitoare (în afară
de porumb), iar acum execută de zor ^
Iată doar citeva exemple care do­ praşila a 11-a.
vedesc acest lucru: pînă la 30 mai,
colectiviştii din Lancrăm n-au prăşit ' - ' ' «ţ A
cartofii deeît pe 28 Ia sută din su­
prafaţa ocupată cu această cultură,
iar la porumb nici măcar n-au începffî
praşila. Motivele invocate de către
tovarăşii din conducerea gospodăriei,
că ploile căzute în ultima vreme an
retinut pe colectivişti de la lucru, nu
sînt deloc întemeiate. Spunem aceasta
(
fa c ultim ele ziduri desp ă rţi­
toare şi s-a term in a t turnarea
plăcii de b eton peste eta j.
in elanul care a cuprins
acest m ic, dar harnic colectiv
nu a fo st n eglijată nici cali­
ta tea lucrărilor. M ereu in m ij­
locul co n stru cto rilo r, co m u n is­
tul. M a rin M a rcu le-a d a t in ­
dicaţii preţioase. Şi nu a fo st
deloc in d u lg en t cu u nele lu­
cruri de m întuială. (
In tr -u n a din zile, s-a exe- }
cutat un spalet strîm b. îm p re­
un ă cu şefu l echipei de zidari
s-a hotărît să se desfacă zi­
dul. P în ă la te rm in a re a ore­
lo r de lu c r u z id ă r ia a f o s t tc-
fă c u tă .
ln aceste zile pe şa n tieru l
şcolii de 8 clase din oraşul
nou C ălan este acelaşi elan. )
Cu to ţii m uncesc p en tru ca
angajam entul luat să fie în ­
fă p tu it. Şi rezultatele de pînă Brigada de zidari condusă de comunistul Damian Dirlea lucrează la construcţia blo­
cului de locuinţe nr. 136 din oraşul muncitoresc Hunedoara. In cinstea zilei de 23 August
acum confirm ă Intrutotul
brigada şi-a luat angajamentul să realizeze sarcinile de plan cu 3 zile mai devreme. Zilnic
acest lucru. ei îşi depăşeso sarcinile de plan cu 20-25 la sută şi execută lucrări numai de bună calitate.
V. FURIR IN CLIŞEU: membrii brigăzii.