Page 96 - 1961-05

pa?. 2
Din şcolile profesionale - muncitori cu înaltă calificare
VA PREZENTAM «©©
Pentru orientarea în alegerea unei meserii, un grup
de elevi care termină în acest an clasele a VI l-a şi a prezentate două dintre cele mai importante grupuri
Xl-a, au adresat redacţiei ziarului nostru întrebări în
legătură cu profilul şcolilor profesionale din regiunea şcolare de acest gen din regiune.
Grupul şcolar al C. S. H.
Grupul şcolar al Combinatu­
lui Siderurgic Hunedoara, ocupă
primele şase blocuri masive de
la intrarea in oraşul muncito­
resc, pe strada care duce spre
pădurea Chizidului.
In total cuprinde 22 săli de
clasă, şapte cabinete tehnico-
didactice, o bibliotecă spaţioasă,
trei blocuri pentru internat şi
unul în care funcţionează o can­
tină modernă, şase ateliere-şcoa-
lă, toate dotate cu maşini şi scu­
lele necesare elevilor ucenici din
anul I.
Profilul grupului şcolar este
determinat de cerinţele produc­ sudori, strungari, zidari-şamo­ şi conduce procesul tehnologic in
ţiei, cuprimind, patru tipuri. de tori etc.
Biblioteca in sprijinul elevilor re WS* cu tehnica nouăucenici, Şcoala tehnică de mun- şcoala profesională din Hunedoa­ portante întreprinderi din ţară
şcoli: Şcoala profesională de In anul şcolar prezent, la re, cocserie, ale celor mai im­
' citori calificaţi, Şcoala tehnică
de personal tehnic şi Şcoala
tehnică de maiştri.
Elevii şcolii profesionale se recru
iează dintre fiii oamenilor mun­
cii din oraşele şi sadele regiunii
noastre. In şcoală ei. sînt pregă­
tiţi pentru meserii de bază c a :
Crapi®! şeo Iar Hiinler
P e te
In centrul bazinului carboni­
fe r al Văii. J iu lu i, la P e tro şa n i,
se în a lţă G rupul şcolar m inier,
una din principalele im ita ţi ca­
re pregătesc cadre pentru in ­
dustria noastră extractivă. La
acest grup şcolar m in ier — ca­
re cuprinde şcoala p ro fesio n a ­
lă de ucenici, şcoala teh n ică de
to pografi şi şcoala de m a i­
ş tri — a p ro xim a tiv 500 de ti­
neri se pregătesc cu sîrguinţă,
unii p en tru a deveni m aiştri
m ineri, alţii p en tru a se ca­
lifica in m e seriile leg a te de rni.
nerit ce se învaţă a ici: lăcă­
tu şi de m ină. electricieni de
m ină, cra terişti, m ecanici de
m ină, tinichigii şi strungari.
T otul în şcoală vădeşte grija
perm a n en tă a partidului şi gu­
vernului n o stru p en tru asigura­
rea unor condiţii optim e de
stu d iu şi de trai viitorilor m u n ­
citori m ineri. N um ai in u ltim u l
an, în şcoală au fo st create trei
laboratoare (de fizică, m eca n i­
că şi m ineralogie). P entru do­
tarea cu m a teria l didactic a
laboratoarelor, au fo st execu­
ta te în u ltim u l an un num ăr de
15 m o d e le de m a şin i şi a g re ­
gate m iniere, în stare de fu n c­
ţionare, care sîn t fo lo site în
predarea cunoştinţelor de te h ­
nologie a m eseriei. U tiliza­
rea acestui m aterial didactic
p erm ite profesorilor de specia-
PE ŞANTIERE
o tia d eţin titlu ri de cam pioni
cr-Ci'A'V -----
Z ilele tre c u te , 84 de u-
csn ici d in a n u l III al
Şcolii profesionale de u-
cenici din Deva şi-au în ­
ceput activitatea de prac-
) tică finală pe şantierele
regiunii noastre.
P rom oţia aceasta se nu ­
m ă ră p rin tre cele m ai bu-
n ş clin u ltim ii ani. O do-
V vadă a acestui fa p t sîn t
( notele bune şi foarte bu-
\ ne o b ţin u te de cei 84 de
v ucenici.
\ — In acest an se îm p li-
\ nesc 6 ani de cină şcoala
V, n o a s tr ă d ă p a tr ie i c a d r e
de m uncitori calificaţi —
a declarat tov. M ihăluş,
d irectorul şcolii, in acest
ră stim p au absolvit şcoa­
la 60.1 e le v i, d in t r e c a r e
163 z id a r i, 122 m e c a n ic i.
65 in s ta la to r i s a n ita r i, 52
t.îm plari. fă ră a m ai pune
la so co tea lă pe zu gravi,
faiantari. ipsosari. tin ic h i­
gii. d u lg h eri, sculptori. în
m a rm u ră etc.
IP r in tr e c e i m a i b u n i u -
cenici, care oriunde ar
m erge pe şa n tier încă de
ne a cu m p o t lucra la n i­
velul m uncitorilor cu ex­
p e r ie n ţă . se n u m ă r ă G h s o r -
ghe V ictor, Ioan Borza, A -
ărian lordache. Bogdan
D u m itru . Io n Iştoc, Dioni-
1 sie Jolanco. S im io n B ol­
ea şi alţii.
PETRE JURCONI
corespondent
Vvj <w -.
Hunedoara. In acest scop, în articolele de mai jos sînt ^
mecanici pentru, utilaj cocso-chi­
mic, furnalişti, oţelari, iamina-
tori, zidari-şamotori, lăcătuşi,
strungari, sudori.
Devenind muncitori calificaţi,
in faţa lor sînt deschise porţile
Combinatului din Hunedoara, ca
şi ale altor mari întreprinderi din
ţară.
Din anul 1950 piriă in 1960 au
absolvit Şcoala profesională un
număr' de 3686 elevi, dintre ca­
re : 365 oţelari, 364 laminatori,
357 furnalişti, 356 electricieni
lumină-forţă, 538 lăcătuşi me­
canici şi în alte specialităţi ca:
ra avem înscrişi 734 elevi, care
se pregătesc in meseriile pe ca­
re le-am arătat mai înainte.
Şcoala tehnică de muncitori
calificaţi asigură cadre speciali­
zate in meserii c a : electricieni,
termotehnicieni, mecanici de ma­
carale etc¦ Şcoala tehnică de
© un loc permanent in conţinutul
líta te să p re d e a lecţiile la n i­
velul celei m ai în a in ta te te h ­
nici necesare in d u striei noas­
tre extractive, în raport cu p er­
sp ectivele de dezvoltare a a-
cestei ram uri ind u stria le de
bază. A ctivita tea din şcoală es­
te co n tin u a tă în producţie, sub
conducerea m aiştrilor-instruc­
tori şi a celor m a i buni şefi de
echipă din atelierele exp lo a tă ­
rilor m in iere şi de la U zina
de reparat ^u tila j m in ier din
P etroşani.
P en tru ca elevii grupului
şcolar să adînceascâ cu n o ştin ­
ţele te o retice şi să le aplice
creator în practică, în cadrul
grupului, şcolar m in ie r fu n c ţio ­
nează o bibliotecă cu peste
15.800 v o lu m e , d in tr e c a re u n
num ăr în sem n a t sîn t cărţi teh ­
nice cu profil adecvat sp ecifi­
cului. m u n c ii în s u b te r a n .
In scopul dezvoltării m u ltila ­
terale a elevilor, în şcoală sîn t
organizate bogate şi variate ac­
tiv ită ţi extraşcolare. C oncursu­
rile ..Iu b iţi c a r te a ", se rile lite ­
rare şi sim p o zio a n ele, precu/m
şi concursurile „P rieten al căr­
ţii" a tra g to t m a i m u lţi elevi.
F ilm ele e d u ca tive, p re c u m şi
film ele docum entare de tehnică
m inieră, vizionate in 'colectiv.
s î n t u r m ă r i t e cu. m u l t in te r e s . ce din Cugir, se preocupă în per­
De acelaşi interes se bucură
activitatea sportivă. în treceri­
le de ten is de m a să . şah, trin .
tă şi g im nastică, atrag foarte
m u lţi elevi. Mulţi, d in tre a c e ş­
regionali.
Aici, la G ru p u l şcolar m in ier
din P etroşani se fo rm ea ză cel
m ai tîn ă r sch im b al in d u striei
m iniere. C olectivul şcolii se
stră d u ieşte ca viito rii m u n cito ri
şi teh n icien i să fie la în ă lţim e a
tra d iţiilo r glorioase ale m in eri­
lor Văii Jiului.
). V. FANE
director al Grupului şcolar
minier — Petroşani
DRUMUL SOCIALISMULUI
-<2!>-<5*»-sţ>- v^>
'.M e A V s 'V W C Ş
personal tehnic pregăteşte teh­
nicieni pentru lucrări de labo­
rator in industria siderurgică,
iar Şcoala tehnică de maiştri
formează maiştri capabili ¦ să
conducă procesele tehnologice in
secţiile furnale, cocserie, oţelă-
rie, laminoare.
In perioada anilor 1958-1960,
Şcoala tehnică de maiştri a dat
producţiei 36 de maiştri oţelari,
9 maiştri cocsari, 43 maiştri la­
minatori şi un număr important
de maiştri furnalişti. In prezent
la această şcoală se pregătesc
172 tovarăşi, care vor îndruma
secţiile furnale, otelârie, laminoa­
ale industriei noastre grele.
Toate aceste şcoli, au peste 80
profesori titulari pentru materii­
le de cultură generală şi ingi­
neri şi tehnicieni din producţie,
pentru materiile de specialitate,
in cadrul cărora sînt expuse
procesele tehnologice ale secţii­
lor Combinatului, unde aceştia
lucrează direct.
Noutăţile tehnice îşi găsesc
lecţiilor predate de colectivul
nostru de profesori .şl maiştri.
Atit la clasă cit şi in uzină ele­
vii fac cunoştinţă cu tot ceea ce
este nou. în tehnica profesiunii
pe care o învaţă.
Şcoala este organizată in aşa
fel incit tot timpul şcolarităţii
elevii sînt nedespărţiţi de pro­
ducţie. Ei fac practică in echipe
laolaltă cu muncitorii, familiari-
zindu-se astfel din timpul şcolii
cu condiţiile locurilor in care vor
munci ulterior. întreprinderea se
interesează ca ucenicii pe timpul
practicii să fie repartizaţi celor
mai buni maiştri şi muncitori
din secţie. De pildă, ucenicii o-
ţelari au printre instructorii lor
pe Eroul Muncii Socialiste Şte­
fan Tripşa, absolvent al acestei
şcoli profesionale, pe maistrul
Nojogan. Alexandru, Devian Ma­
tei si alţi muncitori de frunte
din C.SH.
ABEL MUREŞAN
director al Grupului şcolar
al O.S.H.
U z in a — un preţios ajutor
La Şcoala profesională din
Cugir, un număr de 500 de e-
levi învaţă meseriile de frezori,
rabotori, strungari, operatori,
lăcătuşi, montări etc.
Colectivul Uzinelor Metalurgi­
manenţă ca procesul de învăţă-
mint şi practica elevilor să se
desfăşoare în condiţii optime-
Conducerea U.M.C. a pus la dis­
poziţia şcolii două ateliere pen­
tru elevii anului I, precum şi ma­
terial didactic în valoare de a-
proximatTv 10.000 lei.
Numai în primul trimestru al
acestui an uzina a cheltuit suma
de 80.000 iei pentru bursele ele­
vilor ucenici.
Nr. 2000
rragsa seacaa eagBsssssCTg ^ ^ hiM i^L^:
<*> -'Cv -v? -O * <5><^L*<5> *0»<2><<î>*’îL>"<2><3>^3><<L>
Caietul
de practică
In perioada actuală, caietul de
practică se numără printre mij­
loacele principale folosite in şco­
lile profesionale şi tehnice pen­
tru fixarea cunoştinţelor teore­ E le v ii Ş co lii
tice, de către elevi, cu prilejul p r o fe s io n a le d in
aplicării celor învăţate în munca D eva , r e p a r ti­
din producţie. In acest caiet, z a ţi In p r a c ­
elevul face o serie de schiţe a tic ă p e ş a n tie ­
pieselor pe care le execută sau rul I.U .T. fac
cu care lucrează în atelier, în­ cunoştinţă cu o
soţite de note explicative.
n o u ă m a ş in ă , la
Avindu-se în vedere impor­
tanţa acestui lucru, la grupurile care vor lucra
şcolare miniere din Petroşani curind, sub s u ­
şi Lupeni, de exemplu, condu­ pravegherea m ai­
cerile şcolilor s-au îngrijit de stru lu i. i o s i f SO-
procurarea caietelor de practică col.
încă de la începutul acestei
luni, înainte de începerea peri­
oadei de muncă în producţie,
fapt care a tăcut ca ucenicii din
clasele dc mecanici, electricieni,
lăcătuşi, la ora actuală să fie
ia zi cu cele învăţate.
La biblioteca Grupului şcolar contribuit ca m ajoritatea lor să La Şcoala profesională R.M.R. vii ucenici din anul 111 lucrează
minier din Petroşani se desfă­ obţină note foarte bune la din Simeria lecţiile de speciali­ şf învaţă de la muncitorii virst-
şoară o bogată activitate de zare ca tehnologia materialelor, nici. Aici se aplică de asemenea
popularizare a cărţilor, organi- cursurile teoretice şi la p rac­ rezistenţa materialelor, tehnolo­ metode înaintate în producţie şi
zîodu-se recenzii, seri literare, tică. Printre cititorii nelipsiţi gia meseriei etc. sînt predate de calitatea lucrărilor executate de
concursuri „Iubiţi cartea“, pre­ către ingineri şi tehnicieni com­ elevi se bucură de aprecierile fa­
zentări de cărţi etc. Din num ă­ ai bibliotecii se num ără uce­ petenţi . vorabile ale colectivului de
rul total de tineri ce învaţă nicii fruntaşi ai şcolii ca Dai muncitori, şi tehnicieni care ii în­
în acest grup şcolar un num ăr Ican, Broască Florian, Jula Pe baza cunoştinţelor acumu­ conjoară cu dragoste pe noii lor
d'e 455 sîn t cititori activi ai b i­ Ioan, Linca Constantin, Butca late la lecţii, mulţi dintre elevii tovarăşi de muncă, ii ajută să
bliotecii, înscriind pe fişele lor Victor şi alţii- strungari aplică metoda tăierii aplice in practică cunoştinţele
de la începutul anului, pînă în rapide a metalelor. asimilate la orele de curs. Ast­
prezent, aproxim ativ 1.500 de C. IOAN fel, de curind elevii Petru Puş-
volume citite. P rintre cititorii R. BĂLŞAN In secţia de reparat locomoti­ cin, Ion Cristea şi Ion Herman
de fru n te se n u m ără elevi ai ve, sub îndrumarea maistrului şi-au dovedit priceperea la repa­
Şcolii de m aiştri ca tov. Bin­ corespondenţi de şantier Nagy Koloman, ele­ rarea locomotivei 501-004 ală­
der Francase, Csiki Emeric, Con­ turi de muncitorii mai vîrstnici
stan tin G eam ănă şi alţii. P rin ­ CIFRE ŞI FA PTE lucrînd la montarea bielei, la dis­
tre cele citite şi stu d ia te de tribuţie, la cuzineţii de osie
ei am intim volumele „Tehnolo­ ş.a.m.d.
gia metalelor folosite în m i­
n e rit“, „Desen geom etric şi ° In regiunea Hunedoara funcţionează 24 şcoli proîesio- Mulţi dintre elevi îşi cimen­
proiectiv“, „Fizica tehnică“ etc. S nale, de meserii. tehnice şi de maiştri. La Lupeni. Petroşani, tează cunoştinţele teoretice în
secţia de reparat vagoane, unde
Faptul că miajoriitîatea ele­ Gurabarza, Brad, Zlatna şi Ghelar funcţionează şcoli minie­ se lucrează după noua metodă
vilor din şcoală îşi consolidea­ re ; la Hunedoara, Cugir şi Călan, şcoli metalurgice : la Ai­ de reparare în lanţ (flux), stu­
ză cunoştinţele practice prin bă lulia. Geoagiu şi Galtiu, şcoli care pregătesc cadre pentru diată în orele de tehnologia'me­
studierea unei bibliografii m ul­ agricultură: la Simeria o şcoală C.F.R., la Sebeş, o şcoală seriei. Elevii anului III, printre
tilaterale, cu un valoros con­ tehnică^de contabilitate,-la Alba lulia o şcoală sanitară si do care David Mihai,' Augustin Si-
ţinut teoretic, şi-a vădit re­ uă şcoli de cooperaţie. ¦col şi alţii au dovedit prin notele
zultatele. foarte bune primite la teorie şi
° Dintre cei peste 400 absolvenţi din ultimii 3 ani ai practică, faptul că şi-au însuşit’
Numai p rin tre elevii şcolii Grupului şcolar minier (Şcoala profesională de ucenici) din cunoştinţele teoretice şi practice
profesionale, la încheierea tri­ Petroşani, majoritatea sînt fruntaşi în producţie, 12 sînt ino­ necesare unui muncitor calificat.
m estrului n , 90 la su tă au fost vatori, peste 80 sînt elevi la şcolile medii serale din Valea
înscrişi între cititorii perm a­ Jiului şi aproape 30 se pregătesc pentru a urma cursurile Unii dintre ejevi, au reuşit
nenţi ai bibliotecii. Aceasta a şcolii de maiştri din localitate. să-şi îmbogăţească astlcl cunoş­
tinţele incit au devenit chiar ino­
® Din cadrul Grupului şcolar siderurgic al C.S.H. s-au vatori ca Firuleasă Gh. din a-
remarcat numeroase elemente talentate în domeniul educaţiei nul Ii autor al inovaţiei „Cricul
fizice şi sportului. Dintre aceştia pot fi amintiţi o bună parte de ridicare a şasiului vagonului“.
dintre elevii anului III C (Şcoala profesională de ucenici), din­
tre care Prejban Ioan a devenit campion naţional la lupte De la elevii primului an, pî­
clasice (juniori), iar îiu1 de ţăran Lazăr Marian, campion de nă la cei din ultimul an, care
box Ia faza de zonă, cu prilejul campionatelor şcolilor pro­ lucrează în producţie, foţi se
fesionale din acest ani străduiesc să-şi îmbogăţească
cunoştinţele tehnice, să fie în
° Direcţia Invăţămînt din cadrul Ministerului Industriei pas cu cerinţele actuale, pentru
Grele, cu ocazia unui concurs republican de machete organi­
zat în acest an, a acordat locui I pe ţară, în cadrul Departa­ ca miine, ca muncitori, să poată
mentului Cărbune, machetei prezentate de un colectiv de mai­
Elevii din anul 11 şi III lu­ ştri şi ucenici din cadrul Grupului şcolar minier din Petro­ da lucrări de cea mai bună ca­
crează in producţie, pe lingă şani. litate.
muncitorii şi maiştrii cu cea mai
înaltă calificare. Un sprijin pre­ Macheta premiată reprezintă un puţ în săpare cu mijloa­ prot. GEORGE MUREŞAN
ţios li se acordă acestora şi de cele tehnicii celei mai moderne. Operaţia de încărcare şi
către şefii de sectoare, cum sînt descărcare a rocilor excavate se efectuează de către un grei- director de studii. Şcoala
inginerul Iancu Avram, de la ter în miniatură (cu patru ghiare). acţionat de curent electric.
secţia sculărie, ing. Viorel Re- profesională R.M.R. —
mus, şetul secţiei mecanică,
maiştrii Tărtărean Teofil, Triiăn simeria
Nicolae, Cazan Traian şi alţii
ce-şi aduc din plin contribuţia'1
la instruirea elevilor. :ôisas :
Predarea lecţiilor la orele de VIS ÎM P L I
curs de către maiştri şi ingineri
se face ţinind cont de cerinţele
ştiinţifice ale tehnicii moderne-
Traian, un băie­ — Ei, ii în tre ru p - voie de m u n cito ri le m ai adinei ta i­
O bună parte din foştii elevi ţel fira v, cu ochii calificaţi, capabili ne. C unoştinţele te ­
ai acestei şcoli sînt astăzi deja m ari şi negri, par­ se gindurile V ictor, să traducă in p ra c­ oretice îm p letite ar.
maiştri care muncesc cu multă că întotdeauna m i­ ce taci ? tică cele m ai în ­ m onios cu practica
pricepere în uzină, ca Cercel raţi, stă tea în fa ţa drăzneţe planuri. au fă cu t ca m intea
Grigore, Huteanu Marcu. Lăbuţ vărului său victo r Luat prin su r­ sâ4 fie tot m ai as­
şi-şi răsucea sfio s prindere, Traian W- T ra ia n Burci, bă­ cu ţită , iar m îinile,
» n a stu re le de la h a i­ găimă. ş o p t i t : ieţaşul firav cu ochi harnice şi dibace.
nă. m ari şi negri, s-a
— 'M -am g în ă it, î n s c r i s în ’58 la In anul al doilea,
nene V ictore, m -a m
gindit de m ulte
Ion şi alţii. — Şi, zi-i aşa, ori... şcoala profesională T ra ia n B urci şi-a
Ajutorul acordat de U.M.C. T raiane, nu ştii ce — şi? din Deva, secţia dat seam a că m e­
şcolii profesionale de ucenici să fa ci. la ce şco a ­ sc u lp tu r ă . seria pe care şi-a
constituie pent'ru celelalte între­ lă să te înscrii ? — M ă duc la o ales-o, ca de a ltfel
prinderi din regiunea noastră, Bine, m ăi. om ule, şcoală profesiona­ A îndrăgit cu ­ to a te m eseriile, es­
un exemplu a grijii ţaţă de vii­ ţie n u -ţi place n i­ lă... să în v ă ţ o m e ­ rind m eseria. Sub te dintre cele m ai
m ic ? Nu te-ai gîn- serie... să fac p e n ­ îndrum area m ai­ frum oase de care
toarele cadre, necesare operei dit pîn ă acum ce tru oam eni, cu strului Sachetty Lu­ nu o să se poată
vei urm a după ab­ m iin ile m ele, lu ­ dovic a deprins despărţi n icio d a tă :
de desăvîrşire a construirii so­ cruri folositoare. m in u irea dibace a
cialismului. s o lv ir e a ,ş c o lii e l e ­ V ictor, vărul său, sculelor, a deprins a lucrat sculpturi
MAXIM C-TIN m entare ? şi el lăcătuş de m eşteşugul încrus­ la reco n stru irea ca s­
m eserie, nu i-a zis tă m în m arm ura telu lu i H uniazilor
directorul Şcolii profesionale T raian a ridicat o la în c e p u t nim ic. I-a albă şi dură a ce­ din H unedoara, a
clip ă ochii şi l-a prins doar creşte­ lor m a i p reten ţio a se lucrat la ancadra-
Sugir p riv it' pe V ictor,
dar n-a zis nim ic. tu l în m îin ile sale m odele. în că din m ente p en tru m arele
Utemiştii Victor Haupt- Ehei... de cite ori de bărbat, b ă tă to ri­ prim ul an. de pe şa n tier de la Bicaz,
man şi Ioan Chifor din nu s-a g in ă ît la lu ­ te şi m a ri, şi l-a s ă ­ bancul la care lu ­ la tr e p te le p ro fila ­
anul III se numără crul ă s ta ! ru ta t apăsat pe cra T ra ia n Burci, te de la C asa S cln .
printre cei mai buni elevi au ieşit m inunate teii din B ucureşti
la învăţătură şl practică I-ar fi plăcut să creştet. A poi i-a vase îm podobite cu
ai Şcolii profesionale mi­ fie inginer, să con. fru n ze stiliza te şi şi la a lte şi a lte lu ­
niere din Petroşani. Sîr- spus aproape ta i­ gravuri. E drept,
guinţa lor -este consem­ drum ul spre m ăies­ crări, fiin d u -i p este
nată în catalog prin no­ stru ia sc ă m aşini n ic i trie n-a fo st uşor. to t preţuită munca.
tele foarte bune obţinute Dar cu ajutorul m ai­
în cursul acestui an. com plicate, ori doc­ — N -ai g în ă it ştrilor şi al cadre­ Traían Burci se a-
tor, i-ar fi p lă cu t lor didactice, m ese. flă în preajm a ab­
IN FOTO: Cei doi elevi ria îşi dezvăluia ce- solvirii Şcolii p ro fe ­
măsoară cu şublerul pre­ să fie învăţător, să rău, b ă ie te ! sionale. El are d eja
cizia unei piese executate p u n ă condeiul in ca şi luată rîvn i-
de ei la strung. * ta brăţară de aur.
m îin ile m ici ale co­ Ţara toată, care
piilor. Dar parcă devine to t m ai în ­
cel m a i m ult i-ar fi
p lă c u t... flo rito a re de la o
zi la alta. are n e ­