Page 97 - 1961-05

Mr. 2?f<H>
DA CÂ TO ŢI PUN UMÁ R UL Pentru m alta viitoare
Uzina de reparat utilaj mi­
nier din Petroşani—U.R.U.M.P.,
cura îi spun cei din Valea Jiu­
lui — este tînără,. De fapt e-
xistau şi înainte oîteva atelie­
re concentrate pe locui unde
este astăzi uzina, dar erau...
ateliere şi atît. Pe vremea a-
ceea minerii nu dispuneau de
prea multe utilaje. Lopeţile,
vagonetele şi cele cîteva perfo­
ratoare nu cereau o uzină pen­
tru a fi reparate. In ultimul
timp însă fostele ateliere au
devenit o uzină puternică, un­
de nu numai că se repară, dar
se şi fabrică utilaje miniere
noi. ca maşini de încărcat, tro-
lii. utilaj pentru instalaţiile de
extracţie etc.
Datorită condiţiilor noi de
muncă, a entuziasmului cu ca­
re muncitorii de aici lucrează
pentru a da minerilor utilaje
de cea mai bună calitate, an
de an realizările uzinei sînt
tot mai frumoase.
In anul acesta, după patru
mni şi ceva de muncă, colec­
tivul uzinei a realizat 1.397.000
lei economii la preţul de cost,
a depăşit. planul producţiei
globale cu 14 Ia sută, produc­
tivitatea cu 17 la sută şi a re­
dus rebutul sub admis la toa­
te categoriile ae lucrări.
Cum s-a ajuns la acest suc­
ces ?
Comitetul de partid din uzină
a tras învăţăminte preţioase
din felul în care s-a desfăşu­
rat munca anul trecut, cînd pe
aceeaşi perioadă, preţul de
cost a fost depăşit, procentul
de rebut mare, unele utilaje de
calitate slabă.. Concluzia des­
prinsă s-a concretizat în urmă­
toarele : se pot obţine reali­
zări frumoase numai dacă toţi
pun umărul. Dar cum să facem
ca toţi să pună umărul ? — ia­
tă întrebarea pe oare şi-a pus-o
comitetul de partid şi la care,
după cum vom vedea, a găsit
răspunsul cel mai potrivit.
Colectivul se animă
Directivele C.C. al P.M.R. cu
privire la principalele criterii
ale întrecerii socialiste în cin­
stea aniversării a 40 de ani de
la înfiinţarea partidului au tre­
zit un puternic entuziasm în
rîndurile colectivului de meta-
lurgişti de la U.R.U.M.P. Or­
ganizaţiile de partid au fost în­
drumate să învioreze activitatea
colectivei oir pentru descoperi­
rea rezervelor interne şi să în­
tocmească noi planuri de mă­
suri. Intre secţii a fost pornită
o însufleţită întrecere, iniţiată
de colectivul secţiei construc­
ţii metalice.
Aşadar un prim pas impor­
tant a fost făcut. De aici şi
pînă la realizări, e oale lungă
R(JM
(Urmare din ziarul
„Drumul socialismului" nr. 1999).
3. Devin aviator
Lecţiile la institut îşi urmau cursul. la tablă, manuale... Drumul pînă la
Dar era suficient să aud pe cer zgo­
motul unui avion, să intîlnesc vreun
aviator pe stradă, ca deodată pieptul
să-mi tresalte cu putere. Era acea a-
tracţie inconştientă spre Cosmos, care
pusese deja stăpînire. pe întreaga mea
făptură. Ştiam că în Saratov există
un aeroclub. Colegii discutau despre el
cu pasiune. Dar, erau admişi numai
absolvenţi ai şcolii medii. Simţămîntul
ce mă stăpinea pe mine îi frămînta
şi. pe Victor Porolinia şi Jenia Steşin
— studenţi la acelaşi institut. Iată că
într-o zi aleargă spre noi Victor şi
ne strigă entuziasmat:
— Fraţilor, o noutate extraordinară !
La aeroclub pot fi primiţi şi studenţii
anului patru de la institut...
In aceeaşi seară ne-am prezentat
toţi, trei ia aeroclub. Intr-adevăr, pu­
team ti, primiţi şi noi. Am prezentat
imediat cereri, am fost admişi de către
toate comisiile şi ne-am pus pe treabă.
La început, desigur, învăţam teoria zbo­
rului, ne familiarizam cu structura şi
funcţionarea aparatului de zbor. La în­
ceput parcă ne dezamăgeau, aceste ocu­
paţii plictisitoare. Noi credeam că vom
merge direct la aerodrom şi vom zbura.
Cînd colo — aceleaşi clase, exerciţii
însă. Pentru a face ea flecare
muncitor să cunoască bine an-
gajamentele uzinei, în cele mai
potrivite locuri au fost instala-
te grafice mari, sugestiv întoc.
mite In afar§ de acestea, la
fiecare loc de muncă au fost
afişate lozinci concrete, mobili­
zatoare. care arată căile spre
realizarea angajamentelor. Bu­
năoară. în secţia construcţii
metalice a fost afişată lozinca:
..Redueînd timpul de sudare cu
30 de minute la un vagonet,
realizăm o economie de 40 lei
pe bucată 1“
Agitatorii au desfăşurat de
asemenea o rodnică . activitate.
Bine instruiţi, ei au ţinut tot­
deauna trează atenţia înspre
compartimentul dare era miai
în urmă. Aşa se face că toţi
indicii de plan au fost depă­
şiţi simţitor în cele 4 luni.
in posturile chele —
comuniştii
Cu toate acestea, în unele
sectoare de muncă se înregis­
trau multe defecţiuni. Organi­
zaţiile de bază şi comitetul de
partid au sesizat însă la timp
acest lucru şi au luat imediat
măsuri. Astfel, în locurile cele
mai grele de muncă, de răs­
pundere. au fost puşi cei mai
pregătiţi oameni, cu multă ex­
perienţă, membri şi candidaţi
de partid. Aşa de pildă, elec­
tricianul Ican Covaci, are sar­
cină pe linie de partid să ve­
gheze ca toate instalaţiile e-
lectrice din secţia construcţii
metalice să funcţioneze în ce­
le mai bune condiţii. El şi nu
altul este tras la răspundere
de comunişti dacă maşinile se
opresc din cauza părţii elec­
trice.
Aceeaşi sarcină — pentru sec­
ţia turnătorie însă — o are e-
lectrici anul Alexandru Dane.
Şi totuşi „cheia“ uzinei, sec­
ţia meoanic-şef. nu funcţiona
bine. Maşinile se defectau des.
alimentarea cu energie suferea.
Comitetul de partid a studiat
cu atenţie cauzele acestor de­
ficienţe. A cerut şi părerea bi­
roului organizaţiei de bază din
secţie. In acest fel, s-a con­
statat că şeful secţiei — un
inginer tînăr şi fără experien­
ţă, deşi sîrguincios. nu putea
conduce cu competenţă secţia.
De aceea în locul său a fost
pus un inginer cu mai multă
experienţă — un comunist şi
treburile merg acum miai bine.
Tehnica noua — mijloc
i m p o r t a n t de realizare
a angajamentelor
In cursul anului trecut au e-
xistat multe deficienţe şi în
ceea ce priveşte procesul teh­
nologic. In secţia turnătorie, de
pildă, atelierele de turnat fon­
tă şi oţel erau laolaltă, ceea
ce crea multe greutăţi.
Iată de ce munca în anul a.
eesta a început la U.R.U.M.P.
de lari Gagarin
pilot-cosmonaut al U .R .S .S .
Erou al Uniunii Sovietice
aerodrom şi pînă la avioane era cu
mult mai lung decît ne închipuisem
noi.
Cele mai lungi mi s-au părut pri­
mele luni ale anului 1955. Trebuia să
muncim în două p ărţi: ziua urmam
cursurile la institut, iar seara, la aero­ mă, mă străduiam să nu scap nici o
club. Tot pe atunci trebuia să ne sus­
ţinem proiectele de diplomă, să dove­
dim, cu alte cuvinte, ce-am însuşit în
cei patru ani de studii la institut. Mie
mi-a fost repartizată o temă destul de
dificilă — pertecţionarea secţiei de tur­
nătorie pentru producţia in serie a nouă
mii tone piese pe an. In atară de a-
ceasta, trebuia să studiez, tehnologia
fabricării pieselor şi metodica practi­
cii de producţie în şcoala de meserii.
Pregătirea proiectului de diplomă
necesita multe desene. In timp ce de­
senam, îmi aminteam cu recunoştinţă
de bunul meu protesor, bălrinelul de
ia Liuberţî, care mi-a cultivat gustul
pentru desen. Bibliografia pentru pro­
iectul de diplomă o luam de la biblio­
teca institutului şl de la secţia tehnică
a bibliotecii publice din oraş. Expc-
sub semnul luptei pentru per-
fecţionare3 procesului de pro­
ducţie. A fost Întocmit în acest
scop un bogat plan de măsuri,
cu responsabilităţi precise, a
cărei realizare e controlată cel
puţin odată la lună de comite­
tul de partid.
Printre cele mai însemnate
realizări figurează separarea
turnătoriei de fontă de cea de
oţel. La fiecare sortiment au
fost organizate brigăzi separa­
te. oare au în componenţa lor
membri şi candidaţi de partid.
De asemenea, au fost extinse
procedee noi c a : formarea me­
canică. turnarea centrifugală,
turnarea în cochile, forjarea în
matriţe, elaborarea oţelului a-
liat pentru construcţia unor
roţi dinţate pentru locomotive
electrice etc.
Toate acestea au dus la îm­
bunătăţirea substanţială a ca­
lităţii, Ia reducerea consumu­
lui de metal (şi deci la redu­
cerea preţului de cost), ia creş­
terea productivităţii muncii.
* igrasiei sau lipsei de aer şi lu­
Organizaţiile de partid de la
U.R.U.M.P. au găsit căile pentru
a face din fiecare om un luptă­
tor activ pentru traducerea în
fapte a angajamentelor. Folo­
sind procedee variate în mun­
ca lor, organizaţiile de partid1
au reuşit să depăşească toate
angajamentele in întrecere.
E bine ca metodele bune fo­
losite pînă acum să fie studiate
ou atenţie, extinse şi îmbună­
tăţite, pentru ca în viitor să
se obţină realizări şi mai fru­
moase.
N. ANDRONACHE
prieteni ai cărfîa
In cadrul concursului „Iubiţi
cartea“ ce se desfăşoară in sec­
ţiile uzinelor „Victoria“ din Că-
lan, un număr de 26 de cititori au
Corul clubului minier din Gurabarza a fost mult apreciat de public cu ocazia speclacole-
lor prezentate. Nici la faza regională a celui de-al Vl-lea concurs al formaţiilor artistice de
amatori, nu şi-a dezminţit valoarea, cucerind publicul prin armonia vocilor şi felul interpretării-
in fo to : Corul din Gurabarza la faza regională de concurs de la Hunedoara.
M #S
rienţa, deşi mică, cîştigatâ la şcoala de club. După terminarea serviciului mi­
meserii, la uzina din Liuberţî şi în
timpul practicii de producţie la Mos­
cova şi Leningrad, îmi tolosea de mi­
nune.
Treptat, proiectul de diplomă înce­
pea să se contureze, se complecta cu
noi şi noi idei.
Lucrînd asupra proiectului de diplo­
lecţie la aeroclub. Acolo terminasem
între timp studiu] teoretic iar acum
dădeam examenele. Eram frînţi de o-
boseală, abia ne tîram pînă la cămin,
unde adormeam imediat ca nişte buş­
teni. Doream foarte mult să începem
cît mai curînd lecţiile de zbor. încă
niciodată în viaţă nu mă ridicasem în
văzduh, nici măcar în calitate de pa­
sager. Mă trămînta gîndul că în aer
voi fi cuprins de teamă, voi ameţi,
sau voi avea greţuri. Asta cu atît mai
mult, cu cît colegii mai mari ne reîa-
teau tot felul de ciudăţenii ce s-ar pu­
tea petrece în timpul zborurilor.
Dar înainte de a începe zborurile
propriu-zfse trebuia să ne lansăm cel
puţin odafă cu paraşuta.
— Să vedem, întîi, cît de curajoşi
sînteţi ne spunea cu un zîmbet plin
de şiretenie instructorul nostru de zbor,
Dmitri Pavlovici Martianov.
Era un om bine legat, de statură
mică, doar cu cîţiva ani mai în vîrstă
DRUMUL SOCIALISMULUI
magazii eorepnitoare
(Urmare din pag. t-a)
tă multe insecte care provoacă
mari pagube (gărgăriţe, păian­
jeni, molii, acarieni, etc.), este
absolut necesar să se iacă de­
zinfectarea interiorului magaziei
precum şi a utilajului folosit
ca : lopeţi, lăzi, clntare, saci şi
altele. Ca dezinfectant se vor fo­
losi diferite preparate din care
amintim emulsie D.D.T. 1 la
sută, Lindan, sulfura de carbon
etc., care se găsesc în cantităţi
suficiente la secţiile agricole ra­
ionale-
In magaziile în care s-a con­
statat atac de gărgăriţe este
obligatoriu ca înainte dc înma-
gazinarea noilor recolte să se
ia măsuri pentru distrugerea lor
folosindu-se in acest scop sulfu­
ră de carbon. După terminarea
reparaţiilor şi după desinfecta­
re, magaziile vor fi văruite atît
în interior cit şi la exterior cu
lapte de var (!0 kg. var Ia 90
litri apă). In cazul cînd pe pe­
reţi s-au observat diferite ciu­
perci sau mucegaiuri, datorită
mină, !a soluţia de lapte de. var
se va adăuga şi piatră vinătă
(7 kg. piatră vinătă la 10 kg.
var şi 90 litri apă). Aceleaşi
procedee de dezinfecţie se vor
aplica şi la magaziile construite
din lemn.
Uşile şi ferestrele se reco­
mandă a fi prevăzute cu plase
primit de curînd insigna „Prie­
ten al cărţii“. Printre aceştia
se numără comuniştii Trifan
Candil, Oreţu Romeo şi alţii.
decît mine. Venise ia club dintr-o es­
cadrilă de vînătoare şi era toarte mîn-
dru că a învăţat la şcoala de piloţi
militari, unde învăţase pe vremea sa
şi Valerii Cikalov. După cîţiva ani de
serviciu militar a tost demobilizat şi
a intrat ca instructor de zbor la aero­
litar ar fi putut, desigur, să urmeze
vre-un institut de învăţâmînt superior,
să devină inginer sau agronom, dar
el a preferat aeroclubul.
— Nu pot trăi tărâ aerodrom, nu
pot răbda să nu zbor — ne spunea el
uneori.
Martianov era un aviator în toată
puterea cuvîntului şi nu putea trăi fără
aripi. Nd-a cucerit ataşamentul lui pen­
tru aviaţie şi spiritul de organizare cu
care ne-a obişnuit din prima zi cînd
l-am cunoscut. Avea în el „ştofă de
militar" şi îl deosebeai imediat de ci­
vili. Disciplina severă şi ordinea le de­
prinsese încă din copilărie. Îşi începuse
viaţa militară în şcoala militară „Su-
vorov“. Eram convinşi că acest om în­
cercat, cu o bogată experienţă, nu va
ii liniştit pînă nu ne va tace aviatori.
In sfîrşit, au fost stabilite şi săritu­
rile cu paraşuta. In trei nopţi la rînd
am mers pe aerodrom şi am aşteptat,
cuprinşi de emoţie, să ne înalţe în
văzduh. Dar n-am avut noroc, timpul
a fost nefavorabil. Nedormiţi, abătuţi
deabinelea, ne întorceam Ia institut şi
ne aplecam din nou asupra proiectelor
de diplomă.
In noaptea a treia ne-au însoţit la
aerodrom şi cîteva studente de la un
institut din Saratov. Şi ele aşteptau
să sară cu paraşuta. Mă uit la ele —-
erau albe ca varul, speriate ca nişte
de sîrmă care să permită aeri­
sirea permanentă. Nu se va ne­
glija nici compartimentarea ma­
gaziilor, pentru a se evita ames­
tecul diferitelor produse.
In anii trecuţi au existat mai
ales gospodării colective care,
neavind asigurate din timp spa­
ţii suficiente şi posibilităţi de a
depozita produsele (in special
griuî) in straturi subţiri care să
fie mereu lopătate şi aerisite, au
fost nevoite să schimbe sămînţa
de griu la bazele de recepţii sau
la alie gospodării — parţial sau
total — întrucît cea rezultată
din producţia proprie s-a în­
cins, s-a degradat, şi-a pierdut
puterea dc germinaţie, devenind
astfel improprie pentru însămîn-
ţare. Iată de ce se impune ca
absolut necesară asigurarea u-
nor spaţii corespunzătoare de­
pozitării şi păstrării recoltei-
In anul acesta, gospodăriile
agricole de stat şi colective din
regiunea noastră au insăminţate
suprafeţe întinse cu seminţe de
griu din soiurile de mare pro­
ductivitate destinate ca loturi
seminciere in scopul înmulţirii
seminţei. Recoltei obţinute din
aceste culturi trebuie să i se
dea o atenţie deosebită, atit în
ceea ce priveşte seceratul şi tre­
ieratul, cit şi in ce priveşte de­
pozitarea şi conservarea ei.
Cu toate că pînă la înmaga-
zinarea recoltei mai ,este oare­
care timp, pe lingă lucrările de
întreţinere a culturilor şi pregă­
tirea utilajului pentru recoltare,
problema magaziilor şi a spaţii­
lor de depozitare trebuie să pre­
ocupe îndeaproape toate gospo­
dăriile de stat si colective.
păsărele. Oare şi eu arăt la fel ? —
îmi trece, deodată, prin gînd. Iar ele
de colo:
— Cum de poţi fi aşa de calm ? De­
sigur că ai mai zburat f
— Da de unde — zbor pentru prima
oară.
Totuşi, fetişcanele nu mă credeau.
Şi doar cînd am început să ne prindem
paraşutele s-au convins că nu mint.
Nici mie, nici lor nu hi se prea potri­
veau chingile şi carabinele. Nu eram
obişnuiţi cu ele. La spate aveam fixată
o raniţă cu paraşuta principală. In
faţă aveam tot o raniţă, mai mică însă,
în care era paraşuta de rezervă. Nu
puteam nici să mă aşez, nici să mă
scol, nici să mă întorc... Cum mă voi
descurca în văzduh cu tot calabalîcul
ăsta ? Parcă eram legat şi de mîini şi
de picioare...
De mic copil nu-mi plăcea să aştep.
Îndeosebi atunci cînd trebuia să trec
un obstacol sau să înlrunt un pericol.
Mai bine să-i ieşi în întîmpinare decît
să-l ocoleşti sau să dai înapoi. De
aceea m-am bucurat toarte mult cînd,
după efectuarea săriturii de încercare,
Dmitri Pavlovici mă strig ă :
— G agarin! La avion...
Mi se oprise parcă respiraţia. Ori­
cum, era primul meu zbor, pe care tre­
buia să-l închei sărind cu paraşuta.
Nu-mi amintesc cum a decurs zborul,
cum a luat „P.O.-2“ înălţimea nece­
sară. L-am văzut doar pe instructor
care-mi arăta cu rnîna : să ies, ci-că, pe văzut acolo s-a speriat şi n-a mai vrut
aripă. M-am urnit eu cum am putut
din cabină, m-am ridicat pe aripa a-
vionului şi m-am agăţat cu ambele
mîini de bordul cabinei. Mi era teamă
să privesc pămîntul. El se atla acum
Cerc de citit activ
Printre cercurile de citit acti­
ve din oraşul Petroşani se nu­
mără şi cel din cartierul „Gh.
Dimitrov“, condus de. tovarăşa
Margareta Gristea.
Prezentarea lecţiilor la un ni­
vel cit mai corespunzător, pre*
cum şi siVădania de care dă do­
vadă responsabila cercului, face
1 IUNIE 1961
DEVA: Volga, Volga; GRA­
DINA DE VARA: Policarp, ma­
estru caligraf; HUNEDOARA:
Insula fără nume; PETROŞANI:
E lung drumul piuă acasă: Ker
Oglî; SEBEŞ : Cocoşatul;
ALBA IULIA : Floarea zăpezii:
Război şi pace — seria l-a şi
a Il-a; SIMERIA: Să preţuim
SIN PBOGBÂMULSE
1 IUNIE 1901
PROGRAMUL 1: 5,10 Jocuri popu­
lare romîneşti; 7,30 Stalul medicului:
Odihna activă a şcolarului; 8,00 Din
presa de astăzi; 9,30 Roza vînturilor;
10,30 Muzică distractiva; 12,30 „Uce­
nicii“ — reportaj; 13,05 Concert de
muzică uşoară; 15,30 Concert popular
16,15 Vorbeşte Moscova I ; 17,25 Me
iodii populare romîneşti şi ale minori
tăţilor naţionale; 18,30 (ironica eco
nomică ; Socialismul în citrc şi fapte
19,45 Transmisie din studioul de con
certe al concertului orchestrei simfo
nice a Radiote IeviziiinTt; 22,50 Mu
zică uşoară interpretată de orchestre de
coarde; 23,15 Muzică de cameră.
M. T. Tc. Dir. Gen. Construcţii
BuL Republicii 71 fel. 3 8 —95
caufă spre angajare pentru cariera
Vîrfurile
ŞEF DE SECŢIE (inginer drumuri, me­
canic sau miner)
MAISTRU MECANIC (eu şcoală de mai- }
ştri sau studii tehnice m e ii)
CONTABIL (cu şcoală medie)
murm mTEamiodo
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul variabil
mai mult noros în cursul zilei. Vor
mai cădea ploi locale însoţite pe unele
locuri de manifestări electrice. Tem­
peratura staţionară, va fi cuprinsă
ziua între 20 şi 25 grade iar noap­
tea între 9 şi 14 grade. Vînt potri­
vit cu intensificări temporare din sec­
torul vest şi nord-vest.
departe, jos, undeva sub picioare. Era
înfiorător...
— Să nu te tîstîceşti, Iurii, te văd
fetele dc jo s! — inii strigă ştrengarul
de instructor.
— Gata ? — mă întrebă încă o dată.
— Gata I — ii răspund.
— Ei, ia-o din loc 1
Mi-am tăcut vînt de. bordul aspru
al avionului, cum învăţasem şi m-am
aruncat in jos, ca intr-o prăpastie.
Trag de inel, dar paraşuta nu se des­
chide. Vreau să strig, dar nu p o t: ae­
rul îmi oprise respiraţia. Şl, involuntar,
am întins mina spre meiul paraşutei
de rezervă. Dar unde c t Unde-i ? Şi,
deodată, simt o smucitură puternică.
Apoi, linişte. Mă legănam uniform pe
cer, sub cupola albă a paraşutei prin­
cipale. Ea s-a desfăcut, desigur, la
tim p; mă gîndiseni prea devreme la
cea de rezervă. Şi astlel, aviaţia mi-a
predat prima lecţie; cînd te găseşti in
aer, ai încredere în tehnică, nu lua
hotărîri pripite.
Trece un minut. Uni ascult bătăile
inimii — totul este în ordine: inima
lucra normal, iar bătălie ei se auzeau
la fel ca tic-tac-ul unui ceasornic de
mînă.
După mine, pe acelaşi „P/J.-2“ au
urcat-o pe fetişcana care mă luase in
zeflemea în maşină. Pe pămînt fusese
vioaie, da în aer s-a pierdut. A ieşit
ea pe aripă pentru a sări, dar cînd s-a
să se clintească din loc. Parcă înţepe­
nise. Aşa a şi adus-o instructorul pe
aerodrom. N-a rîs nimeni. La prima
încercare, fiecăruia i se poate înfîm-
pla...
(Va urma)
pag1. 8
ca frecvenţa cursantelor să fie
bună. Referatul: „Chipul comu­
nistului oglindit in literatura
noastră actuală“, prezentat în
ultima şedinţă a cercului, a fost
ascultat cu viu interes de cei pre­
zenţi.
I. MARINA
corespondentă
iubirea ; ORAŞTIE : Floarea ză-
pezii; Katia, Katiuşa ; HAŢEG:
Şapte mirese pentru şapte fraţi;
BRAD : Scrisoare neexpediată ;
LONEA: Portul fără a p ă ; TE-
IUŞ: Haiducul de pe Ceremuş;
ZLATNA : Normandie Niemen :
ILIA: Nu vreau să mă însor;
APOLDUL DE SUS: Torero.
PROGRAMUL II: 12,10 „Pe aripile
cîntului“ — In program muzică uşoa­
ră ; 13,00 Melodii populare romîneşti;
13,30 Versuri închinate copiilor; 14,05
Lucrări de compozitori romîni inspirate
din viaţa copiilor; 15,45 Muzică uşoa­
ră ; 16,15 Pionierii cîntă Partidul —
program de cîntece; 17,35 Din viaţa de
concert a Sapitalei; 19,'30 Din activi­
tatea sfaturilor populare; 20,30 Mu­
zică uşoară de compozitori rom îni;
21,15 Concert de muzică corală clasică ;'
21,45 Părinţi şi copii; 23,15 Concert
de noapte.
J
<
)
ANUMŢ
CASA DE ECONOMII Şi
CONSEMNÂŢIUNl
face cunoscut că
la tragerea la sorţi din 30 iunie
196!, a obligaţiunilor C E.C., in
afară de cîştiguri în bani
se vor acorda
in plus numeroase cîştiguri su­
plimentare in obiecte c a :
MOTOCICLETE, FRIGIDERE.
TELEVIZOARE, MOTORETE,
CEASURI DE ATI NA, APARATE
DE RADIO, EXCURSII IN
STRĂINĂTATE, precuin şi alte
obiecte.
Obligaţiile G.E.C. ce se vor pro­
cura în luna iunie a. c. de la
unităţile G.E.C., vor participa
la tragerea Ia sorţi din 30 iunie
1961, cu cîştigurile în bani, iri
obiecte şi excursii în străinătate
ÎNTREPRINDEREA DE
CONSTRUCŢII SIDERUR­
GICE HUNEDOARA
ANGAJEAZĂ :
Ingineri constructori, ingi­
neri electricieni, ingineri me­
canici, maiştri constructori şi
maiştri montaj.
Se asigură condiţii bune
de salarizare şi cazare.
Ofertele se vor adresa di­
rect întreprinderii de con­
strucţii siderurgice llunedoa- j|
ra, serviciul cadre şi învăţă
mînt. strada Molofov nr. 8
A NUNI
I- R. T .A. Hunedoara—Deva
recrutează tineri pentru şcoala de
conducători auto din raioanele
şi oraşele regionale, Mia, Hune­
doara, Petroşani, Haţeg, Orăştie şi
IJrad în condiţiile următoare :
— să aibă vîrsta intre t7 ‘/2—
!9 ani sau armata satisfăcută pînă
la etatea de 35 arii.
— să aibă 7 Clase elementare
sau şcoala profesională de 3 ani.
— inlormaţii suplimenlare se
pot lua la Autobazele Deva, Hune­
doara, Petroşani şi Brad.