Page 98 - 1961-05
P. 98
pagf. 4 DRU MU h SnciA U SM D U JI Nr. 20v0
Aspecte din viaţa copiilor
în ţările socialiste
l. P. UNGARA
.8. Hruşciov a plecai spre Hiena Libertate lai Glezos
KIEV 30 (Agerpres). TASs transmite: N. S. Hruşciov, Ş l celorlalţi patrioţi greci
prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. ş] preşedintele Consiliului de
Miniştri al U.R.S.S., a părăsit la 30 mai oraşul Kiev unde
s-a aflat timp ele două zile, pierind cu un tren special spre - Adunarea publică de la Atena -
Viena.
ATENA 30 (Agerpres). — In tenrniţat de mulţi ani din or naţională şi să Intensifice lup
seara zilei de 29 miai la Tea dinul autorităţilor. ta pentru pace, dreptate, de
Evoluţia tratativelor trul Acropole din Atena a avut Cerem guvernului să pună în mocraţie şi amnistie generală.
loc o adunare publică sub lo libertate imediat pe Manolis Participanţii la adunare au
franco-algerleiie zinca „Cerem guvernului să Glezos şi pe ceilalţi deţinuţi adresat un mesaj de salut cu
pună în libertate pe Manolis politici, a declarat Spais, frun rajosului luptător pentru pace
EVIAN 30 (Agerpres). — La următoarea şedinţă a tratative Glezos şi pe ceilalţi luptători taş al partidului liberal. Gle şi libertate, Glezos şi tuturor La creşa fabricii de textile din Szeged.
conferinţele de presă ţinute la lor va avea loc la 31 mai. din rezistenţă împotriva fas zos este simbolul libertăţii şi democraţilor întemniţaţi pre R. P. ALBANIA
Evian şi la Geneva, purtătorii cismului“. democraţiei, a spus el. cum şi tuturor oamenilor de
de cuvînt ai delegaţiilor fran Duminică şi luni mii de par bună credinţă ce luptă pentru 1if®' ??z
ceză şi algeriană au declarat că tizani a păcii din întreaga Am venit aici cu toţii nutrind La adunare a luat cuvîntul eliberarea lui Giezcs, pentru
în şedinţa din 29 mai au con Franţă au sosit în localitatea sentimente de patriotism şi de asemenea generalul în re restabilirea democraţiei în Gre
tinuat dezbaterile generale în Evian. Delegaţiile compuse din umanitate, a declarat scriitorul tragere Skandalis. cia. Participanţii la adunare au
toate problemele referitoare la muncitori, tineri, soldaţi demo K. Varnalis, fruntaş de seamă adresat lui N. S. Hruşciov şi
autodeterminarea Algeriei, in bilizaţi, mame au fost alese în al vieţii publice din Grecia, Despre hcrtărîrea opiniei pu J. Kennedy un apel în oare îşi
clusiv problema Saharei. După adunări publice pentru a ex laureat al Premiului interna blice mondiale de a lupta pen exprimă speranţa că în timpul
cum anunţă agenţia France prima cererea poporului fran ţional Lenin „Pentru întărirea tru eliberarea Iui Manolis Gle apropiatei întâlniri de la Vie
Presse, purtătorul de cuvînt al cez ca tratativele să se poarte păcii intre popoare“. Poporul zos au vorbit Sorensen, mem na vor fi găsite căile soluţio
delegaţiei franceze a arătat că pe baza respectării dreptului grec, popor-martir nu va înce bru al parlamentului englez, nării paşnice a problemelor in
tratativele se desfăşoară fără algerienilor la autodeterminare ta lupta pentru pace şi demo reprezentanţi din Italia şi ternaţionale, pentru binele
a fi adoptată o ordine de zi craţie care sînt de neconceput Franţa. omenirii.
precisă, „dar ele au intrat în- şi la unitatea teritoriului alge- fără eliberarea eroului naţio
tr-un stadiu activ. Thibault a nal al ţării, Manolis Giezcs, în- Participanţii la adunare au Intr-un ape] către popoarele
amintit că cele două delegaţii rian. adoptat în numele poporului lumii participanţii la adunare
au căzut de acord în principiu grec o rezoluţie adresată pri
asupra creării unei comisii de La conferinţa de la Na Mon mului ministru şi Parlamentu le cheamă să intensifice lupta
experţi, dar acest principiu nu lui în care se cere punerea ime
a fost pus încă în aplicare. loo diată în libertate a lui Mano împotriva fascismului şi răz W R x-r-y. b-Y« ti
lis Glezos şi a celorlalţi luptă
Purtătorul de cuvînt al de bază propunerile elaborate ia tori din rezistenţă. Ei au che boiului care imiplică o primej Z ;ah ?
legaţiei algeriene a arătat că 17 mai de Partidul Neo Lao mat ponorul grec să cinstească
şeful delegaţiei algeriene Krim Haksat şi alcătuite din urmă ziua cîe 31 mai ca sărbătoare die îngrozitoare pentru ome
Bellkassem şi-a expus poziţia nire.
în problema autodeterminării şi
im
XIENG KUANG 30 (Ager La plimbare şi joacă intr-unui din parcurile Tiranei.
pres). — La 29 mai la Na
Mon a avut loc o nouă şedinţă
a răspuns la o serie de între a reprezentanţilor politici şi mi toarele 5 puncte: 1) principiul Moscova R. P. CHINEZA
şi baza creării guvernului pro
bări puse de delegaţia france litari ai .guvernului regal lao vizoriu ele coaliţie ai Laosului, MOSCOVA 30 (Agerpres). — antifascişti din Grecia, adopta Grija fată de sănătatea eefor mic?
ză. El a subliniat că „discuta ţian, Partidului Neo Lao Hak- 2) metodele şi procedura cons TASS transmite : La 29 mai re tă la 29 mai la adunarea care
rea problemelor s-a desfăşurat sat şi grupului de la Savanna- tituirii guvernului provizoriu prezentanţii opiniei publice din a avut loc la Casa ziariştilor După crearea Republicii Populare Chineze, prin măsurile
într-o atmosferă corectă“. El a ket. de coaliţie, 3) problema com Moscova au adresat un apel tu din Moscova cu prilejul împli
adăugat că discuţia devine mai ponenţei guvernului provizoriu turor luptătorilor din rezistenţă nirii a 20 de ani de la fapta în domeniul sanitar starea sănătăţii copiilor chinezi s-a îm
concretă pe măsură ce este de După tratative îndelungate, ele coaliţie, 4) îundţiile guver din ţările Europei, tuturor de eroică săvîrşită de Manolis
nului provizoriu de coaliţie, 5) mocraţilor şi tuturor celor în Glezos care a servit drept sem bunătăţit atît la oraşe cit şi la sate.
păşit stadiul expunerilor gene participanţii la şedinţă au ac- programul guvernului provizo sufleţiţi de sentimente umani nal pentru începerea luptei de
riu de coaliţie. tare chemîndu-i să intensifice eliberare a Greciei. Mortalitatea infantilă a scăzut cu 60 la sută. iar morta
lupta pentru eliberarea luptă
rale. După cum s-a anunţaţi j ceptat în unanimitate să ia ca Participanţii la conferinţa de torilor din rezistentă din Gre De asemenea într-o telegra litatea provocată de pojar şi scarlatină a scăzut cu 80-95.5
cia, deţinuţi în închisori pentru mă adresată guvernului Gre
la Na Mon au adoptat propu ciei reprezentanţii vieţii publi la sută.
Extinderea m işcării greviste nerea prezentată la 29 mai de Toate instituţiile medicale profilactice de la oraşe au or
a as ganizat secţii speciale care urmăresc starea sănătăţii copi
ilor. Şcolile întreţin o legătură strlnsă cu spitalele şi policli
nicile locale. ~“
LONDRA 30 (Agerpres). ¦ ‘grevă" personalul cinematogra Partidul Neo Lao Haksat care restabilirea libertăţilor democra ce din Mo'stova au cerut elibe LS::
Pe Întreg cuprinsul Republicii felor şi teatrelor oare sânt în prevede examinarea în primul tice din Grecia. rarea patrioţilor greci. ia . g r e a a e® j
Irlanda au Ioc numeroase greve chise de două săptămâni. In rînd a punctelor 4 şi 5 ale aces Acest apel este cuprins in Adunări similare au avut loc
ale oamenilor muncii, la care momentul de faţă greva ame tor propuneri.
iau piarte aproximativ 30.000 ninţă să se extindă asupra por tr-o scrisoare deschisă adresa în multe oraşe ale Uniunii So
de oameni. Oamenii muncii ir tului Dublin. După încheierea şedinţei din tă luptătorilor din rezistenta vietice.
landezi cer reducerea săptămâ 29 mai şefii delegaţiilor celor
nii de lucru şi majorarea sala Grevele au luat o asemenea ...... ...... ffa rfle c a p i t a l i s é e
riilor.
extindere încît Sean F. Lema-ss, trei părţi au organizat o con Viaţa copiilor din ţările capitaliste după cum relevă revista „transport
La grevă iau parte construc prezintă un tablou întunecat, lipsit de and General Workers Record“, „fer
torii şi muncitorii de la fabri primul ministru al Irlandei, a Lucrările Congresului C.G.ferinţă de presă la care au fă perspective. Acest iapt este atît de mierii englezi folosesc munca copiilor
cile cie ciment din ţară. In evident, incit nici presa burgheză nu pentru îndeplinirea unor munci foarte
afară de aceasta se află în convocat o consfătuire a repre cut o declaraţie comună amin- este în măsură să-l ascundă. Iafă ce grele, fapt care tace ca procesul de
scria recent ziarul „Sunday Plcto- îmbolnăviri să crească“. Fierre Gamar-
zentanţilor patronilor şi ai sin ţînd că cele 1rei delegaţii au ac PARIS 30 (Agerpres). — In M. Reige, funcţionară la o ln- rial“ relerindu-se Ia viaţă grea a co ra, care a vizitat recent Spania, scrie
ceptat să discute propunerile al suburbia pariziană Ivry continuă ireprindere financiară din Pa piilor oamenilor nevoiaşi din A nglia: în ziarul „l'Humanité“ că „sute de
dicatelor. cătuite din 5 puncte în proble lucrării,e celui de-al 33-lea Con ris, a vorbit despre creşterea „Zeci de băieţi, între 6 şi 10 ani sîfit mii de copii, dintre care mulţi n-au
ma constituirii guvernului pro gres al Confederaţiei Generale conştiinţei de clasă a femeilor vînduţi, sau închiriaţi unor „cerşetori atins încă vîrsta de 10 ani. pot fi în-
Discriminarea rasială se face vizoriu laoţian de coaliţie şi că a Muncii din Franţa- In şedinţa şi despre participarea lor acti tilniţi, în perioada muncilor agricole,
simţită şi în Anglia se vor discuta în primul rînd din 29 mai, Savernas, delegatul vă la grevele declarate din ini de profesie“ care îi folosesc drepî pe marile latifundii ale moşierilor
punctele 4 şi 5 ale acestor pro morilor de la minele de fier dirt ţiativa sindicatelor afiliate la „momeală“ Ia porţile bogătaşilor". spanioli".
NEW YORK 30 (Agerpres). tia chirii fantastice, care se ri puneri. departamentul Atoselle. a arătat
— Faptul că in presa engleză dică la triplul chiriei plătite de C.G.M. La rîndul său, ziarul „Daily Ex Capitaliştii folosesc intens pe co
au apărut relatări ample şi albi pentru case degradate care Reprezentanţii celor trei părţi că supraexploatarea epuizează Roger Momlain, reprezentan press“ scrie că „înalta societate en pii în agricultură şi industrie, deoa
„moralizatoare“ in legătură cu au devenit o ruşine publică. speră că aceste tratative vor gleză se interesează mal mult de ani rece munca lor este toarte prost re
incidentele rasiste din Alabama Foarte multe slujbe sînt pur şi duce Ia rezolvarea problemei pe muncitorii de la minele de tul muncitorilor metal urgisii din male, în special de câini, decît de co tribuită.
a trezit o vie nemulţumire în simplu inaccesibile oamenilor de laoţiene într-o atmosferă de în Saint Etienne, s-a referit la ac pil". Ziarul arată că „în Anglia există
rindurile anumitor cercuri din culoare“. Pentru aceeaşi muncă ţelegere reciprocă. fier şi din uzinele metalurgice tivitatea sindicatelor scizioniste, nu mai puţin de 150 de societăţi, ligi Datorită condiţiilor grele de muncă,
S.U.A. Replica a fost dată in oamenii de culoare primesc in arătînd că conducătorii acestora a mizeriei şi subalimentaţiei, mortali
tr-un articol apărut in „New Anglia un salariu inferior albi şi ii face ca la 40 de ani să de reiau minciunile cercurilor gu şi asociaţii pentru ocrotirea animale tatea infantilă creşte în mod vertigi
York Herald Tribune". lor! vină invalizi. vernante despre „interesul iden lor, 5 aziluri pentru dini şi 118 cli nos în cea mai mare parte a ţărilor
nici, în schimb căminele, policlinicile capitaliste.
„Dezaprobarea Angliei faţă La aceste discriminări, la care tic“ al muncitorilor şi patroni şi creşeie pentru copiii oamenilor să
O anchetă recentă a ziarului exi
Se intensificăSupta poporuluilor, despre „colaborarea între laţilor spanioli „Espania democratica"
clase".
arată că din cauza exploatării nemi
iranian pentru neutralizarea ţării Reprezentanţii diferitelor în
treprinderi care au luat cuvîn \loase şi a condiţiilor mizere de „trai
de manifestările rasiste din Ala sînt supuşi, oamehii de culoare TEHERAN 30 (Agerpres). — presa iraniană a mişcării popu tul la 29 mai, au arătat că raci lipsesc aproape cu desăvîrşire“. „60 la sută din adolescenţii Spa
bama a fost temperată de con din Anglia, se adaugă şi per TASS transmite : Cunoscutul lare pentru neutralitate, pen lupta economică a muncitorilor Copiii sînt folosiţi la munci grele. niei sînt bolnavi de tuberculoză".
ştiinţa că însăşi în această ţară secuţiile politice. Wald amin activist pe tărim obştesc, Seid tru ieşirea Iranului din blocu se împleteşte cu lupta pentru
există o problemă serioasă şi teşte in această ordine de idei Ahmed Tabatabai, fost deputat rile militare a stîrnit nelinişte încetarea imediată a războiului Astfel, în Bavaria (R.F. Germană), Lipsa de şcoli tace ca şi învăţă-
tot mai acută a discriminării ciocnirile singeroase care au în rindurile cercurilor guver colonial în Algeria. Cu fondurile copii de vîrstă şcolară sînt nevoiţi să mînlul elementar să nu tie accesibil
rasiale“ — scrie Richard C. avut loc in 1958 in cartierul în Medjlis, a adresat prin in nante. După cum arată „Setare modeste strînse îndeosebi In fa muncească în fabrici timp de 13—15 pentru mulţi copii ai oamenilor mun
Wald, corespondentul din Lon Noitinghill din Londra, şi care termediul ziarului „Bamshad“ brici şi uzine, muncitorii au tri ore pe zi. Munca copiilor este folo
dra al ziarului „New York He nu se deosebesc cu nimic de o chemare pcp-ulaţiei ţării de a Tehran“, într-o convorbire cu mis delegaţi la Evian unde au sită în proporţii deosebit de mari în cii. Greda, Portugalia, Turcia şi Spa
rald Tribune". „Această discri cele săvirşite în prezent de ra organiza un referendum în pro loc acum tratative între guver fabricile de produse chimice, ceea ce
minare se manifestă cel mai siştii americani în Alabama. blema neutralităţii Iranului. Ta ziariştii primul ministru al nul francez şi guvernul provi constituie un grav pericol pentru să nia, deţin primele tocuri din lume în
mult in Midland-u! industrial ş,i batabai propune ca toate de Iranului, A,mini, a declarat: zoriu al Republicii Algeria. nătatea lor, Q situaţie asemănătoare ceea ce priveşte analîabetismul. Nu
in marile oraşe portuare". Rasismul, scrie coresponden claraţiile şi doleanţele în legă poate ti întâlnită şi in Anglia unde,
tul, se bucură in Anglia şî de tură cu aceasta să fie trimise „Presa ne pune într-o situaţie Lucrările Congresului conti mai în Spania, scrie „l’Humanité“,
Corespondentul atrage îndeo sprijinul oficialităţilor. In rindul pe adresa sa. La 29 mai acea nuă.
foarte grea in ce priveşte pro lipsesc 58.000 de învăţători. Aceasla
blemele de politică externă...“.
sebi 'atenţia asupra situaţiei gre Partidului conservator, arată el, stă temă s-a aflat in centrul T5SS2Í; lace ca 800.000 de copii în vîrstă de
le a celor 200.000 de emigranţi a şi început o mişcare pentru atenţiei presei iraniene. 7—12 ani să nu tie şcolarizaţi. Există
din Indiile occidentale, in ma oprirea venirii in Anglia a oa Ziarul „Peyghame Ernruz“ Bonn-ui adulmecă fostele colonii din Africa de asemenea un milion de copii între
joritate veniţi din Jamaica, „un menilor de culoare. Pe străzile consideră că la întrebarea lui !2—14 ani care nu urmează cursuri
de şomajul este atît de ridicat, oraşelor engleze pot fi deseori Tabatabai — neutralitate sau BONN 30 (Agerpres). — pleacă in Congo ca misionar tor existenţa unui complot al şcolare. O situaţie asemănătoare poate
scrie Wald, incit nici nu mai văzuţi membri ai organizaţiilor participare Ia blocuri — peste Cercurile guvernante de la Bonn Martin Bohrmann- junior, ţiul puterilor imperialiste împotriva f; întilnită şi în Franţa, ţară cu o
este înregistrat- Principala pro fasciste, purtînd pancarte cu in un milion de oameni vor da un aspiră la coloniile pierdute ale călăului hitlerist Martin Bohr Congoului. Şi nu se mai poate vecile cultură, unde 65 lă sută din
blemă, scrie el, este cea a lo scripţia : „Păstraţi Marea Bri răspuns pozitiv. Germaniei. Eugen Gerstenma- mann afirma că R.F. Germană n-ar copiii muncitorilor nu pot trece din
cuinţelor. Mulţi proprietari nu tanic albă“- Aceste manifestaţii ier, preşedintele Bundestagului ti implicată In acest complot. colo de cíasele primare.
vor să aibă chiriaşi oameni de rasiste revoltătoare nu sînt in In articolul consacrat grevei de la Bonn, a declarat: „Cu du Luna trecută autorităţile Includerea în armata lui Chom
studenţilor de la Universitatea rere in inimă Germania şi-a luat O.N-U. au reţinut la Leopold be a unor mercenari vest-ger Vlăguiţi de timpuriu de muncile pes
culoare. Alţii percep de la aceş terzise de autorităţi. rămas bun de la teritoriile ei ville un avion al societăţii ham- mani — ofiţeri şi subofiţeri, te puterile lor Ia care sînt supuşi,
din Siraz, care s-au pronunţat din Africa“, Cu acest prilej el burgneze de transporturi aerie precum şi vechi SS-işti — vor copiii din ţăriie capitaliste nu cunosc
Acte huhgame© recent împotriva ţinerii la Si a elogiat pe misionarii germani ne „Kontinentale Deutsche Luf- beşte de la sine". bucuriile şi jocurile După cum reiese
raz a conferinţei C.E.N.T.O. care au acţionat în Africa la treederei“, care a transportat dintr-o statistică a Serviciilor Organi
ale soidafiSor a m e r ic a n i in Yu pentru problemele medicale, sfirşitul secolului al XIX-iea şi şapte tone de armament pentru Eforturile Bonnului de a pă zaţiei Mondiale a Sănătăţii, mulţi din
ziarul „Leighane Ernruz“ scrie: la începutul secolului actual. bandele mercenare ale lui trunde in Africa primesc repli tre aceşti copii ia 10—12 ani apar
15TAN6UL 30 (Agerpres). - TASS martorii a încă unei ieşiri huliganice. „Acţiunile studenţilor din Si Chombe. ca cuvenită din partea popoare rnult îmbătrâniţi ţaţă de vîrsta lor.
transm ite: Soldaţi americani aliaţi în Un grup de soldaţi americani îh stare raz arată cit de mare este nă Astăzi, Împreună cu misiona lor. Acest lucru a lost recunos
Turcia se dedau la ieşiri huliganice de ebrietate au smuls drapelul turc şi zuinţa spre neutralitate a rii, pleacă in Africa comisvo- Caraeterizînd „incidentul“ de cut pină şi de revista „Afrika Cerşetoria, lipsa de locuinţe, mize
şi chiar la crime. De curînd la Si- l-au rupt. Aceasla a stîrnit profunda populaţiei acestui oraş. Şi iajori, industriaşi, bancheri, oa Post“ din Pretoria, exponentă a ria şi subalimcntaţia, criminalitatea iu-
nope soldaţi americani au omorît un indignare a populaţiei. Soldaţii au iost aceasta nu este numai dorinţa meni politici vest-germani. Ei la Leopoldville ca o demascare intereselor vest-germane in Afri vcnilă, i?iă ce soartă rezervă capita
soldat turc şl au rănit un altul. La reţinuţi de poliţie, unul din ei a losl ca, care a vorbit făţiş despre
locuitorilor din Teheran. Si îşi oieră pretutindeni „ajutorul“. a politicii néocolonialiste a „falimentul orientării Bonnului
raz, Isfahan. Tebriz, Festa şi Ziarul vest-german „Frankfur
Ahwoz ci a întregului popor Bonnului, postul de radio Co
iranian“.
nakry a declarat : „Cazul dc
25 mal locuitorii din Izmir au fost arestat. Oglindi -no i'o larg de către ter Rundschau“ a relatat că faţă a demonstrat in mod grăi- în această narte a lumii“. lismul milioanelor de copii.
Redacţia şi alminislratia zia ulm : str. 6 Marile nr. 9. Ideton: Isa ; 189; 75. laxa plătită in numerar con lui m aprobării Direcţiunii Generale P. I I R. nr. 263.32U din 6 noiembrie lujy. — lipanii: Inlreprinderea Poli gial ieâ „1 Mai“ — Deva
