Page 1 - 1961-06
P. 1
í^ ío te c f> C\ \
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAl Preşedintele Republicii Indonezia,
dr. Sukarno — oaspete
al poporului nostru
Amil XüL Nr 2001 iunie 1961 4 pagini 20 bani Preşedintele Republicii Indo ghiu-Dej, preşedintele Consiliu aliniată pe aeroport a prezentat
nezia, dr. Sukarno, a sosit lui de Stat al R.P. Romîne, raportul preşedintelui dr. Sukar
Adunări festive miercuri in Capitală. înaltul Ion Gheorghe Maurer, preşe no. Au fost intonate imnurile de
oaspete face o vizită de priete dintele Consiliului de Miniştri stat ale Republicii Indonezia şi
Ieri după-amiază au avut loc nie in ţara noastră. al R.P. Romîne, Gheorghe Apos R. P. Romine.
tol, prim-vicepreşedinte al Con
iii oraşul Deva adunări iestive Preşedintele Indoneziei este siliului de Miniştri, Ştefan Voi- Preşedintele dr. Sukarno, îm
consacrate sărbătoririi zilei de însoţit de miniştri şi alte per tec şi Avram Bunaciu, vicepre preună cu tovarăşul Gheorghe
i Iunie — Ziua internaţională a soane oficiale, de ziarişti. şedinţi ai Consiliului de Stat, Gheorghiu-Dej, au trecut apoi Tn
copilului. La adunarea ce a avut general de armată Leontin Să- revistă garda de onoare.
loc in sala festivă a şcolii me La ora 12, avionul cu care că lăjan, ministrul Forţelor Arma
dii mixte „Decebal", a vorbit lătoreşte preşedintele dr. Sukar te, Corneliu Alănescu, ministrul După ce oaspetelui i-au fost
despre însemnătatea zilei de 1 Iu no, escortat de avioane cu reac Afacerilor Externe şi alte per prezentate persoanele oficiale ve
ţie romaneşti, şi-a făcut apariţia soane oficiale. nite in întîmpinarea sa, cei pre
nie tov. dr. Astra Nicolau, de la deasupra aeroportului Otopeni- zenţi au primit defilarea gărzii
Spitalul unificat de stat Deva. In Au fost de faţă Sukrisno, am de onoare.
cuvîntul său vorbitoarea a scos Numeroşi bucureşteni au venit basadorul Republicii Indonezia
să salute pe înaltul oaspete. Pe la Bucureşti şi membrii ambasa Un grup de pionieri au încon
în evidenţă realizările din ţara aeroport erau arborate drapelele dei, tineri indonezieni care stu jurat pe înaltul oaspete şi persoa
noastră pentru ocrotirea copilu de stat ale R. P. Romine şi Re diază în ţara noastră, precum şi nele care il însoţesc, oferindu-le
lui, grija pentru educarea şi în publicii Indonezia. Alături de Pavel Silard, ambasadorul R. P. flori.
drumarea lor in spiritul interna portretele preşedintelui Republi Romine la Djakarta.
ţionalismului proletar şi a patrio cii Indonezia, dr. Sukarno, şi Apoi, dr- Sukarno a luat Inc
preşedintelui Consiliului de Stat In aplauzele celor prezenţi, in maşină, împreună cu tovară
tismului socialist. înaltul oaspete a fost intimpinat
A urmat apoi un frumos pro al R. P. Romîne, Gheorghe Glieor- şii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi
la coborîrea din avion de condu
gram artistic prezentat de gră ghiu-Dej, era scrisă în limbile Ion Gheorghe Maurer. Coloana
diniţele de copii din oraş. cătorii statului nostru, Preşedin
indoneziana şi rornină urarea de maşini, însoţită de o escortă
Tot ieri, in sala festivă a şcolii tele dr. Sukarno se salută cor
pedagogice din Deva a avut loc „Trăiască prietenia intre poporul de motoc iciişti, s-a îndreptat spre
o adunare festivă consacrată dial cu tovarăşii Gheorghe
aceluiaşi eveniment. A vorbit indonezian şi poporul romin !“. reşedinţa rezervată înaltului oas
Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe
In întîmpinarea preşedintelui Maurer. pete. Pe traseu numeroşi bucu
dr. Sukarno. pe aeroport se Comandantul gărzii de onoare reşteni au salutat pe preşedinte
le Indoneziei.
aflau tovarăşii Gheorghe Gheor
(Agerpres).
i '« Vizita oaspeţilor indonezieni
prin C a p ita lă
tov. Aurelia Szabo.
Elevii şcolii de muzică din Miercuri după-amiază preşe vicepreşedinte al Consiliului de li însoţesc au vizitat sala Pa
dintele Indoneziei, dr. Sukarno, Stat al R.P. Romine, Ilie Mur- latului R.P. Romîne. Arh. D.
Deva au prezentat în continuare împreună ou persoanele oficiale gulescu, ministrul învăţământu Farb, directorul Institutului
un frumos şi bogaE program ar lui şi Culturii, Aurel Mălnăşan, „Proiect“ — Bucureşti a dat
indoneziene care îl însoţesc, au
tistic. făcut o vizită prin Bucureşti. adjunct al ministrului Afaceri oaspeţilor explicaţii despre ar
La cele două adunări festive lor Externe, Nicolae Bă-
înaltul oaspete a fost însoţit descu, preşedintele Comitetu hitectura sălii şi a prezentat
au participat un mare număr de lui de Stat pentru construcţii,
de tovarăşii Avram Bunaciu, arhitectură şi sistematizare, instalaţiile cu care este înzes
oameni ai muncii din oraşul trată. In continuare oaspeţii au
Deva- 1
Vasile Lixandru, vicepreşedinte vizitat sala de concerte a Ra-
-G R Ă D IN A R I ISCUSIŢI al Sfatului popular al Capita dioteleviziunii şi clădirea Con
M'•v-axo;¦•.:'v:?':! lei şi alte persoane oficiale. siliului de Miniştri. In cursul
Lucrătorii magazinului. Gos- — Cele 107 fia. de grădină < De asemenea, oaspeţii au fost vizitei preşedintele Indoneziei
însoţiţi de Sukrisno, ambasado s-a interesat îndeaproape de
tat din Deva nu. mai. priăi- pe care le are secţia, sînt im-, rul Indoneziei la Bucureşti şi arhitectura construcţiilor.
Pavel Silard, ambasadorul R’.P.
p S íé íiIIí I S é m dese cu servitul. Gospodinele părţite în mai. multe parcele { Romîne la Djakarta. Dr. Sukarno şi persoanele
oare îl însoţesc au fost salutaţi
maS;S:.-m.í-’*-. M i intră, se consultă, cu vînză- dintre care 8 ha. cu roşii. 24 { După o plimbare prin noul călduros de numeroşi bucureş-
îiEM m cartier Floreasca, dr. Sukarno terd
torii. pentru ca după aceea ha. cu rădăcinoase. 10 ha. cu{ împreună ou persoanele care
(Agerpres).
să plece spre case cu plase, varză timpurie, 2 ha. cu cas. (
le încărcate de trufandale traveţi. 8 ha. cu cartofi tim-,
proaspete. purii...
Ne apropiem de responsa- — Am aflat în oraş că zil-
bilul unităţii. nic faceţi aprovizionarea ma- IM ste B i î m © Ibis m IS S te lu l
_Cum reuşiţi să satîsfa- cţazinelor cu trufandale proas. In d o n ez ia ,
ceti pretenţiile cumpărători- pete. Ce-aţi livrat pină acum? (
lor ? — Aproa,pe 25 tone spanac,.
— La întrebarea dumnea- 4.000 leg. ceapă verde. 6.000 Preşedintele Consiliului de Stat al lăjăn, ministrul Forţelor Armate, Cor
R.P. Romine, Gheorghe Gheorghiu-Dej, neliu Mănescu, ministrul Afacerilor
voastră nu este ----------------- ------ Kg. ridichi, pes-'{ a oferit miercuri seara, la Palatul
R.P. Romine, un dineu în cinstea pre Externe, miniştri şi alte persoane o-
mm &?>y<s greu de răs- _ , . te 5.000 Kg-1 şedintelui Republicii Indonezia, dr. ficiale.
Sukarno.
jmns deoarece U m C a r r a e f y s €§@ salată verde, us~; Au luat parte de asemenea Sukris
turoi... Zilele a- Au luat parte miniştri şi alte per no, ambasadorul Republicii Indonezia
1 c h im e - S ilu a aprovizionarea re p o rte r cestea am. tri- soane oficiale indoneziene care înso
magazinului ţesc pe preşedintele Indoneziei în vi ia Bucureşti, precum şi Pavel Silard,
zita pe care o face in ţara noastră. ambasadorul R.P. Romîne la Djakarta.
nostru este sa- -— ' mis pe piaţă
Au participat Ion Gheorghe Maurer, In timpul dineului, preşedintele
tisfăcută în mare parte de castraveţi din răsadniţe ş i. preşedintele Consiliului de Miniştri al Consiliului de Stat al R.P, Romîne,
R.P. Romîne, Gheorghe Apostol, prim- Gheorghe Gheorghiu-Dej. şi preşedin-
a eo ş tiI u l a secţia Gostat Deva. Există la mazăre verde. vicepreşedinle al Consiliului de Mi
lele Republicii Indonezia, dr. Sukarno,
marginea oraşului o grădină In uşa serei ne întîmpină u-\ au rostit toasturi.
zilnic 'temista Victoria Ceasar.
care ne aprovizionează *
— Peste două săptămîni pu- /
cu sortimentele de legume şi tem trimite in oraş roşiile \
Cite bucurii şi câte emoţii eepînd să-şi cîştige singuri Copiii vor creşte în familii cu
nu ne dau copiii ! El sînt flo existenţa^ O statistică a vremii un nivel de trai tot miai ridi zarzavaturi. tovarăşe Cherecheş. Au înce
rile vieţii noastre, ei ne fac nş arată că între anii 1932— cat. Tncepînd cu acest an, co.
viaţa frumoasă, luminoasă. 1933, jumătate din numărul co piilor din clasele I—VII le-au In uşa magazinului, un au put să dea în pirg. niştri, Ştefan Voifec şi Avram Bu Dineul s-a desfăşurat într-o atmos
piilor de vîrstă şcolară nu ur. fost distribuite manuale în naciu, vicepreşedinţi ai Consiliului de. feră cordială.
Copiii în ţaba moasitră sînt miau şcoala. Analfabetismul a mod gratuit. De asemenea, con tocamion se pregăteşte de ple Brigadierul legumicol se a- ( Stat, general de armată Leontin Să
înconjuraţi de o dragoste caidă fost cea mai ruşinoasă plagă a form prevederilor Hotăririlor pleacă asupra cîtorva tufe. ie • (Agerpres).
şi o grijă părintească in fiecare regimurilor burghezo-moşiereşti Congresului al ITI-lea al par- care. mingîie cu gingăşie.
clipă. In statul nostru, prin din ţara noastră, apuse pentru tidiulul, pînă în anul 1962—63, — încotro ? —-
grija părintească a partidului, totdeauna. învăţămîntul de 7 ani va fi ge — Sînt din soiul „Zarea- j
paşii tuturor eopiiilcr sînt că neralizat, Iar treptat se va — Spre grădină. Am făcut cornet". N-am cultivat. încă a -{
lăuziţi de o mrînă sigură spre Aşa cum era odinioară viaţa trece la învăţămîntul general
un viitor luminos. încă din copiilor in ţara noastră, aşa de 8 ani. De ta un an la altul aprovizionarea, iar acum mer. semenea soi. Specialiştii însă j
primele luni ale sarcinii, fe trăiesc şi astăzi copiii oameni creşte numărul sălilor de clasă.
mei a-mamă se bucură de o în lor muncii clin ţările capitaliste. In anul trecut, baza materială gem pentru un. nou transport, ne-au asigurat că-s din cele ( O b isucceseiu
grijire medicală deosebită, a- Foamea şi bolile macină în
cordată în mod gratuit. De a- fiecare an sute de mii de co (C onllnim e în pag. 2 a) Plecăm cu autocamionul mnf bune.
semenea, femeile-mame bene pii. Alte sute de mii de copii
ficiază de concedii de mater mor încă clin primele zile după spre grădină ŞePfuel cdime pecsheiplămrNeincozălae(]ePospoar <
nitate plătite. Noului născut, naştere. Nu de mult, senatorul
ca şi copiilor care au împlinit american Morse declara că în La-sediul secţiei ne intim- fmmeună cu Ecaterina Popa
eîţiva anişori, le sînt asigurate capitala S.U.A. „...există un nu
condiţii de dezvoltare armoni măr necunoscut de copii care pină şeful brigăzii L-a de Ţiiv{n ivroraru. Mari.a Dărăbovt IN DOUA 'IILEi 2,§§8 t e minereu peste plan
oasă. La maternitate se bucu îşi strung, hrana din gunoaie.
ră de o supraveghere medicală Viaţa lor se aseamănă cu cea legumicultori, tov. Ion Chere- şi. alţi muncitori, lucrează in-. \\\ Ploile care au căzut suptămîna trecută au creat multe
bună, apoi la creşă şi cămin, a clinilor şi pisicilor fără că j» greutăţi minierilor din Teliuc. Viiturile de apă, ca şi cele de
în taberele de munte şi la pătâi“. Şi toate acestea se în. cheş. Aflind de scopul vizi tern la prffşitul verzei şi la{
mare, copiii au asigurate cele tîmiplă în timp ce o oarecare tei noastre se oferă să ne în răritul morcovilor. In cealal- pâmint, au făcut să scadă mult producţia. Furnalele însă tre
mai deosebite condiţii de viaţă. Miss R-uth Mauner, din Reding. tâ brigadă. Veronica Teodo-
La vegherea sănătăţii celor statul Pensiivania a lăsat drept soţească. rescu. Onifa. Cenca. şi Mar•iiia.)
mici stau astăzi peste 2.200 moştenire prin testament, după
medici. In mediul rural func moartea sa, o avere valorând Vlaicu se străduiesc să nu la buie alimentate cu materie primă. Ele nu pot sta. Şi minerii
ţionează un număr de 252 sta o jumătate de milion de dolari, ştiu bine acest lucru. Iată de ce în ultimele zile ei au depus
ţionare pentru copii şi aproape căţeluşei Bibi, în vîrstă de 4 se fir de buruiană m jurul \
2.500 bucătarii dietetice. ani (? !). In Venezuela, 50 Ia eforturi sporite pentru a recupera rămânerea in urmă.
sută din copii mor înainte de plantelor ce-şi înalţă semeţe' fb In numai două zile — 27 şi 29 mai — la mina Teliuc
Copiilor oamenilor muncii Ie a împlini 10 ani din cauza mi
sînt deschise cele mai largi zeriei şi a bolilor. Din statis capul spre soare. < v planul a fost depăşit cu 2.556 tone de minereu. Merite deo-
porţi sipre un viitor luminos
şi fericit. Copiii de muncitori ticile capitaliste rezultă că din E ceva deosebit in gesturile ( Îm sebite revin întregului colectiv si în special minerilor din
şi ţărani sînt azi ingineri, me sectoarele I şi III.
dici, profesori, artişti etc. 10 copil de vîrstă şcolară, abia fiecărui lucrător fie aici. Unti-s\
Dar nu întotdeauna a fost 5 au posibilitatea să meargă veniţi la arăfiind, cu ani în \
aşa. Cîte mame nu-şi amintesc
de trecutul trist al anilor în ia şcoală, iar din aceştia, nu urmă. Alţii numai în primă-' rIgnn a * wa t a * u n
care burghezo-moşierimea stor vara aceasta. Dar grija cu caJ
cea ultima picătură de vlagă mai 3 termină şcoala. Acestea
muncitorilor şi ţăranilor.. Fe re lucrează, atenţia ps care o, Datorită avîntu- Cele mai inimoa 100 la sută Ia tre
meia gravidă muncea pînă în sînt doar câteva din miile de acordă fiecărei culturi, fie-< lui pe care l-a luat se rezultate au fost nurile de marfă şi
clipa în care năştea. Este viu cărei plante in parte, demon întrecerea socialis obţinute de tura călători, şi a depă
în memoria multor femei de exemple pe oare le oferă lu strează dragoste şi interes. tă, planul de pro condusă de foachim şit tonajul pe tren
la. sate, tabloul în care femeia- mea capitalistă. ducţie al staţiei Pe cu 18.6 la sută.
mamă, istovită de muncă, năş La aceasta a contribuit fap-î troşani în perioada Oprea. In cele 20
In ţara noastră copiii tră tul că muncitorii de la secţiaK 1—20 mai a fost zile această tură a I. CRIŞAN
tea pe brazdă fără nici-o asis Deva a gospodăriei de s ta t1* realizat şi depăşit realizat o regulari
iesc o viaţă fericită, plăcută. Mintia sînt conştienţi că pro- -, la toţi indicii. corespondent
tenţă medicală. Şi în cele mai tate a circulaţiei de
De la un an la altul, sub con
multe cazuri, noul născut în dusele ce le livrează ne pniaţtăă\ In fruntea întrecerii socialiste
ducerea înţeleaptă a partidu trebuie să ajungă la consuma. <
semna griji, necazuri, lipsuri.
lui, viaţa eopiilor noştri, a tu tori cît mai curînă posibil, deN pe profesii
Cînd copiii oamenilor nevoiaşi
turor oamenilor muncii este mai bună calitate şi în cantităţii Minerii sectorului „!lie Pinti- în aceeaşi perioadă şi minerii
împlineau frageda vîrstă de 7-8 suficiente. Sie“ de la Exploatarea minieră din echipele conduse de Avram
prospera. Pline de lumină sînt Barza desfăşoară o susţinută Dobra, Nicolae Moga, Rusan
ani, în loc să meargă la şcoa A. DAVIDi întrecere socialistă pe profesii, Bunea, Sabin Pîeşa şi Miron
şi perspectivele viitorului. Mă
lă., se duceau să muncească, în- Cartea, deşi are mai multe pentru sporirea producţiei, îm iuga, care de asemenea au ob
reţele Hotărîri ale celui de.al poze, pare a fi captivantă. bunătăţirea calităţii şi reduce ţinut depăşiri de plan şi au rea
Aşa au mărturisit chiar cei rea preţului de cost al mine lizat economii însemnate de ex
IlI-lea Congres al partidului trei cititori : Rodica, Ane- ploziv. Numai echipele conduse
mari şi Gigei de la grădi reului extras. de Avram Dobra şi Nicolae
conduc ţara noastră spre desă In luna mai, în fruntea în Moga au economisit împreună
44 kg. exploziv.
vârşirea construcţiei socialiste, trecerii s-a situat echipa con
dusă de minerul Victor Opream
niţa cu orar redus nr. 3 Hu Fa şi-a depăşit pianul de pro Trebuie subliniat faptul că în
nedoara, pe care-i vedeţi în ducţie cu 51 Ia sută, economi- luna mai, minereul extras c’e
fotografie. bid totodată 8 kg. exploziv. aceste echipe a fost de cea mai
Rezuliate inimoase au obţinut bună calitate.