Page 100 - 1961-06
P. 100
pag. 4 DRUMUL SOmmMJLUî Nr. 2025
• f i i t i m v i a ' ş l y â • x d tta celíS ş L u ? i
La Kremlin „Yomiuri“ îndeamnă S. II. A. s i prezinte
Un mare miting al prieteniei un plan serios de dezarmare
sovieto-vietnameze la tratativele cu Uniunea Sovietică
MOSCOVA 28 (Agerpres)'. te Vietnam în frunte ou primul TOKIO 28 (Agerpres). rea experienţelor cu arma nuclea
7ASS transm ite: !ministru Fam1Vârî' Dong. Intr-un articol redacţional zia ră format din reprezentanţi ai ţă
rul burghez influent Yomiuri" în rilor socialiste, ai ţărilor membre
In Marele Palat 4 I .KreinU- La' miting a;ti luat cuvin tul deamnă S.U.A. să renunţe la po ale blocurilor militare occidentale
uilui a avut lob m’ierciiri ţin iNikita Hriişciov, preşedintele ziţia lor de a întîmpina cu vîrful şi ai ţărilor care promovează o
uiting al prieteniei s^jţeto-vi- IConsiliului de Miniştri al baionetelor orice propunere sovie politică neutră, este calificată de
!tnameze, cu prilejul vizitei îrî IţÎJ.R.S.S., şi Fata Van Dong, tică în cadrul tratativelor cu pri ziarul japonez drept o propunere
J.R.S.S. a delegaţiei 'guverna'- (primul ministru al Republicii vire la dezarmare şi la interzice
aentale a Republicii Deimocra- Democrate Vietnam. rea experienţelor cu arma nuclea -„eficientă şi care reflectă situaţia
ră, şi să încerce ca împreună cu
India va saluta un guvern de coaliţie Uniunea Sovietică să găsească so internaţională contemporană“. Intr-un submarin sovietic în regiunea 'polară.
al Laosului în frunte luţii care ar corespunde interese
cu Suvanna Fumma lor păcii în întreaga lume. Ziarul recunoaşte justeţea pro
Propunerea Uniunii Sovietice cu punerii Uniunii Sovietice de a se
DELHI 28 (Agerpres). — „In condiţiile actuale, a sublL. privire la crearea unor organe in I * • - ¦ - ¦ - ¦ - « - 9 t 9 9-49-9 9-9-9-9-9-999-9~9-9 99~99 99-9 9 9 9
Ministrul Apărării al Indiei, triat Menon, în L’aos nu exis ternaţionale, şi în special a unui rezolva simultan problema încetă
frishna Menon, care conduce tă o altă personalitate, cu ex organ de control pentru respecta ^ ô a L L e .— i n i m a F & ^ ie . a ^ jtF m jo M M i
!alegaţia indiană la conferinţa cepţia prinţului Suvanna' Fum- rea acordului cu privire la înceta rii experienţelor şi problema de
ie la Geneva pentru reglemen- ma, căreia să i se poată încre-.
area problemei laoţiene, a de- dinţa această sarcină". zarmării generale şi totale. Ziarul
larat reprezentanţilor presei
:ă India va saluta Un guvern Menon a subliniat că India sfătuieşte de asemenea Statele Uni
e coaliţie al Laosului în frim- nu împărtăşeşte ideea stabilirii
5 cu prinţul Suvanna Fummă. unui sistem de tutelă interna te ca la tratativele cu Uniunea So
ţională asupra Laosului.
vietică să prezinte un plan serios
ide dezarmâre, şi nu urî plan de
control fără dezarmare.
O p in ia publica engleza neliniştitâ iu n O L - a ş .
de declarajiile cercurilor
In curînd, oraşul Halle (R. D. de GERDA EWALD Strîns ca într-un brîu între
m ilitariste din S. U . A. asupra Germană) va sărbători împlini şi K. H. GERSTNER rîul Saale şi linia ferată, Halle
problem ei Berlinului occidental rea unui mileniu de la înteme avea înainte aspectul unui oraş
ierea sa. Atraşi de marile zăcă pietrit, fîntîna Măgarului şi ve feudal, lung de 9 km. şi lat de
Plenara C. C. al P. C. Francez LONDRA 28 (Agerpres). — Astfel, primul ministru Mac minte de sare din aceste locuri, chiul zid al oraşului, pădurea numai 1,5 km. In prezent, pe
Opinia publică engleză este millan a fost întrebat dadă gu de unde îi şi vine numele de din împrejurimi, şi mai ales pia malul stîng al rîului Saale, pînă
PARIS 28 (Agerpres). — punct al ordinei de zi a fost pre .neliniştită de declaraţiile răz vernul conservator intenţionea ţa gării pentru transbordaren aproape de liziera pădurii se
La 27 iunie, în suburbia muu- zentat de Jacques Duclos, mem-. boinice formulate de cercurile ză să-şi modifice poziţia în ce Halle, ceea ce înseamnă mină de mărfurilor — cea mai mare din construieşte sectorul Halle-Vest,
itorească a Parisului Ivry s-a bru al Biroului Politic şi secre militariste din S.U.A. în legă priveşte menţinerea trupelor de sare, oamenii au venit aici în repubjică, situată la picioarele un nou cartier de locuinţe pen
esohi-s Plenara Comitetului ta r al Comitetului Central ăl tură cu problema Berlinului ocupaţie Occidentale în Berli temeind primele aşezări. Dar podului Berlin de peste rîul tru 70.000 de locuitori. După
entral al P.G. Francez. Ordi- Partidului Comunist Francez. occidental. Mai mulţi depuiaii nul occidental. Din răspunsu Sa ale. terminarea acestor construcţii, n-
ea de zi a plenarei cuprinde laburişti au cerut din nou la 27 rile primului ministru reiese că, căutînd im combustibil mai bun raşul va avea o formă circulară,
ouă probleme : rezultatele ale- Pe marginea raportului s-au iunie în Camera Goniunelor în ciuda expunerilor clare şi decît paiele pe care le foloseau Oraşul şi regiunea Halle con şi va fi străbătut în centru de
erilor cantonale şi pregătirea desfăşurat ample discuţii, îrî precizări în ce priveşte politma ale propunerilor constructive şi la încălzit, în împrejurimile pri stituie cel mai important centru rîul Saale. Universitatea „Mar
i creşterea cadrelor de partid cursul cărora a luat cuvîntul pe eare intenţionează să o a- realiste formulate de Uniunea mei aşezări ei au descoperit ză al industriei chimice. Aici func tin Luther“, care astăzi este răs
Raportul asupra primului Maurice Thorez, secretar gene dopte guvernul britanic în a- Sovietică în această problemă, căminte de lignit. In secolul al ţionează întreprinderile Leuna, firată în vreo 100 de clădiri, va
ral al 0.6. al P.G. Francez. ceastă problemă. şi în general în ce priveşte în XlX-lea s-au pus bazele unei Btina, Bitfe'rfeld, mine de lignit fi comasată într-un nou complex
cheierea unui tratat de pace cü mici industrii, ea a început să şi fabrici de maşini, în care lu universitar. Un alt proiect pre
franţa: Acţiunile ţărăneşti iau amploare Germania, guvernul englez nu se dezvolte şi odată cu ea s-a crează 140.000 de muncitori. vede schimbarea totală a aspec
intenţionează să renunţe la a- dezvoltat şi oraşul. Prin producţia sa industrială a- tului pieţii Thălmann din drep
PARIS Corespondentul Ager- au purtat lozinci antiamerica- agît de multe pancarte cu lo şa-zisele „obligaţii" pe care le nuală în valoare de 15,2 mili tul gării centrale, în care se în
res transmite : ne. Pe pancartele manifestan zinci îndemnînd la unirea lup Primele întreprinderi indus arde mărci, regiunea Halle, ală registrează în prezent cel mai
In ciuda eforturilor depuse ţilor se puteau citi următoarele tei ?muncitorilor cu a ţăranilor“. are în Berlinul occidental, eu triale apărute pe lingă saline şi turi de regiunea Karl-Marx- intens trafic din R. D. Germană.
e autorităţile şi de cercurile inscripţii : „Vacile de lapte nu „Mînia ţăranilor creşte în Fran alte cuvinte urmăreşte să-şi Sfadt, se situează în fruntea tu In jurul pieţii Thălmann se pre
onducătoare ale sindicatelor .sînt pentru americani“. „Nu : ţa “ subliniază ziarul marii fi minele de lignit au dat naştere turor regiunilor din R. D. Ger vede construirea unui hotel cu
atofice pentru a împiedica ma americanilor". Aceste lozinci se nanţe „Les Echos". „Din punct menţină mai departe trupe de unei noi clase, câre-şi cerea un mană. Ea ocupă locul al doilea 600 de camere, precum şi a cîtor-
cle de ţărani să participe la refereau la proiectul de insta de vedere p'olitic arată acest loc în societate: proletariatul. pe întreaga ţară şi în ce priveş va clădiri administrative.
rîşcările revendicative, acţiu- lare în acest departament a’ ci ziar, nemulţumirile ţărăneşti ocupaţie în sectorul occidental Aici a început să bată inima ro te producţia agricolă.
:ile ţărăneşti au crescut în am- nei importante filiale a uzinei rămîn grave. Cauzele nemulţu şie a Germaniei centrale, denu In fiecare an. în luna august,
loare în ultimele zile, cuprin- ide produse lactate din GhicagQ. mirilor cresc necontenit. Dis al oraşului. Macmillan a de mire sub care este cunoscut şi In oraşul Halle, care numără mii de locuitori ai oraşului se
înd noi regiuni ale Franţei. Iri Această filială este destinată cursul primului ministru Debré astăzi oraşul Halle şi brîul său în prezent 300.000 de locuitori, îndreaptă spre malurile rîului
ercurile politice franceze se să prelucreze o mare parte a nu ă satisfăcut pe ţăraini. In clarat că guvernul englez ar li rpşti — de sare — care-1 în- Viaţa pulsează din plin. Aici Saale pentru a asista la pano
!orbeşte chiar de o mişcare ge- laptelui produs în departam ent starea actuală de spirit ţăranii funcţionează o fabrică construc ramica sărbătoare a luminilor,
leraF'zată. francezi consideră acest disGurs „dispus“5 ăa^ducă discuţii în cdmoară. toare de pompe care execută a participa la plimbările cu băr
Tot mai mult în ultimele zile ca' o simplă declaraţie de cir pompele pentru conducta cte pe cile iluminate festiv, a admira
Caracteristic pentru manifest revendicările economice ale ţă cumstanţă". problema Berlinului occidental, Rraşul are şi o importanţă is trol Kuibîşev—Schwedt, marea jocurile nenumăratelor lumini,
aţiile ţărăneşti este că în nu ranilor sînt însoţ'te de critici ca : în anul 1890, aici a avut întreprindere constructoare de lampioanele şi focurile de arti
meroase localităţi delegaţ'i de la adresa politicii actualului Referindu-se tot la discursul dar numai în condiţiile care îi Vrirnul congres1 al P.S.D., vagoane „Ammendorf“, unde 30 ficii de pe cetatea Giebichenstein.
muncitori se duc la locurile de guvern. ţinut de primul ministru fran convin. K Jj? anul 1907 muncitorii şi-au de brigăzi complexe alcătuite In anul curent, în legătură cu
dunăre ale ţărănimii pentru cez, „Combat“ consideră că, din ingineri şi muncitori se ocu aniversarea mileniului oraşului
:-i asigura pe aceştia de tot „Trusturile şi negustorii sînt „cleparte de a linişti spiritele, Răspunsul lui Macmillan nu maugurat propriul lor loc de în- pă de -perfecţionarea vagoanelor această sărbătoare va avea o
prijinul şi solidaritatea munci acest discurs pare să fi avut trunire, parcul poporului. de cale ferată care vor circula amploare şi mai mare şi pentru
ţilo r . In departamentele Dor- cei care beneficiază. Victimele Un efect contrar şi cercurile i-a satisfăcut pe deputăţii la ., Oraşul Halle atrage pe yizi- pe distanţa Berlin—Vladivostok. ea se pregăteşte cu însufleţire de
ogne. Allier, sindicatele mun- guvernante dau dovadă de o Noul tip de vagon, care va in săptămîni şi luni de zile întrea
itoreşti s-au solidarizat cu sin-: sînt ţăranii", „Piaţa Comună mare nelinişte. Un simplu dis burişti. Deputatul William War- taîori prin frumuseţea rîului tra încă anul acesta în produc ga populaţie.
iicâtele ţăranilor şi au organis curs radiotelevizat al primului 8a'ale, pe ale cărui maluri se ţia de serie, va fi cu 11 tone
ât în comun o mare adunare. — piaţa înşelăciunii“ se putea !ministru scrie ziarul, este o mă bley a atras atenţia primului în'alfă cetăţile Moritzbufg şi mai uşor decît vagoanele obiş (După „Berliner Zeitung“)
sură prea' slabă în faţa acestei nuite.
La manifestaţiile care au sl- iVedea înscris pe pancartele mari manifestaţii de mase care ministru asupra faptului că în Giebichenstein, stînci roşii de O- 0-0 ®~09-9- 9-9 O-«.
rut loc în localitatea Aurillac, laU ajuns la capătul răbdării“. porfir, ca şi o grădină zoologi • -« O9*9 *
departamentul Cantal) ţăranii 'purtate de ţărani. Germania occidentală Adena că pe muntele Reilsberg. Tot atît
de atrăgătoare sînt monumentele
„Niciodată ca pînă acum. uer a respins orice propunere vechi ale oraşului ca, de pildă,
piaţa sa istorică cu cele 5 tur
scrie „L’Humanité", la manifes rezonabilă: referitoare la regle nuri şi cu uriaşul Roland îm-
taţiile ţărăneşti nu s-au văzut mentarea problemei Berlinului OOo o-o«&o<
occidental. Deputatul Hender Guvernul englez trebuie să înceteze „Relafiile internationale
livrarea de arme Portugaliei
son a insistat că sînt necesare după cel de«al doilea
LONDRA 28 (Agerpres). lonialiştilor portughezi în Angola.
tratative atît în problema ger Petiţia a fost semnată de 37-524 război mondial“
Deputatul laburist George Tho- persoane. Ei cer să fie discutate
mană cît şi în problema;¦asi în Camera Comunelor acţiunile MOSCOVA 28 (Agerpres).
mas, a transmis Camerei Comune autorităţilor portugheze în Angola TASS transmite :
gurării securităţii în Europa' şi ca guvernul englez să înceteze
lor o petiţie în care sînt condam livrarea de arme Portugaliei atîta Institutul de economie mon
centrală. timp cît aceasta din urmă !.con dială şi relaţii internaţionale
nate represiunile sîngeroase ale co- tinuă politica de represiuni“. al Academiei de Ştiinţe a
(Urmare din ziarul UM UL U.R.S.S. a hotărît să editeze
Drumul socialismului“ nr. 2024) fusesem la mareşalul prim al Comitetul de conducere al Par în următorii 2—3 ani o lucra
aviaţiei. Fiecare dintre ei ardea tidului liberal din Anglia a publi re în trei volume intitulată
Totul a fost reluat de la în- bitifi, inteligenţă ascuţită, nervi de lu ri Gagarin mult despre piloţii de încercare. de dorinţa de a depune toate cat o declaraţie în care sînt con „Relaţiile internaţionale după
eput. Dar pretenţiile doctorilor 'puternici, voinţă de fier, stabi Discuţia se referea la lupta a- sforţările pentru pregătirea u- damnate represiunile şi cruzimile cel de-al doilea război mon
%-au dublat. Toate analizele litate sufletească, curaj, dra pilot-cosmonaut al U.R.S.S. viaţiei noastre pentru viteza, riui asemenea zbor. Bănuiam în pe care le săvîrşeşte guvernul por dial“.
s-au dovedit a fi bune, nimic goste de viaţă. Se urmărea ca Erou al Uniunii Sovietice înălţimea şi distanţa zborurilor. sinea mea că fiecare dintre ei tughez în Angola. Comitetul cere
iu se schimbase în, organismul diitorul cosmonaut să se poată Ne aminteam de faptul că în ul va stabili cite un record cos guvernului englez să înceteze li Autorii îşi propun nu numai
neu. Evghenii Alexeevici a fost orienta şi descurca în împreju Inceplnd din ziua aceea tre tima vreme mulţi piloţi de în m ic ; unii mai devreme, alţii vrările de armament şi muniţii să descrie procesele funda-'
imlţumit. rările complicate ale zborului, buia să mă despart de regimen cercare sovietici au stabilit noi mai tlrziu. Era o chestiune doar către Portugalia. mentale şi fenomenele noi ale
să reacţioneze fulgerător la tul meu, să-mi iau rămas bun recorduri mondiale: Vladimir de timp. vieţii internaţionale postbelice,
— Stratosfera nu constituie schimbările ce ar surveni şi să de la tovarăşi şi să plec împre lliuşin pe „T-431“ s-a ridicat la BAMAKO. La Bamako a luat dar să le explice şi să le fun
) limită pentru dumneata, mi-a ia în orice situaţie doar hotă- ună cu familia spre locul noii 6 înălţime de aproape treizeci Cinta patefonul. Boris Vdo- sfîrşit înţîlnirea dintre preşedin damenteze din punct de vedere
spus, el plin de speranţă. rin corecte. slujbe, In faţa mea se deschi de mii de metri, Gheorghi AÎos- vin a citit una din poeziile sale. ţii' Uniunii republicilor Guineea,
dea o nouă pagină a vieţii me 'Apoi am cîntat cu toţii în cor, Ghana şi Mali'. Cei trei preşe- teoretic.
Erau cele mai plăcute cuvin Toate acestea s-au prelungit le, şi pot spune, cea mai intere lov a zburat pe „E-66“ cu o vi iar la sfîrşit am început să dis
te pe care le-am auzit vreoda dlteva săptămîni. Din nou âu santă. teză de aproape două ori şi ju cutăm despre noua lege, adop Popoarele dinţi şi-au reafirmat hotărîrea
tă in viaţă. fost respinşi mulţi tineri. Eu mătate mai mare de cit cea a tată de sesiunea Sovietului Su Americii Latine apără
am rămas printre piloţii care M-am întors acasă de ziua sunetului, Valentin Kovalev ri prem al U.R.S.S., despre redu de a sprijini mişcarea de elibe
Controlul clinic şi psiholo naşterii mele. Valea Ştia că voi dica tot mai sus plafonul înăl cerea substanţială a Forţelor revoluţia cubană
gic, începute de către prima co am fost admişi să facem parte sosi, aşa că a copt un tort ţimii, mărind capacitatea cie noastre Armate. Această lege rare a popoarelor africane. Ei au
misie, continuau încă. Pe lingă din grupul candidaţilor cosmo uriaş, pe care l-a împodobit cu transport a avioanelor noastre îi preocupa pe mulţi ofiţeri ăi RIO DE JANEIRO 28 (Ager-;
starea sănătăţii, doctorii câu- nauţi{'După cîteva zile tot gru iniţialele mele şi cu cifra „26“. de pasageri. Ne aminteam de regimentului nostru, aşa că toa preş). copdprnnăt încercările puterilor
au la fiecare eventuale nea pul nostru o fost primit de co Inclupuiţi-vă, parcă ieri împli te discuţiile se purtaii în ju
junsuri mascate sau rezisten mandantul suprem al Forţelor nisem 16 ani, iar acum împli qceşli trei aviatori probabil şi rul ei. Ziarele braziliene critică cu occidentale de a atrage în „pia-:
ţa insuficientă a organismului neam deja 26! Iar eu priveam pentru faptul că, chiar în aju vehemenţă planul de ajutor al
la factorii caracteristici pentru armate aeriene, Konstaniin Ati- lumea însorită ce se deschidea nul anului 1961 — anul celui —1Tii, iată, te faci pilot de S.U.A. pentru America Latină. ţa comună“ unele ţări africane.
zborul în Cosmos, apreciau re dreevici Verşinin. Ea întllnire, larg în faţa ochilor, ca un flă- de-al XXII-lea Congres al încercare, — spunea Vdovin, După cum scrie ziarul „O Me-
acţiile obţinute doar in condi printre generalii aviaţiei noastre cdiaş-ucenic. P.C.U.S. — în Kremlin li s-au iar eu '.cu siguranţă că m j ţ t . tropolitano“, organ al -studenţi Ei au hotărît să continue acţiu
ţiile în care acţionează aceşti am avut fericirea să-l văd pe îpmînat steluţele de aur de trecut în „ţivilime“... Trebuie lor din Rio de Janeiro, progra
lactori. Eram examinaţi con unul dintre primii Eroi ai Uni De ziua mea au venit la noi Eroi ăi Uniunii Sovietice. In să reiau totul de la început... mul S.U.A. intitulat „Alianţa nile pentru constituirea unei pieţi
form celor mai noi metode bio- colegi de-ai mei şi prietene de- afară de ei, mulţi alţi aviatori pentru progres" este o manevră
ihimice, fiziologice, electrofizio ¦ unii Sovietice — Nikoldi Petro- ale Valei. Deşi nu ştiau în mod au muncit cu rîvnă pentru dez Prietenii mei îşi dădeau sea economică şi politică a Statelor comune africane.
logice şi psihologice. Eram ţi 1viei Kamanin, despre care auzi sigur, totuşi presimţeau cu to voltarea flotei noastre aeriene. ma că legea se referă, pe sem Unite în legătură cu problema
nuţi în barocamere cu aer rd,- sem multe lucruri de la cama ţii că în curînd voi părăsi gar ne, şi la regimentul nostru, de cubană. Raţiunea pentru care ALMA ATA. La 27 iunie, la
refiat, era urmărită respiraţia radul lui de regiment, coman nizoana. Valei îi spusesem că — Acum este rindj.il tău, oarece principala armă'a Forţe Statele Unite prezintă programul
tn condiţiile măririi presiunii dantul aeroclubului din Sara- vbi fi trimis pentru zboruri de luri, — a spus în glumă Ană- lor Armate Sovietice deveneau „Alianţei pentru progres“ este'de Alma Ata a încetat din viaţă în
aerului, eram învîrtiţi ia centri tov, G. K. Denisenho. Pentru încercare şi că în curînd vom tolii Rosliakov — secretarul 'or rachetele, iăr ele luau, încetul a determina ţările din- America
fuga ce semăna cu un carusel. prima oară în viaţă, eu, un ofi pleca înir-o regiune din centrul ganizaţiei noastre de partid. Nu 'cu încetul, tocul aviaţiei şi a Latină să acţioneze împotriva vîrstă de 64 de ani eminentul
{Medicii, constatau ce memorie ţer de grad inferior, am cuvut Rusiei. Ea a împărtăşit şi prie ştiu ce-l făcea să creadă cu con artileriei ¦armata şi flota noas Cubei.
şi inteligenţă avem, puterea de ocazia să discut .cu primul ma tenelor ei această noutate, aşa vingere că eu voi înfăptui ceva tră căpătau o altă înfăţişare — scriitor sovietic de origină ka-
concentrare a atenţiei, capaci reşal dl aviaţiei. Ne-a primit ca că în curînd toată luiriea vor neobişnuit. se micşorau ca număr, dar pu Ziarul subliniază că popoarele
tatea de a îndeplini mişcări re un tată, ca şi cum am fi fost bea că 'Gagarin va deveni pi terea lor de foc creştea. Celor din America Latină apără revo zahă, Muhtar Auezov, laureat al
pezi, precise şi stăpînite. fiii lui. S-a interesat de slujbă, lot de încercare pe noile tipuri Iar eu îi ascultam pe prieteni care urmau să plece din rîhdu- luţia cubană pe care o conside
de familiile noastre, ne-a între de avioane. şi tăcşăm. Urmau să fie stabi rile Forţelor armate, noua lege ră un exemplu demn de urmat. premiului Lenin.
In timpul trierii se interesau bai de soţii şi copii, iar în în lite asemenea recorduri, pe Un le asigura de lucru. Şi locuinţă.
cheiere ne-a spus că Patria are In timpul mesei s-a vorbit gă care cele precedente păleau, Ziarele publicau fotoreportaje' Muhtar Auezov - este autorul
de biografia noastră, de familii, toată încrederea în noi. îm i aminteam de piloţii cu care şlcorespohdenţe despre subuni
prieteni şi activitatea obşteas tăţi. întregi care plecau să lu unor opere dramatice şi proză
că. Erau apreciate nu numai creze pe şantierele de construc
sănătatea, ci şi interesele cul ţie ale septenalului sau in regi larg cunoscute în Uniunea So
turale şi sociale, stabilitatea unea pămînturilor înţelenite.
emotivă. vietică Şi peste hotare.
wPentru zborul în Cosmos erau (Va urma)
Răutăţi oameni cu inimi fier WASHINGTON. Deparlamen-'
tul Muncii din S.U.A. a anunţat
la 27 iunie că în cursul lunii
mai costul vieţii a continuat să
se menţină la un. nivel ridicat
,şi , cheltuielile paşnice ale mun
citorilor din fabrici au .atins un
record pentru această lună. Ra'-:
portul Departamentului Muncii
subliniază că în luna- mai au
crescut preţurile la aproximativ
300 de articole şi servicii. Faţă
d'e anul 1947 costul vieţii a cres
cut cu 27,4 Ja sută. :
Redacţia şi administraţia ziarului’: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul ?,6 August"- — Petroşani
