Page 101 - 1961-06

PROLETARI DIN TOATE ŢARILS, UNIŢI-VAt | Folosirea cu pricepere
a mijloacelor proprii
mulsocialismului In interiorul
ziarului Reducerea preţului de cost în producţie cît şi a preţului d
toate sectoarele de producţie a cost a fost acela că în ani:
0 Clopotiva de ieri şi de fost şi rămîne una din princi­ trecuţi din trimestrele I şi IV|
azi (pag. 2-a) pala preocupare a organizaţiei eram aprovizionaţi cu porcine
de partid şi a conducerii gospo­ sub capacitatea de producţie a
® Expoziţia regională de dăriei de stat din Orăştie, de­ unităţii, ivindu-se astfel goluri
artă populară (pag. 2-a) oarece anul trecut, situaţia fi­ de producţie.

9 Fotbalul este un- sport nanciară a unităţii noastre s-a Materialul porcin care l-am

îndrăgit; să nii-1 lăsăm pe încheiat cu pierderi însemnate. cumpărat anul trecut nu s-a ri­

mina oricui! (pag. 3-a)

• Şi la noi calitatea este

in centrul atenţiei (pag. 3-a)

Anul XIII. Nr. 2026 V in eri 30 iu n ie 1961 4 pagini 20 bani La procurarea furajelor de dicat întotdeauna la înălţimea'
bază, preţul de cost s-a încăr­ cerinţelor, deoarece în loc de 30

cat foarte mult, deoarece aproa­ kg. cît trebuia să cîntărească

IN VALEA JIULUI pe 90 la sută din întreaga can­ un grăsun intrat în unitate pen­
titate de furaje necesară s-a tru a fi îngrăşat, ne sosea la

Promovarea f e lin noi procurat prin C.R.R.; pentru ' 1 greutatea de 19—20 kg., fapt
aduce însemnate economii
kg. orz plătin- ________________ ce avea influen-
După cinci luni 'de muncă minerii Văii Jiului raportează că pe lingă
însemnate depăşiri de plan la cărbune (peste 100.000 tone), au redus sub- mzm iii d“-se 1.33 Iei în Ce propuneţi pentru 1* asupra stăm
stanftal preţul de cost la producţia brută. Un factor de seamă tn obţi­ mm
nerea de economii tl are promovarea cu succes a tehnicii noi. Iată citeva ¦« lconict de p0,r6e0vă- zleui,t. red,ucere„a rpreţ*‘ui.m. d,e cost, mfi.zmioall.ougl,uici.e, a a-
din rezultatele de pînă acum. WM era provo-
III mm
L a fiecare tonă de cărtune L,48 lei economii în planul de pro­ lîl U .A .o .f cîndu-se pierderi
n
ducţie al gos- ' prin îmbolnă-

podăriei. Greutăţi mari am în- viri şi mortalităţi.

tîmpinat şi în ceea ce priveşte Neanalizarea periodică a pre­

procurarea unor sortimente va­ ţului de cost pe fiecare produs

riate de furaje, în cantităţi sufi­ în parte, neglijarea controlului

ciente (orz, ovăz, porumb), ne­ preventiv, existenţa în contul

cesare pe toată perioada anu­ gospodăriei a unor debitori ve­

lui. chi (circa 700.000 lei), au con­

In urma măsurilor luate pentru fo­ La mina Lonea, s-a armat pînă acum La cultura vegetală au existat tribuit la înregistrarea unor se­

losirea raţională a lemnului de mină, cu mijloace moderne (armături meta­ r * '' ' ; # în anul 1960 unele greşeli teh­ rioase pierderi băneşti în anul
L^ „ : nice ale specialiştilor gospodă­
• explozivului, pentru creşterea produc­ lice TH şi inele de bolţari) mai bine riei noastre. Semănatul s-a în­ care a trecut.
ceput în aprilie (deci mult prea
tivităţii muncii, colectivul minei Lo- de 1.400 m. galerie, din abatajele fron­ 1 , '4;,''-,,>r>.u' .,.-,»r»¦„'^',,-, timpuriu faţă de temperatura Pentru 1961, cifrele de plan
solului optimă pentru această
nea a economisit în luna mai, pentru tale susţinute metalic s-au dat aproa­ >' -'»¦'!#*«-a,.., ; 1>c-#f; 1 lucrare), întreţinerea culturilor ne-au fost repartizate încă din
-•?K
flecare tonă de cărbune cîte 2,43 lei. pe 48.000 tone de cărbune energetic. Wm  luna octombrie. îndrumată în­

Această economie provine din folo- Minerii de la Lonea îşi dezvoltă * gV
•
ilrea cu 6,76 m.c. lemn de mină mai continuu succesele. In două decade de ^' g 'th , , deaproape de organizaţia de
' <' P
H in la fiecare- mie tone de cărbune muncă din iunie, ei au dat peste plan bază, conducerea gospodăriei

fortrasă;. cu circa 120 gr. mai puţin aproape 500 tone de cărbune, pe sea- -W ,. '? 4 * * fg nu s-a putut executa mecanic, noastre a organizat în aceeaşi
ţw , ^v 1 ci în mare parte manual, pre­
«ploziv pentru fiecare tonă de căr- . ma creşterii randamentului la peste' 1 m('Y-* m ţul furajelor fiind depăşit faţă lună o şedinţă de lucru la care
de cel planificat.
bune, în medie. 1,020 tone pe post. Wm >! au participat ingineri, tehni­

îndeplinesc ritmic planul teLnic ¦v'W'* cieni şi muncitori fruntaşi şi în

A început secerişul orzului Maria Cujerean este con­ Orientarea greşită a fost şi în care s-au adus la cunoştinţa
trolor tehnic de calitate la j repartizarea culturilor, deoarece
. secţia finisaj a fabricii „Se- < s-a însămînţat o suprafaţă prea noile sarcini de plan.
beşul“ din Sebeş. Zilnic s mare cu porumb pentru boabe
Minerii Petrilei — fruntaşi în losite au ajutat minerilor să în­ •‘O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Q O O O O r X X X X X J C V ea stă 3e vorbă cu munci- s (491 ha.), folosindu-se pentru Cu această ocazie s-a propus
întrecerea socialistă pe bazin carce fără efort fizic 2.520 tone toarele despre calitatea lu­ întreţinerea acestuia multe braţe
— au dat în cursul acestui an de cărbune. Peste 375 m. gale­ La Şoimuş crărilor executate de ele şi de muncă. întreţinerea nu s-a modificarea planului de produc­
piai bine de 35.000 tone de căr­ rie săpată a fost susţinută cu le comunică rezultatele ob­ făcut la timpul optim pe în­
bune peste plan, fată de 50.000 armături metalice T.H., iar 214 In aceste zile la gospodăria brii gospodăriei colective din ţinute. Acest lucru a con­ treaga suprafaţă ceea ce a in­ ţie la cultura vegetală, hotărîn-
tone cărbune peste plan cît s-au m. galerie s-a armat cu beto- agricolă colectivă din Şoimuş Şoimuş vor recolta cele 3,60 ha. tribuit la îmbunătăţirea fluenţat negativ producţia la
angajat să obţină în acest an, nite. munca e şi mai intensă. Para­ cultivate cu orz în cel mult calităţii produselor secţiei. hectar. du-se micşorarea suprafeţei în-
au sporit productivitatea mun-
Mi în medie la peste 1,200 tone îndeplinirea prevederilor pla­ Un alt factor care a avut in­ sămînţată cu porumb de la 491
'cărbune pe post, iar la preţul de nului tehnic a dus la creşterea fluenţă atît asupra planului de
fcost au economisit în jurul la productivităţii muncii în abata­ lel cu întreţinerea culturilor două zile. la 231 ha. şi mărirea suprafe­
'1.000.000 lei în afara sarcinii de je. La sectoarele I şi III ale mi­ prăşitoare, colectiviştii au înce­ Printre primii care âu ieşit la
reducere planificată. nei, de pildă, randamentul me­ put şi secerişul orzului. Primele ţelor însămînţcite cu orz de la
diu este în jurul a 3,5—6 tone hectare de orz au fost secerate secerat se numără colectivistele
In bună măsură ei îşi dato- pe post şi chiar mai mare. Un în ziua de 28 iunie. Muncind Rozalia Muntean, Ileana Gabor 150 la 454 ha-, iar cu ovăz de
iresc succesele faptului că acor­ alt efect al respectării planului din zori şi pînă în seară, mem- si colectivistul Nicolae Gabor.
dă o atenţie deosebită îndepli­ tehnic este creşterea, vitezelor la 50 la 100 ha. Ce ne-a de­
nirii planului tehnic. In luna de avansare. In luna mai. la să­
mai, de exemplu, la mina Pe­ parea galeriilor, s-a avansat în terminat ? In primul rînd toate
trii a s-au~ încărcat cu mijloace medie 44,4 m./lună, la abatajele
mecanice 226 m.c- steril peste cameră avansarea medie a fost La Lăpuşnic lucrările se pot face mecanizat,
sarcina de plan, cele două ma­ 'de aproape 90 m./lună, iar la
cini GNL-30 M pare au fost fo­ frontale 32 m./lună. Şi la gospodăriile agricole co­ 28 iunie. La gospodăria colec­ o mare cantitate de orz pe care

lective din Lăpuşnic şi Brîznio tivă din Brîznic recoltatul orzu­ trebuia s-o cumpărăm este asi­
orzul s-a copt. Pentru a nu pier­ lui de pe 5 ha. a încăput la 29
In contul semestrului I I gurată din producţia proprie

de nici -un. bob, colectiviştii din iunie. In ambele unităţi, produc­ (producţia de obicei este mai
Lăpuşnic au început secerişul or­ ţia de orz va deţ>ăşi 2.000 kg.
Dimineaţa lui 28 iunie, anul Succesul s-a datorat introdu­ mare la aceste culturi), paiele

zului de pe 17 ha. în ziua de la hectar. curent. Din abatajele minei Ghe- cerii tehnicii noi, aplicării unor pentru aşternuturi nu trebuie să
lar a fost scoasă la suprafaţă metode de exploatare de mare
La D o b r a prima mie de tone cărbune în productivitate, întrecerii socia­ le mai cumpărăm de la alte uni-
contul semestrului II. Deci, încă liste tot mai însufleţite. Frunta­
Membrii gospodăriilor agrico- cole colective ,,Dr. Petru Gro- un colectiv din regiune a reu­ făţi, orzul şi ovăzul constituind
le colective din Dobra şi Stre- za“ din Dobra, lucrează la re­
furajele de bază pentru îngră-

E conomii Ia lemnul de mina ţea au început şi ei recoltatul coltatul orzului combina S.M.T. şit s-o ia înaintea timpului, în- şe în sporirea producţiei s-au şarea porcilor pentru carne.
Tot în luna octombrie 1960.
orzului. La Stretea, colectiviştii recoltea- deplinindu-şi planul semestrial situat colectivele de la mina

Unul din obiectivele întrecerii mi­ materialul a fost sortat pe dimensiu­ Pe tarlalele gospodăriei agri- ză orzul de pe 5 ha. cu coasele, j înainte de termen. vest şi Vadul Dobrii, care numai ne-am deplasat la unităţile fur­
nerilor este reducerea consumului spe- nile necesare şi apoi, conform cerin­
ţelor, trimis, în abataje. - «»••••«i în luna iunie au dat pesle plan nizoare de material porcin, unde
!îfic de lemn de mină. Mijloacele care
Toate acestea au permis colectivu­ 640 tone minereuri. am încheiat contractele privind
e stau la îndemînă în acest sens sînt lui să reducă consumul specific de Amintim că în acest semestru
miltiple si minerii le folosesc din plin. lemn cu 1,70 m.c./ÎOOO tone cărbune De la corespondenţii voluntari din C. S. Hunedoara necesarul de grăsuni pentru
Aşa de pildă, la mina Uricani, în luna
faţă de sarcina planificată. Cu canti­ 1961. Ne-am strădui 1 atunci să
ticcută, mai bine de 490 m. galerie tatea de lemn economisită în luna mai,
»-a armat cu metal, peste 140 m. ga­ la mina Uricani, se pot extrage mai Calitatea — obiectiv principal minerii din Ghelar au sporit procurăm cei 6.500 grăsuni, eli-
lerie a fost susţinută cu bolţari.de be­ conţinutul de metal în minereuri
ton. In abatajele frontale ale minei bine de 6.200 tone de cărbune cocsi- IOAN /VlîRZA ,

şi au redus totodată şistul vi­ director la G A S. Orăştie 1
zibil.
al întrecerii socialiste (Continuare In pag. 3-a)

l-au extras cu susţinere metalică 4.760 ficabil fără a folosi lemn nou din Fruntaşii întrecerii le-au obţinut echipele conduse care au redus rebutul în perioa­ Curs de calificare
fone cărbune. La depozitul de lemn, depozit. de prim-topitorii Fetru Forţu, da amintită cu 69,4 la sută şi
Gheorghe Ilea, Dumitru Stratu- respectiv, 42 la sută, precum şi
C u ajutorul maşinilor de încărcat Colectivul oţelăriei Martin nr lat şi loan Dinu care au redus echipa de cuptorari, condusă de La 28 iunie la l.R.E.H. Deva retic. După alte 6 luni de prac*
1 din Combinatul siderurgic Hu­ rebutul la 0,76 la sută, 0,58 la Gherasim Sîrbu, care a redus re­ a vut loc închiderea cursului de tică, ei vor merge la sate.
La mina Lupeni, pentru în­ blocul II, orizontul 565, briga­ nedoara desfăşoară o entuziastă sută, 1,06 la sută şi respectiv butul cu 70 la sută. calificare a electricienilor rurali,
cărcarea sterilului excavat la lu­ da care a executat săparea, fo­ întrecere socialistă pentru spo­ 0,51 la sută. care a funcţionat 6 luni. In acest Printre cei mai buni cursanţi
crările de pregătiri şi înaintări losind o maşină E.P.M.-l a ex­ rirea producţiei de metal şi îm­ M. PURŢUC timp cei 39 cursanţi au fost pre­ s-au dovedit a fi Gheorghe Bog-
se folosesc o seamă de maşini cavat şi încărcat mecanic, peste bunătăţirea calităţii lui. Datorită GHEORGHE STOICA gătiţi din punct de vedere teo­ dănel, Vasile Moraru şi Viorel
’de încărcat tip E.P-M. şi reîn- plan, aproape 100 m.c. steril. măsurilor tehnico-organizatorice şei echipă ajustaj laminorul Munteanu.
'cărcătoare cu bandă fabricate în luate şi aplicării lor în procesul oţelar — O.S.M. nr. 1
Valea Jiului. Luna trecută, cu Cu ajutorul maşinilor de în­ de producţie, colectivul acestei de 8UU mm.
ajutorul maşinilor de care dis­ cărcat şi-au depăşit sarcina de secţii a reuşit în intervalul 1-28 Mult si i bun
pun, minerii de la Lupeni au plan la încărcare mecanică îh iunie să elaboreze 2.162 tone o- @btd ţi-e dvafy i&eid de. m anea
încărcat cu 550 m.c. steril mai galerii şi alte colective. Bună­ fel peste prevederile planului. Şi colectivul de muncitori, in­
mult decît aveau planificat. In oară, la mina Vulcan, planul a Rebutul a fost redus în această gineri şi tehnicieni care deser­ Dimineaţa, cînd arătătoarele ţi ie apropii, şi multe altele. Otilia le are in primire şi des­
!galeria direcţională pe stratul 5, fost depăşit cu 256 m.c. steril, perioadă de la 2,80 admis, la veşte noua oţelărie Martin luptă ceasornicului indică abia ora — Cu Făjana am avut bă­ pre fiecare din ele, îngrljitoa-
iar la Petrii a cu 226 m.c. steril- 1,41 la sută. cu avînt sporit pentru a elabora patru, pe una din uliţele satului rea-mulgătoare îţi poate spune ]
oţel mai mult şi de bună calitate. trece grăbită o femeie mărunţi­ taie de cap, nu glum ă! Pe vi­ cîte ceva.
Lconomii peste plan De subliniat faptul că toate Ca urmare a acestui fapt el a că. Se duce spre grajdul colec­ ţel, cu mare greu îl suferea la
echipele de oţelari au reuşit să reuşit să elaboreze în primele tivei, acolo munceşte. alăptat. Un strop de lapte Alături de celelalte două\
Colectivul de muncitori al a- bunelui, ceea ce a dus la 1.000 se încadreze în limitele stabilite 27 zile ale lunii iunie 2.000 tone nu-mi dădea la început. Văzînd mulgătoare — ’Teodora şi Do-
telierului de zonă C.F.R. Alba kg. cărbune economii în fiecare de normele de calitate, obfinînd oţel peste prevederile planului, De cînd a luat fiinţă gospo­ chia — Otilia se străduieşte să ]
lulia, antrenat in întrecerea so­ lună.- rezultate frumoase în ceea ce reducînd în acelaşi timp rebutul dăria colectivă din Rîu Bărbat, acest lucru am procedat altfel. fie de folos colectiviştilor d in ,
cialistă pentru îndeplinirea pla­ priveşte îmbunătăţirea calităţii de la 2,80 la sută cit este ad­ Otilia Szombatfalvi lucrează Vorbeam frumos cu ea, o mîn- Rîu Bărbat. Gospodăria de aici j
nului de producţie, este preocu­ misul la 1,69 la sută. Obţinerea tot la grajd. E mulgătoare-în- gîiarri, îi spălam ugerul mai. a contractat în acest an cu sta- ,
pat în permanenţă de a găsi noi oţelului. acestor succese este rodul unei ) grijitoare. O cunosc toţi cei din mult şi îl masam încet. Făja­ tul 150 hl. de lapte din care. ^
procedee avansate de muncă, cît munci bine organizate, a lucru­ ) sat şi dacă întrebi de ca, fiecare na a înţeles că vreau s-o ajut mai bine de 100 hl. au şi fost ’
mai economicoase. Astfel, prin Cele mai frumoase rezultate lui corect pe şarjă prin respec­ iţi răspunde: „Otilia este „vete­ şi ne-am împrietenit repede. predaţi. De cînd lucrează în ,
înlăturarea numai a porţiunii de­ tarea vitezei de decarburare, do rana“ noastră la îngrijitul şi gospodărie şi-a făcut casă.
fecte ta pereţii şi podelele va­ zării corespunzătoare etc. mulsul vacilor". Făjana, Codalba şi Sîmbolea nouă.
goanelor intrate în reparaţie, ei sînt citeva din vacile pe care
au obţinut în ficare lună din a- Printre cele care au muncit — Nu m-am temut niciodată — îngrijitul vacilor e pasiu-(
ccst an economii de 1,5 m.c. che­ bine se numără echipele condu­ de greu. Cînd m-au pus îngri- nea noastră —-• ne-a spus ea.
restea. se de prim-topitorii loan Dră- jitoare-mulgătoare, parcă toi Tata, la gospodăria colectivă,
ghin, Iulian Ispas, Mihai Tir mă sfiam. Eram începătoare şi, din Şard, lucrează tot la,
¦k pescu şi alţii. mai mult, acum 9 ani nu mă grajd.
Problema reducerii consumului ajuta nimeni. Singură mulgeam
de cărbune ki atelierul de forjă N. BĂLŞAN de cîte două ori pe zi 17—20 ...Numele Otiliei Szombatfai­
a dat multă bătaie de cap atît vaci. Şi asta, trei ani la rînd. ni stă alături de numele celor­
forjorilor cît şi conducerii 'ate­ ¦ ” controlor de ealitate lalţi îngrijitori-mulgători frun-1
lierului C.F.R.'de zonă Alba fu- Am rugat-o să ne spună ceva iaşi din gospodăriile colectivei
O. S.M. nr. 2 despre activitatea pe care o ale raionului Haţeg.
lia. După o studiere amănunţită
a posibilităţilor Ia faţa locului, Laminatorii raportează desfăşoară la grajd. Ne-a po­ Hărnicia de care dă dovadă (
s-a găsit soluţia cea mai indica­ în munca ce o desfăşoară, a {
Larmnalorii care deservesc la­ vestit despre metoda spălării îndreptăţit pe comuniştii din1
tă. Schimbîndu-se conducta de Magazinul specializat din comuna Zam, raionul Ilia, este minorul de 800 mm. din C. S. organizaţia de baZă s-o pri-{
aer comprimat, ce avea o sec­ uiiul din magazinele cele mai frumoase din împrejurimi. Hunedoara depun eforturi susţi­ ugerului vacii cu apă călduţă, mească in rîndurile candidaţi­
ţiune foarte mică, cu o conductă ' Raionul cu autodeservire şi colţul documentar, bine apro­ nute pentru îmbunătăţirea cali­ despre cea mai potrivită oră lor de partid. „E demnă să'
cu diametru mai mare, s-a ob­ vizionat cu ultimele noutăţi literare, este des frecventat de ce­ tăţii laminatelor. Pînă în ziua pentru muls, cam ce trebuie dă poarte acest titlu" — a fost;
ţinut o ardere complectă a căr­ tăţenii comunei. de 28 iunie colectivul acestei conţină şi cum să se adminis­ concluzia adunării, generale,
secţii a redus rebutul cu 44,9 la treze ralia zinlică a unei vaci
sută. cu lapte, cum trebuie să cu­ F. P E T R E
noşti vacile si toanele lor ca să
Fruntaşi in lupta pentru redu­
cerea rebutului se situează
schimburile conduse de maistrul
losif Trifu şi ing. Wircea Hosu,