Page 102 - 1961-06
P. 102
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Familia celor... 160 Zilele trecute s-a deschis la Deva Un interes deosebit stîrnesc cele
două interioarei din ţinutul pădurenitor
E un lucru obişnuit ca o rudă sau un prieten să-ii scrie' C uvinte soi expoziţia bierfală de artă populară din şi de pe Valea Sebeşului, tradiţionalul
din cind în cind. Scrisoarea pe care am primit-o la Subredac- ' aranjament a i lada de haine, cu bli-:
fia noastră nu e însă nici de la o rudă şi nici de la un prietenA în vocaLufar regiunea Hunedoara, organizată de darul şi războiul de ţesut, interiorul
Semnalarul ei este loan Fioreseu, un proaspăt coledwisit din\ exprimă o notă autentică.
Clopotiva. „Venifi şi pe la noi să scrieţi, că aveţi despre ce. Ina•' Cămin cultural, bibliotecă, oi- de fa m iliiOOOOOOOOOOCKXX ooc* ocoooooooo© <3asa regională a creaţiei populare şi
inie vreme, satul nostru era altfel şi-n Clopotiva de azi abiaj nematograî, lumină electrică, ID categorie deosebit de importantă
dacă mai recunoşti satul de ieri — şi-a încheiat acesta rindu- autobuz, radio — sînt doar cîţi o Muzeul regional Deva. Expoziţia dTn de exponate o constituie lucrările în
va din termenii care în vremu lemn. Printre acestea se remarcă piro
rile. rile apuse cu 17 ani în urmă acest an se ridică deasupra nivelului gravurile şi turcile încrestate ale lui
I-am ascultat rugămintea l nu-şi aveau înţeles. Cuvîntul Nicolae (fiernat din Sugag, în vîrstă
Cum arăta şi ce era in vechea Clopotivă, cum e astăziţ conferinţă nu putea nici el să 11 iunie 1961. In acea zi bătri- tenii în vizită pe la cît.eva gos expoziţiilor anterioare, atît in privinţa de 60 de ani, şi ale ucenicului sătî
fie tradus. Acum fiecare cetă Lămănar Nicolae tot din Sugag. Lu
ţa(a satului şi viaţa oamenilor de aici ? Sint multe de spust ţean de aici îţi poate vorbi des na Clopotivă pornise pe un drum podării colective. bogăţiei şi noutăţii materialelor cît şi crările acestora se Inspiră din realita
despre toate acestea. Cei care vor să cunoască răspunsurile lai pre situaţia internaţională, des tea zilelor noastre.
^aceste întrebări, îi invităm să citească rîndurile de faţă. $ pre îndrumările privind lucrarea nou. Urcaţi intr-o maşină încăpătoare, a unui criteriu mai ştiinţific de orga
pămîntutui şi creşterea anima Bîta ciobănească a lui Nicolae Ger-:
lelor, explicarea fenomenelor Uliţele jrurnos măturate, casele aproape 40 de clopotiveni au plecat nizare. nat, într-o întreagă compoziţie de mo-:
naturii sau alte lucruri pe care tive geometrice (trunza bradului, rom-:
le-a învăţat la căminul cultu cu \erestrele deschise, !lorile de să viziteze gospodăriile coleciive Expoziţia prezintă harta regiunii cu buri, ţinte, ovale) dispuse simetric, cu
ral, despre brigăzile ştiinţifice prinde intercalate motive noi ca s
de la raion care, în repetate muşcată, oamenii îmbrăcaţi în din Berthcloi, Toieşti şi Silvaşul zonele etnografice, lucrări din lemn, steaua cu cinci colţuri, stema P.M.R.,
rînduri, au vizitat satul organi- olăria, ţesutul şi cusutul artistic. Ex porumbelul păcii, repetate în diverse
zînd consultaţii cu oamenii, straie de sărbătoare şi pînza pur Inferior. Vizita la colectivişti acasă compoziţii, încheindu-se cu desenul ma
gazinului universal din Sugag, reali
Din viaţa satului, a fost alun purie şi tricoloră a drapelelor ce-şi a dat posibilitatea celor din Clopo ponatele sînt grupate zone etno zare a regimului democrat-popular şi
gat şi întunericul nopţii. Uzina cu Inscripţia care ne arata că lucrările
electrică, construită cu 3—4 ani unduiau faldurile în adierile via tiva să se convingă personal de grafice şi pe categorii de obiecte. au fost executate în cinstea celei de-a
în urmă, îşi trimite azi energia 40-a aniversări a P.M.R. Aceleaşi mo
în aproape 300 de becuri ce lu tului — vesteau că Clopotiva Irăia viata din colectivă. tive le întxlnim şi pe fluier şi caval
minează casele, prinde în peste ca şi pe furcile încrustate ale acestor
30 aparate de radio vocea crai evenimentul cel mai de seamă din ...Fanfara a tăcut, oamenii ce Din zona mărglneneascâ se distinge doi meşteri populari. Printre obiecti
nicilor posturilor noastre de ra vele mărunte din lemn se disting şl
dio, iar în snopul de raze al viaţa locuitorilor să i: sărbătoarea 'umpleau piuă la refuz sala cămi o frumoasă pereche de costume ca şi căucurile din zona pădurenească.
lămpii de proiecţie, imaginile de
pe ecranul cinematografului să O constituirii gospodăriei colective. nului cultural din Copoliva du cojocul Măriei Bare, brodat ou floricele Obiectele din piele lipsesc, cu ex
tesc prind viaţă de două ori pe cepţia ciîorva tipuri de şerpare din
săptămînă. ...Lucrurile s-au petrecut cu ci- făcui linişte. Vorbea un tovarăş din fire aurii combinate cu negru şi care se remarcă unul din Păuca, a i
porumbei şi motive tlorale stilizate cti-1
tre superiori, primarul satului raporta Bolile sociale nu mai au te teva săptămini in urmă. Iutii au de la masa prezidiului: „...160 de un roşu discret, cu un motiv dispus sute cu mărgeluţe, sau altul cu bro
„cu onor" că în Clopotiva se păstrează ren prielnic pentru că clopo- derii din şuviţe de piele şi tir.
V o r b e ş t e un m a r t o r „portul şi obiceiurile dace". Dar că tivenii nu-1 mai ocolesc pe me auzit-o doi sau trei oameni, apoi familii şi-au dat mina, unind în în „pomişor11. Asemănător este şi piep
oamenii umblă desculţi sau cu opinci dic şi nu mai aleargă la babe Un deosebit gust artistic vădesc pă
ocular făcute din cauciucuri de maşină, dez după „leacuri“. Cele aproape vestea a trecut din gură in gură, avuţia colectivei aproape 900 de tarul Măriei Neagă din Răhău. Qe a- lăriile de paie din Petreşti. Nu lipsesc
brăcaţi ori nespălaţi, că din cauza -a. 700 de consultaţii acordate aci nici coşărcile bâieşilor de pe Valea Se
Am răstoit de curind o veche mono nalfabctismului în oare erau ţinuţi în. de medicul dispensarului în a- făcind ocolul întregului sat. hectare teren agricol. Peste 220 de semenea se remarcă ita elegantă prin beşului şi Apoldul de Sus.
grafie a satului ffilopotiva. Întocmită cearcă să alunge ploile aşezând secu cest an, sînt dovezi elocvente
in perioada aniloir 1935—1940 de o rea cu tăişul în sus — nu se siifla nici în acest sens. — Ai auzit ? Ion Florescu, Petre vaci, boi şi cai, 97 care şi căruţe, sobrietatea ornamentaţiei alcătuite din interesante sînt sculpturile în mar
echipă studenţească, monografia înfă. o vorbă. „Ţăranul nostru e voinic, să mură ale muncitorului 1. Epure, din
ţişează Glopotiva din anii regimurilor nătos şi viguros“ — se spunea în a- Născut în familia unor oameni Mihăiloni. şi Dumitru Druţulescu au mai bine de 200 pluguri şi grape, „şire" cu hori şi trunze stilizate. Sebeş, dintre care reţinem, „Ţapinari
burgheze. Sărăcia, ignoranţa, morta celeaşi rapoarte, dar despre sifilisul şi nevoiaşi, Petre Mihăiloni a fost pe Valea Sebeşului". La lei atrag, prin
litatea infantilă şi bolile sociale erau tuberculoza care secerau numeroase obligat să se obişnuiască de făcut cereri pentru colectivă. 30 semănători şi prăsitori de po In măiestria lucrării cămăşilor cît coloritul lor, caratele, cânceelc şi ul
prea evidente pentru a putea ti trecute vieţi nu se spunea nimic. mic cu.sărăcia. Copilăria nu i-a şi a pieptarelor mărgineneştt se obser cioarele îmbrăcate în ţesuturi cu mo
cu vederea. lăsat amintiri plăcute- Dumitru S —i Se zice că aseară şi-au fă- rumb, două ateliere de fierărie, 4 vă tendinţa novatoare care, renunţînd tive geometrice ale lui Şerban loan
Ceva despre ... pitoresc Mihăiloni, tată a patru copii, X cut cereri şi Petru Vasioni cu Ion mori ţărăneşti, două darace, an la vechea policromie, adoptă în gene din Petroşani.
In numeroase capitole viaţa aspră ducea pe umerii săi nu numai saivan pentru oi etc. — au deve ral culoarea neagră.
a satului e prezentată in adevărata ,tatr-o zi din august 1.935, cind cei povara unei familii numeroase, v§ Merin'tescu, iar cînd le-au dus la nit averea obştească a colectiviş Valoarea expoziţiei este întregită d»
culoare. Doctoriţa Eugenia Lupescu ce lucrau la întocmirea monografiei Gi şi © boală care an de an îl tilor...". !Printre ţesuturile din această zona ceramica hunedoreanâ. Alături de căn-:
{membră a echipei ce a alcătuit mo au intrat pe la cile-o casa ca să se slăbea tot mai mult. O sfatul Dopular să le depună, au distingem o frumoasă1catrinţâ din a r ceele răspândite aproape în tot cupfliK
nografia) consemnează: „Bolile so convingă cum o duc oamenii, s-a pe O dat prstf Ion Paveloni, Ştefan To- -k mei albastră, şi un viinic cu vergi ne sul regiunii, întîlnim vase dc diferit»
ciale sînt plaga satului, in plus, cu trecut un caz „special“ pentru ei, dar Petre Mihăiloni — cel mai ^ meni şt Ion Bociat, care veniseră gre şi roşii. tipuri şi ornamente din centrele de o*
toată situaţia geografica excelentă — obişnuit pentru viaţa de-atunci a lo mare dintre fraţi — înţelegea Amurgul lui 11 iunie a găsit la ri: Obîrşa, Săsciorl, Sebeş.
aerul şi apa de Retezat — tuberculoza calnicilor. necazurile şi ca să uşureze cit iot pentru asta. Clopotiva iu freamăt, veselie şi săr Arta populară a saşiloT este repre
seceră şi ea multe vieţi. Cauzele, ace de puţin greutăţile casei, a in — Dar dacă n-o fi bine şi-om bătoare. In mijlocul satului, la o zentată prin costumele 35 îemeie şi fată Aşa cum se prezintă actuala expo?
leaşi ca oriunde: lipsa de Igienă, lip Atraşi de uşa deschisă a unei casc, trat ca slugă la primărie încă casă cu pereţi zugrăviţi — la care ale Agnetei Richter din Gîrbova. La ziţie ea este o frumoasă realizare me*
sa de asistenţă medicală, ignoranţa. întregul grup a intrat in curte şi a u r înainte de a ti terminat şcoala duce-o rău ? De unde să ştim cum ajungi irecînd prîntr-o alee cu ron- d acestea ?•» remarcă predominaţia ele nită să tacă cunoscut bogatul tezaur
In ce priveşte igiena prenatală, n-a fost cat scările. Nu mai trebuie descrisă primară. Ii venea greu ; ,nu era o fi viata asta ? — se întrebau douri de flori — geamurile sînt lu- X gantă a negrului. FiepTarul este îm al culturii şr artei populare hunedo-1
luata nici o măsură, de nimeni, nici înfăţişarea camerei, daca citim in rao- treabă pentru el să măture bi unii. Membrii de partid au prins minate. Dumitru Druţulescu, ales j podobit cu tlori avînd petalele umplute rene. La reuşita ei a contribuit şi în
odată. Femeile nu se prezintă la con uogratie că zgomotul paşilor şi vocile rourile primăriei sau s-o apuce şovăiala oamenilor. preşedinte al colectiosi, stă de vor- <> iar mijlocul în pătrăţele (îloărea-soare- cadrarea exponatelor într-urţ. tond gra*
sultaţie. ...Gravidele muncesc pînă în celor ce soseau au „deraniaţ" un res pe uliţe cu toba de umăr, ca să bă cu membră consiliului. La poar- y lui) motiv întîlnit adesea şi pe cănceie. tic corespunzător, realizat de pictorul
ultimul moment, atît la munca în gos pectabil porc care tocmai se aşezase dea de veste poruncile prima — Nu •ttiţi cum e viaţa în co tă o firmă aşezată deasupra intră- c, E. Alodilcă, tapt ce o tace şi maî siv
să doarmă sub pat. Aceasta, in vreme rului ; acasă aşteptau însă şase lectivă? Bine, dar asta nu-î lucru rii ţine locul cărţii de vizită: „Gos- L gestlvă.
podărie cit şi la cîmp. Sint cazuri-cînd ce copiii stăpînilor casei pllngeau flă- gură puţinul pe care-1 agonisea. mare de. aflat, ba chiar să vedeţi podăria agricolă colectivă „Răsări- L
mînzi şi singuri — unul în vatră, iar Se constată că unele categorii de
femeile nasc chiar la muncă, pe cîmp, celălalt atará, pe prispa. In paginile ...O. căsuţă din lemn, acope cu ochii voştri. exponate sînt mai slab prezentate (lu
lucrării pe care o întocmeau, autorii rită cu paie. Trei ochiuri de crări de artă aplicată) şl că în general
după cum s-a Tntiînplat un caz chiar au consemnat că au descoperit un a- geam mici cît plama, prin care Ş i intr-o şedinţă, comuniştii sa
mănunt „important“ şi... pitoresc. Oare predomină costumele. Gu toate acestea,
în vara aceasta (19.'îbJ...“ tot pitoresc trebuie numit şi laptu-1 că pen soarele cu greu îşi strecura cî- tului au liniarii să-si ducă coasă- tul" din Clopotiva". O Zona Orăştiei şi a părţilor mureşene din bogăţia materialului selecţionat ta
tru a putea cîştiga atita cit să trăiască, teva raze într-o singură came taza raională (în special cel oferit da
Vremea cînd sa r a p o rta temei le erau obligate că şi atunci ră unde, la un loc, trăiau cei /wvşo.^''0<rxxx>00<xxx>00000<ş0000000000000<xxxx oooooo prezintă costumul obişnuit locului în Sebeş nu a putut ti valorificată dedt
cînd mergeau la cîmp cu coşul de'míri şapte membri ai familiei. o parte, din lipsă de spaţiu suficient
„cu o n o r ” care pe cap, într.un sac din spate să rudit celui de Sălişte. fctămaşa femeias- expunerii.
poarte copilul pe care nu aveau unde ...In 1955 Petre Mihăiloni a
De multe aveau nevoie clopotivenii să.l lase, iar pe deasupra să mai şi toar SATULUI -că este brodată cu panglici negre, care Organizarea expoziţiei bienale de
in sat. Dar cine să-şi plece urechea că sau să împletească ceva pentru cei artă populară este expresia atenţiei şl
la necazurile lor cind oficialităţile sa bogaţi ? şi -aici au înlocuit vechea podoabă a grijii de care se hucurâ arta populari
tului — ca să intre în graţia şelilor — „rîurilor“ cusute. în patria noastră. Patrimoniul artistic
raportau că totul e aşa cum trebuie. iV al poporului este valorificat atît prin
Se remarcă de asemenea, un intere
Cui erau să spună clopotivenii că din Am scris aceste rindan nu pentru ca stimularea creaţiilor populare cît şl
86 de lîntini cîte erau in sat nici una Clopotiva ar li tost un caz special, i- devenit candidat de partid, apoi veţe carte şi să-şi tacă un rost sant pieptar femeiesc înfundat, avînd
nu avea apă igienică, cui sa se plîngă zolat (şalele din Bărăgan. Oltenia ca membru de partid. Cîţiva ani în viaţă ? D,ar ce folos ? Pe prin studierea Iul ca izvor de Inspira
că (se recunoaşte şi in monografie) şi cele din îndepărtata Moldovă au a- mai iîrziu, apreciindu-i activita atunci, pentru copii de seama în mijloc o rozetâ în care se îmbină ţie. Sarcina instituţiilor culturale este
mai bine de jumătate din populaţia vdt pe-atunci aceeaşi soartă ca şi .Clo tea, organizaţia de bază l-a lui asemenea dorinţe nu puteau !de a îndruma oreaţia populară spre
satului era anailabetă şi că în sat se potiva) ci pentru ca acei care cunosc propus pentru o şcoală de par ti decît visuri. plăcut culorile negru, bordo şi mov. un conţinut nou care, alături de tra
simte nţvoia unui cămin cultural şi a ori vor cunoaşte (Jlopoiiva de azi, şă-si diţia progresistă, reprezintă aspiraţiile
unui dispensar ? Pretorului sau pre poată da singuri seama de imense!* tid, iar în 1959 a plecat la Arad Dar anii care au trecut n-au Cojocul bărbătesc de la Urăştie este poporului şi de a o stimula spre o
fectului ? Dar ce aveau comun preto transformări care s-au petrecut aici în unde, printre fruntaşii seriei, a putut să înfrîngă ambiţia şi do continuă dezvoltare pe linia integrării
rul din Sarmizegetusa sau prefectul anii de cînd la conducerea ţării a ve absolvit cursurile de secretari rinţa de-a învăţa. Şi visul din identic în privinţa ornamentaţiei cu el în tezaurul culturii socialiste.
din Deva cu „ţărănoii1' din Clopotiva ? nit partidul -comuniştilor. pentru sfaturile populare. anii copilăriei s-a- înfăptuit în
Şi unul şi celălalt se simţeau ofensaţi zilele noastre- Cînd se citesq altul din Dumitra (Alba). B. B.
atunci cînd „ţopîrlami“ le călcau co Cît nu şi-a dorit comunistul aceste rînduri, secretarul Statu
voarele aşternute la pretură sau pre de azi, po vremea cînd era co- lui popular din Clopotiva a ab Din ţara Zarandului se evidenţiază
fectură. pil, să urmeze o şcoală, să în solvit clasa a X-a a Şcolii me
dii din Haţeg. perechea de costume a lui Mihăilă Ro
In rapoartele care se întocmeau că-
...Clopotivenii îl ‘preţuiesc man şi Mihăilă Gonstanţa din'H ărţă-
mult, îl stimează. Lă 5 martie
l-au propus şi ales ca deputat gani. Laibărul bărbătesc alb este îm
al lor. Petre Mihăiloni nu dez
minte încrederea şi preţuirea podobit cu firet negru în timp ce lai
consătenilor săi. Zilnic stă de
vorbă cu ei, îi consultă şi le dă bărul femeiesc din catifea neagră este
staturi. Cînd în Clopotiva a în
împodobit cu floricele albastre.
ceput să se pună bazele unei
Din părţile Zlatnei este prezentată
gospodării colective, mulţi au
o pereche de costume buciumane cu
venit să-i ceară părerea. Şte
decorul caracteristic (jrknie Lucreţia
fan Vîrvescu, Păscuţi Todoni ş5
şl Coacăză Traian din Galaţi-Feneş).
alţii, sînt acum colectivişti. La
Cele mai atrăgătoare costume sînt
hotărîrea ' r de a păşi pe acest
din ţinutul pădurenitor. Acestea se re
drum, a contribuit şi -povaţa pe
marcă atît prin valoarea artistică cît
care le-a dat-o comunistul Petre
Mihăiloni. mai ales prin originalitate. Deosebit
de interesant este costumul de tată pă-
durencască (Modîlcă Solia) în care
predomină un roşu aprins, combinat cu
ÉÍ un albastru discret ce conturează pe
C opiii celor ce „semnau mînecă motivele speciiice „gîsca cioan-
cu degetul tă" şl „coarnele berbecului“.
„In anul 1935, din Ulopotiva, n-a absolvind-o s-a înscris la facultatea fo m face un căm in cultural nou Cămaşa bărbătească este brodată la
piept şl pumnaşi. In costumul de fe
existat nici un elev la şcoala secundară de medicină. Acum e student la @luj, meie predomină negrul, îmbinat cu al
şi nici un student". Uitatul e luat din- învaţă taina ocrotirii şi salvării vieţii
Ir-un document al acelor vremuri şi celor din mijlocul cărora s-a ridicat ...In marginea uliţei, un bâtrin re — Nu ghiceam ce vrea să zică, Au venit vremurile cînd clienţii de bastru şi mov. Deosebit de elegantă
în el c oglindit adevărul de atunci. şi el. zemat in coada lopeţii mă urmărea cu aşa că am dat din umeri. la crîşma lui Faltişka s-au rărit. Nu
privirea. mai era nevoie de atîta băutură. Piiut «sie „-sumna" lucraţi cu benzi !din be
Copii au lost întotdeauna la Clopo Şirul cadrelor ce cresc din (ilopolîvs — Ce a fost in casa asta?... Ei, la urmă oamenii n-au mai avut ne
tiva. dar dacă nici unul n-a putut ur — Bună dimineaţa, moşule 1 — am uite colo la uşa ceea a fost bolta, voie nici de crîşmă. Şi In locul firmei teală la poale.
ma vreo şcoala secundară ori. de alt deschis eu vorba. aici birtul şi dincolo chelnăraiul. Da „La Rudolf Faltişka", au apărut al
lei. vinovaţi nu sînt nici ei şi nici pă că ar fi vărsată la un loc râchia şi tele pe care scrie „Cămin cultural" şi Atrăgătoare prin coloritul motivelor
rinţii lor. vinul băut aici, s-ar face un tău de Cinematograf sătesc".
continuă, loan Blidaru a plecat la — Bună să-ţi fie inima şi să ai te-ai îneca in el. De aia ie-am între sînt covoarele alese, ştergarele ai ale-
— Lasă copilul în pace, nu-1 mai bat dacă ştii să-noţi. — Aseară am avut adunare. Ne-am
Irnlopa cu atîta carie că-i dăunează la Şcoala profesională din Hunedoara şi parte de bine, nepoate. Da ce te mi pus in gind să ne facem un cămin sături, tindeele cu ornamente în relief
creştere. Ş-apOi, tot n.ai să-l faci acum e maistru .tehnician la Bluming. nunezi atît ? — A fost crişină ? şi mai mare. Am adunat mai Fine
domn. iar la stînă, ori în pădure, la Emilia Gonano a pornit tot într-acolo — Da încă ce crîşmă... Aici mulţi de trei sute de care de piatră. Dacă şl tindeele de culme.
stlnjeni, nu-i trebuie oarte. Pune de şi acum este electriciană. Asemenea lor I-am arătat clădirea înaltă şi lun au rămas dezbrăcaţi, nepoate. Dacă nti-i sta prea departe, vino pe aici
getul dacâ-i vorba şi asia valorează mai sînt şi alţii. Pin clopotivenîlor gă, cu geamuri multe şi mari. te întindeai la băut mai mult decît peste un an, doi, să vezi căminul SI Costumele ca şl ţesăturile formează
cât o semnătură — — ie spuneau oa te ţinea punga, îţi rămînea ştiba ză nou A..
— Ce-a fost înainte vreme aici, mo log... lin ansamblu armonios in oare elemen
şule ?
tul nou cu motive tlorale, viu colorate
muncesc, învaţă, se pregătesc temei Mă privi iarăşi pe furiş. se alătură decorului vechi geometric
nic pentru viaţă. | — Ştii să-noţi ? pe care tinde să-I înlocuiască, aşa cum
se observă Ia lia pădurenească.
menilor autorităţile satului. Parte din
copii nu numai ca nu urmau mai de ÎNTREPRINDEREA DE C O N S T R U C Ţ II
parte, dar nici măcar nu apucau să
termine cursul primar. ŞS M O N T A J E PETROŞANI
In anii din urmă lucrurile s-au schim
bat. Politica partidului a adus lumină Strada Mihail Eminescu tir. 17
ţăranilor muncitori. Copiii acestora au PIE A Z Ă :
plecat pe la diferite şcoli. Unii le-au
şi terminat, alţii le urmează acum
Drăgălin Gărgoci, de pildă, a plecai -m
In urmă cu vreo doi ani la liceu] mi
litar şi peste puţin tiiirp va avea grad lin inginer
de ofiţer. şi devize
...Peste cîţiva ani, pe uşa unui spi un Inginer
tal sau dispensar de pe întinsul ţării
va intra medicul Adam Muneanu. ®î- un m e c a s u e
teva date biografice? E fiul muncito
rului forestier Ferdlnant Muneanu din un S.
Clopotiva. Primii paşi în viaţă i-a fă
cut prin 1950—1951 plecînd la o şcoală - un contabil principal
profesională. După ce a terminat-o, - un inginer principal montaje (construcţii)
a urmat cursurile şcolii medii pc care - un tehnician II utilaje
Case din lemn acoperite *u şindrilă sau paiCj cu geamuri In ultimii 10— 12 ani, la Clopotiva s-au construit mai bine Condiţiile «Ie sniarlssare şfi angajare s in i cele
mici şi cu multă sărăcie în ele — aşa arăta înainte vreme mai
Materiale redactate de S1DO- bine de jumătate din sat. De multa ori în singura cameră a de 150 case, grajduri şi bucătării de vară. Casele din cărămidă, prevăzute de fiî.C.M.
NIA BARBU şi PETRE FĂR- unor astjel de case locuiau cîte două familii. Oterlele se vor adresa direcţi întreprinderii de
GAŞIU, membri ai Subredacţiei acoperite cu ţiglă, au geamuri mari şi cîte 3—4 camere lumi
voluntare din Haţeg. {Foto 1935. Reproducere dintr-o monogratie). construcţii şi montaje miniere Petroşani, strada
noase. Satul, renăscut, oglindeşte vremile noi pe care le trăim.
(Foto 1961, o casă nouă, cura sint multe altele). Mihail Enrin^scu nr. 17. ____________
