Page 103 - 1961-06

2026
Directivele celui de-al UMea
Congres al P.M.R. au subliniat
In mod deosebit necesitatea de
a se trece in etapa actuală cu
hotărire la Îmbunătăţirea conti­
nuă a calităţii produselor in toa­
te ramurile economiei noastre
naţionale. In acest sens, trebuie
să arăt de la început că la pre-
paraţia Lupeni, pentru urmări-
rea caracteristicilor, deci a cali­
tăţii produselor, există două la­
boratoare. Un laborator al ser­
viciului de control tehnic al ca­
lităţii din cadrul G.G.V.J., care
urmăreşte conţinutul de cenuşă,
umiditatea şi granulaţia produ­
selor brute intrate în prepa'răţie
şi a produselor finite şi un la­
borator tehnologic al preparaţiej,
care urmăreşte calitatea produ­
selor tehnologice şi în cadrul
căruia s-a înfiinţat un grup de
dozatori.
Pentru traducerea în viaţă cu
succes a sarcinii trasate de par­
tid la uzina noastră s-au luat
în cursul acestui an o seamă de
măsuri eficace. Astfel, rezultatele
obţinute de laborator se înre­
gistrează mai intîi la inginerul
de tură şi la serviciul planifi­
cării, apoi se afişează pe pa­
noul principal al uzinei şi pe ta­
belele aflate la spălătorie, în­
cărcare şi flotaţie, pentru a fi
văzute de către muncitori. In a-
fară de aceasta, realizările se
discută si, de zi, la raportul sec­
toarelor de preparare şi trans­
port. De asemenea, în zilele de
marţi şi vineri, la raportul pe
întreprindere. Cu ocazia acestor
şedinţe se stabilesc întotdeauna
măsuri operative de îndreptare
a situaţiei, acolo unde se simte
nevoia.
Calitatea producţiei este su­
biectul principal de discuţie şi
la consfătuirile de producţie lu­
nare şi trimestriale. Tot pe a-
ceastă problemă sînt axate un
mare număr de acţiuni din pla­
nul de măsuri tehnico-organiza-
torice. Pentru reducerea cenuşii,
bunăoară, s-a prevăzut evacua­
rea şistului de la zeţaj prin pu­
nerea în funcţiune a ciurului
Kallos, procurarea şi experimen­
tarea aparatului Cendrex, care
permite determinarea rapidă a
cenuşii cu ajutorul razelor X şi
reciclarea produsuiui concasat
la sortare. In vederea reducerii
umidităţii s-a prevăzut punerea
în funcţiune a patru site Zim-
ner şi a 8 silozuri nefolosite
pînă acum, -montarea telefoane­
lor la spălătorie şi încărcare,
pentru comunicarea orei de um-
'B »a B rB B B B B S B B B B B B B B B B B B B «B B B B B B B B B B B E H n B B * O B B B «B E * B i»S R »iB »B iB B iic K * »e M s ia ir.o B B B :w M r.s B s s B n a o B s n B B S B E iiB a s B a u s B u a G s a B s a B B B a B B a a ftB B E B R B B iim c K n a B B B B n B B S B B B B a B B B a B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B '»nRRBanaa S B a a i B B B B B a B B B B B B a B B B B B B B B B B B B B B C K a B e a B B a B B B B I I B B a D E B B * B B 0 B B S 0 nSBC«.3 B(J»
sfîrşitul perioadei de întrecere
din campionatul regional de fotbal,
au lost desenate echipele fruntaşe:
Minerul Deva şi Minerul Vulcan. Cele
două echipe urmau să se întîlnească
pe terenurile de sport pentru a sta­
bili care dintre ele va deveni cam­
pioană regională. Acest rezultat îl
aşteptau toţi sportivii şi amatorii din
regiune. Era doar vorba de două echi­
pe care reprezintă două colective mi­
niere — Deva şi Vulcan — ai căror
muncitori, tehnicieni şi ingineri au
merite remarcabile în bătălia pentru
a da viaţă sarcinilor planului de pro­
ducţie. Lor, minerilor, ie place să
muncească conştiincios şi le place şi
fotbalul sau alte manifestări sportive.
Ei şi-nu aplaudat în repetate rînduri
echipele pentru jocurile interesante şi
pasionante, pentru victoriile obţinute.
Şi dacă în meciurile din cadrul cam­
pionatului spectatorii au părăsit tri­
bunele mulţumiţi de rezultatele obţi­
nute şi de comportarea jucătorilor, în
întîlniriie din cadrul barajului (la
Vulcan şi Deva), aceiaşi spectatori
au fost nevoiţi să părăsească tribu­
nele de'-a dreptul decepţionaţi.
In „dorinţa" de a-şi asigura două
puncte „acasă", echipa din Vulcan,
In calitate de gazdă, a călcat îri pi­
cioare cele mai elementare reguli ale
sportivităţii dedîndu-se la brutalităţi
supărătoare. Vrînd să cîştige cu orice
preţ, unii jucători ai echipei respective,
au „uitat" că sînt asistaţi de un pu­
blic numeros şi, fără pic de jenă, ău
lovit intenţio'nat cîţiva jucători din
Deva, au ofensat arbitrul, mergînd
pînă la ameninţarea lui.
Scorul întrecerii cTe la Vulcan a fosi
fcgal: 1—1.
După o săptăntînă de pregătire şi
de aşteptări, cele două echipe s-au în-
'¦ ’oit din nou, de data aceasta pe
^'lioniii de la poalele vechii cetăţi
plere a silozurilor in vederea a-
sigurării timpului de egutare
etc.
In ce priveşte îmbunătăţirea
dozajului s-a introdus dublarea
cîntăririlor de control în fiecare
oră, s-a lărgit jgheabul de văr­
sare la silozul V. 8, urmărirea
dozării se face pe schimburi, de
către conducerea preparaţiei
Măsurile luate de colectivul
nostru de muncă, sub îndruma­
rea organizaţiei de partid, au
dus la rezultate bune. Cenuşa
globală şi cenuşa cărbunelui
special au fost, de la începutul
anului şi pînă In prezent,
In permanenţă sub cifra pla­
nificată. Cenuşa mixtelor este
în continuă scădere. Faţă
de anul 1960, s-a înregistrat o
creştere simţitoare a cenuşii
şistului şi a materialelor soilde
din apele reziduale. Aceasta do­
vedeşte că în cursul anului 1961,
ca urmare a măsurilor luate, a
crescut mult selectivitatea spă­
lării.
Faţă de anul trecut a scăzut
şi umiditatea globală. Rău este
însă că in anul acesta ea depă­
şeşte cifra admisă.
La cărbunele special depăşi­
rea umidităţii planificate este
oarecum scuzabilă prin schim­
barea normelor. Nejustificată
este insă depăşirea umidităţii la
mixte. Cauza principală constă
în aceea că nu se laisă suficient
timp cărbunelui pentru egutare.
Aceasta, deoarece umiditatea a
fost inclusă ca obiectiv în între­
cerea socialistă numai formal.
Incepînd din luna iunie însă,
şi acestui obiectiv i s-a introdus
un punctaj mai mare în între­
cere, făcfndu-1 mai mobilizator,
ceea ce cu siguranţă va duce la
rezultate mai bune.
Nemulţumitor este la noi şi
iaptul că faţă de anul trecut re­
butul a înregistrat o oarecare
creştere.. Pentru înlăturarea a-
cestei stări de lucruri ne-am pro­
pus să întărim colaborarea In­
tre sectoare mai ales Intre
subsectorul investiţii şi sectorul
de preparare. De asemenea, sub
îndrumarea organizaţiei de par­
tid şi cu sprijinul comitetului
sindical, ne vom strădui să ri­
dicăm: cit mai mult simţul de
răspundere al oamenilor faţă. de
soarta producţiei.
Lozinca noastră este: să dăm
patriei cărbune cocsificabiî mai
mult, mai ieftin şi mai bun.
VICTOR ARDELEAN
şeful preparaţiei Lupeni
din Deva, în faţa a peste 5.000 de
spectatori.
Cu toţii se aşteptau la un joc fru­
mos, tehnic şi pasionant, după care
să se stabilească campioana regiunii.
Momentul mult aşteptat a sosit. După
salutul oficial, jucătorii ambelor echi­
pe au aruncat peste mulţimea din tri­
bună florile ce şi le-au înmînat reci­
proc, apoi fiecare şi-a ocupat postul
său. La fluierul arbitrului, jocul a
început. Oare cine va cîştiga ? Cine
o să maree primul gol ? Care din ju­
cători va oferi fazele mai spectacu­
loase ? etc., erau întrebări fireşti pe
care şi le puneau aproape toţi spec­
tatorii.
Din primele minute, jucătorii ma­
nifestau semne de nervozitate, parcă
nu-şi găseau locul j mingea le scăpa
şi cii greu intrau în posesia ei. Echi­
pa din Vulcan a fost prima care se
părea că oferă un joc -tehnic. Cîteva
pasc precise, cîteva faze mai palpi­
tante au fost aplaudate de spectatori.
Şi-a revenit şi echipa din Deva, şi
iat-o organizînd unele acţiuni destul
de promiţătoare. •Totul a avut însă
o durată scurtă. Aspectele pozitive ale
jocului aii început să fie umbrite de
unele neregnlarităţt şi brutalităţi la
care s-au dedat jucătorii din ambele
echipe.
Vrînd, probabil să-şi la revanşa din
meciu! de Ia Vulcan, „jucătorul" Nis-
tor, în unele' faze, a părăsit jocul cu
mingea, urmărind să-şi bruscheze ad­
versarul. Lipsit de respect şi demni­
tate, ei a recurs la loviri intenţionate
şi la alte acte de-a dreptul huliga­
nice. îşi aminteşle (dacă vrea) de
„ajutorul" ce l-a dat ţinui jucător de
Ia Vulcan în timp ce căzuse Ia pă-
mînt într-o învălmăşeală din apropie­
rea porţii apărniă de Ştefan. In Ioc
să ţină seama de avertismentele ar­
bitrului şi să se gîndească la publi­
OOv. o 0';0 0
şi cînd n-ar f i
In satul Coşlariu, din raionul Alba,
s-a ivit necesitatea înfiinţării unei gră­ de producţie ivite cu ani în ur­
diniţe sezoniere pentru copiii colecti­
viştilor.
„S-o faceţi şt... cit mai repede", a
spus preşedinta comitetului raional al
femeilor, şi cu aceasta a considerat
că şi-a făcut datoria.
Şi grădiniţa „şl-a deschis porţile"
pentru cei mici, in ziua de 19 iunie
a . c D a r cum s-a deschis? Pe hirtle.
Pentru că nu a fost amenajată came­
ră de odihnă pentru orele de prinz
(cu toate că in aceeaşi clădire există
» încăpere goală), nu sini aşternu­
turi, nici paturi, deşi ioaie acestea se
poi rezolva.
„Avem grădiniţă sezonieră la Coş­
lariu", s-au grăbit să raporteze orga­
nele locale celor raionale, iar acestea
mai departe, la regiune.
S-au deplasat insă tovarăşii de la
centrul de comună, ori de la raion
să vadă cum funcţionează această
grădiniţă ? Nu. Ei s-au mulţumit să
ştie că există, că funcţionează. Cum
insă, puţin ii interesează. Important
e că există.
Colectiviştii care participă efectiv la
muncă, neavind unde să-şi lase copiii,
se întreabă pe drept cuvînt: „Avem,
sap n-avem grădiniţă sezonieră? Iar
dacă avem, de ce aiita lipsă de inte­
res faţă de felul cum s-n organizai?
La anul...
şi la mulţi anii
Tineretul din Gurasnda, raionul
Ilia, e dornic să joace fotbal, volei,
să practice atletismul, intr-un cuvint
să facă spori. La prima vedere s-ar
părea că dorinţa lor legitimă le este
satisfăcută, deoarece teren există (la
marginea soiului, Ungă _şoseaua naţio­
nală Bucureşti—Arad), barele pen­
tru poarta de fotbal sini montate,
pista cu obstacole este instalată.
Odată cu sosirea timpului călduros,
tinerii au încercat să reia activitatea
sportivă. Spunem că „au încercai",
pentru că practic, n-au putut s-o reia.
Nu din alte motive, ci datorită faptu­
lui că preşedintele sfatului popular^
comunal. Roman Nan, a dispus în­
chirierea terenului.
Cetăţeanul care l-a închiriat, a ri­
dicat şi el pretenţii: ,,Dacă-l am in
folosinţă, înseamnă că nu se mai poa­
te face sport pe el. N-o să-mi strice
cu mingea iarba de păşnnat, ori fi-
ndţul r .
— Avem echipă de volei In cam­
pionatul raional, s-au adresai tinerii
preşedintelui'sfatului popular, preşe­
dintelui colectivului sportiv, secreta­
rului sfatului popular (Adrian Hcuda)
şi ei membru in colectivul sportiv.
— Măi, măi, dar interesanţi mai sin-
teţfi' Lăsaţi-o mai încetişor, fraţilor.
Poate la anul... sau... la mulţi ani,
o să aveţi din. nou terenul vostru. Deo­
camdată anfrenaţi-vă pe unde puteţi.
Clt despre banii ce-i primim pentru
închiriere, avem noi grifă...
AUREL DAVID
cul ce-1 urmăreşte, Nistor a persistat
In brutalităţi, practicînd mai departe
un joc murdar, dezgustător. Nu pen­
tru prima dată Nistor a avut ieşiri
de acest fel. Lovirea adversarului, ne­
socotirea spectatorilor şi concepţia re­
trogradă despre fotbal s-au văzut la
el de mai multe ori. Se pare că are
pretenţii de intelectual, cu pregătire
specială în domeniul culturii fizice şi
sportului. Comportarea lui pe teren şi
concepţia pe care o dovedeşte mereu
în jocurile de fotbal, demonstrează
însă că este departe de un intelec­
tual şi activist în domeniul sportului.
Singurul lucru ce l-ar putea face este
să reflecte asupra felului său de a
fi şi să-şi schimbe radical compor­
tarea.
Nici coechipierul său, Oprea, nu
s-a lăsat mai prejos. Din dorinţa de
a-şi plăti, probabil, „poliţele“ din pri­
mul meci, a fost iniţiatorul mai mul­
tor îiercgularităţi şi loviri intenţionate Stănilă de la Deva, care a trebuit să
a adversarului. Prestînd un joc dezor­
donat şi uneori neregulamentar, jucă­
torul Oprea în loc să coordoneze ata­
cul şi să iie un realizator al acestuia,
a destrămat acţiunile coechipierilor
săi. El nu s-a încadrat asttel în efor­
tul colectiv ai echipii, In scopul obţi­
nerii victoriei. Oprea s-a acoperit ast­
fel de antipatie şi dezgust din partea
publicului spectator. Din partea echipei
minerilor din Deva au mai existat şi
unele ieşiri nesportive care au arun­
cat o pată ruşinoasă asupra' presti­
giului ei, scăzîndu-i mult din valoa­
rea reală, apreciată în tot timpul cam­
pionatului regional.
Ieşirile din limitele sportivităţii au
fost însă culminate de comportarea
complet nedemnă a unor „jucători" de
la Minerul Vulcan: portarul Constan-
tînescu, Rot, Goliş şi alţii. In mod
deosebit reţine atenţia atitudinea con­
damnabilă a portarului echipei respec­
m o m i m m m m um i pag. 8
Folosirea
(Urmare din pag. I-a) ducerii preţului de cost a avut capele. In acest scop, în cadrul Ansamblul artistic al cămi­
procurarea din timp, prin re­ îngrăşătoriei, două adăposturi- nului cultural din comuna Criş-
minînd în felul acesta golurile partiţii, de la unităţile Gostat maternităţi normale au fost cior se pregătea de zor. Urma
a furajelor necesare pe tot anul. transformate, fiecare avînd în să prezinte un spectacol in co­
mă şi asigurînd totodată ritmi­ prezent cîte 50 boxe. Prin aceas­ muna Bălţa şi membrii ansam­
citatea livrărilor la un preţ de In hrana animalelor s-a in­ tă măsură, fiecare s/rie de scro­ blului vroiau să fie la înăl­
cost mai scăzut. trodus o mare cantitate de lap­ fiţe trece printr-un ciclu de tă ­ ţime.
te degresat, zer şi zară, asigu- tare, după care merge la îngră­
S-a trecut la defalcarea pla­ rîndu-se (numai din regiunea şat. Prin amenajările respecti­ In ziua de 10 iunie a.c., ora
nului de producţie pe secţii, bri­ noastră), circa 15-000—16.000 ve se vor obţine în plus circa 18,30 autobuzul cu echipa ar­
găzi şi pe om, introduoîndu-se litri zilnic, ceea ce contribuie la 2.100 purcei anual. tistică a căminului cultural din
un riguros control preventiv, depăşirea sporului de greutate. Crişcior s-a oprit in faţa cămi­
ceea ce anii trecuţi se neglijase — La cultura mare a exis­ nului cultural din Băiţa. Rină
complet. Lunar, în cadrul consi­ Lună de lună preţul de cost tat anul trecut o singură bri­ ia începerea spectacolului mai
liului gospodăriei se fac două al unui kg. de carne de porc gadă, cu toate că între timp a rămăsese o jumătate de oră. Cu
analize, în una urmărindu-se îngrăşat scade. Dacă în ianua­ crescut suprafaţa de teren. In toate acestea, spre nedumerirea
felul GUm sînt realizaţi indicii rie, unele loturi ne-au intrat la primăvară, cu acelaşi efectiv de crişciorenilor, uşile căminului
planului de producţie, luîndu-se un preţ de 10,50 lei/kg., la sfîr- oameni s-au organizai două bri­ cultural erau... încuiate.. Dar
pe loc măsuri pentru remedie­ şitul lunii mai s-a ajuns la 8,81 găzi, fapt ce a permis ca toate iată că, după aproape... .30 de
rea lipsurilor constatate, iar în lei/kg., pînă la data cînd vor fi lucrările să fie cuprinse în în­ minute, apare directoarea cămi-'
alta se urmăreşte realizarea in: livrafi, kilogramul de carne a- tregime şi întreţinute la timpul nului cultural, Argentina Popa,
dicilor preţului de cost, cunos- jungînd sub preţul planificat. optim, îmbunătăţindu-se totoda­ cu sufletul la gură:
cîndu-se situaţia reală în orice tă calitatea lucrărilor.
moment. Preţul de cost este depăşit pe — Care va să zică aţi. venit...
primele cinci luni ale anului la — Reducerea creditelor res­ — 7/
La începutul lunii iunie a.c. lapte de vacă, însă lunile de tante şi curente prin depăşirea — Eu am crezut că nu ve­
s-au analizat rezultatele obţinu­ vară, cînd preţul furajelor e planului de livrare pe trimes­ niţi. De fapt, nici n-am ştiut că
te pe primele cinci luni ale anu­ mult mai mic decît în lunile de trul III, va drice la un minus veniţi fiindcă... adică... să ve­
lui, reieşind că indicii de plan au iarnă, producţia de lapte fiind de dobînzi plătite- deţi... Dar dacă aţi venit, hai
fost realizaţi astfel: scroafe în creştere în această perioa­ să prezentaţi spectacolul /
montate — 116,7 la sută; dă, vor influenţa asupra redu­ — Lichidarea stocurilor su- In sfirşit, in faţa unui număr
cerii preţului de cost, ajungîn- pranormative, scoaterea din uz mic de spectatori, faţă de posi­
scroafe fătate — 100,6 la sută ; du-se pînă la sfîrşitul anului a utilajului neutilizabil şi neren­ bilităţile comunei, ( „crezînd"
sub cel planificat. tabil (un turism, un autocamion că artiştii căminului cultural din
purcei vii obţinuţi — 105,3 la Crişcior nu vin, nu s-a popu­
Măsurile şi propunerile noas­ uzat etc.). larizai suficient spectacolul), ar­
s u tă ; purcei înţărcaţi — 105,5 — Scoaterea din activ a de­ tiştii amatori din Crişcior au
tre privitoare la reducerea pre­ prezentat un program artistic
la s u tă ; prolificitate scroafe — ţului de cost al produselor, con­ bitorilor inderţi ş i . prescrişi reuşit. După terminarea specta­
103,2 la sută ; prolificitate scro- stau în urm ătoarele: (G.A.S.-urile din Drăgăneşti- colului, directoarea căminului
fiţe — 113,3 la su tă; greutate Olt şi Sătuc). cultural din Băiţa, fără a mai
— Materialul porcin care se aştepta ca interpreţii să-şi
medie purcei înţărcaţi — 108,5 va îngrăşa în unitate se va pro­ Ca o propunere pe care o fa­ schimbe costumele cu care au
la s u tă ; spor total la purcei duce în mare parte pe scară lo­ cem forurilor competente este urcai pe scenă, l-a invitat...
pînă la 30 kg. — 105 la s u tă ; cală, precum şi în unităţile din redarea pentru agricultură a te­ afară, sub motiv că... se gră­
spor total la porci graşi — 106 regiune, nemaifiind nevoie de renului ocupat de pădurea Cen- beşte.
la sută. a-1 importa din alte regiuni. In dea, care ne-ar permite com­ Asupra acestui procedeu este
prezent, avem 400 scroafe şi 400 pletarea necesarului de iuraje bine să-şi spună părerea secţia
La preţul de cost pe aceeaşi scrofiţe în verificare, iar pînă la pe scară locală şi ar elimina o de invâfâmint şi cultură a Sfa­
sfîrşitul anului 1962 ne-am pro­ mare parte din cheltuielile de tului popular raional Brad.
perioadă s-au realizat Următoa­ pus să atingem cifra de 1.000 transport.
rele : porci graşi, planificat 6,99
lei/kg., realizat 6,13 lel/kg., iar
la tineret porcin selecţie, în loc
de 7,84 lei/kg., s-a realizat 6,99
lei/kg.
Influenţă pozitivă asupra re­
w :"-:7W ;ţw .x.:<w , in anii regimului democrat-popular m . ,. ..... .. Sa.,w .v.--
.:S5S «if?!
> Os,
JL i,:
»liillil !§ !!!§ !!1 " 'fvÎWXvXv;;-'
L a m i n o r u l blaming al Combinatului siderurgic Hunedoara este unul din numeroasele obiective industriale intrate in funcţie in anii regimu­
lui democrat-popular. Laminorul este dotai cu maşini şi utilaje din cele mai moderne. Procesul de producfie este în întregime mecanizat. Bluiningul
constituie astfel unul dintre cele mai mari -agregate de acest fel din ţară.
tive. De la început el a dovedit ne­ chiva se plimba pe porţiunea de teren ferite profesii. Oare jucătorii de fot­ suri exemplare împotriva lui, incepînd
seriozitate în degajările balonului a echipei sale, fără să intervină pen­ bal sînt încadraţi cu toţii în cîmpul
ajuns în mîinile sate. Vrînd să „tra­ tru temperarea jucătorilor faţă de care muncii ? ţii dacă da, ce aport aduc dc Ia scoaterea din viaţa sportivă pînă
gă" de timp, se juca copilăreşte cu ar trebui să aibă o răspundere mare. ei îndeplinirii, sarcinilor de plan. Fap­
mingea în careul său, întreţinea dis­ In ioc să-şi exercite rolul de condu­ tele dovedesc însă că, în zile lucră­ la prevederile legilnr juridice ale sta-'
cuţii cu unii coechipieri, rîdea sfidător cători ai echipei, T. Paraschiva şi P. toare, înainte sau după masă, unii ju­
ia public etc. Stoica (acesta din urmă a ţinut isonul cători se plimbă pe stradă tără rost, tuIui nostru. j|
primului şi a manifestat o atitudine vizitează des restaurantele, vagabon­
In repriza a doua, jucătorii din Deva caracteristică de gură-cască) şi-au lă­ dează nestingheriţi, iar conducerile a- Gît priveşte actuală componenţă a?
au marcat primul gol. Din acel mo­ sat echipa să-şi facă de cap. sociaţiilor din care aceşti „jucători"
ment, majoritatea jucătorilor de la Vul­ fac parte se complac cu o asemenea echipei de la Vulcan, trebuie să s»
can s-au dedat la acte huliganice, au Gu un tupeu mai mult decît supă­ stare de lucruri. pună sub semnul întrebării rârnînerea
degenerat complet jocul, renunţînd la rător ,după eliminarea lui GonstanTi- ei pe mai departe în campionatul re­
cea mai elementară sportivitate. Mi­ nescu şi Beudeanu de pe teren, alţi Lipsiţi de o educaţie corespunzătoa­ gional. Desfiinţarea ei şi formarea unei
nute în şir au vociferat şi „parlamen­ 3 jucători de la Vulcan au simulat ca re, unii jucători dc lotbal încep să de­ echipe compusă din tineri merituoşi.-
tat“ cu arbitrul: de două ori au vrut accidentaţi şi au părăsit terenul. Ră­ genereze, să se considere intangibili, cu o concepţie clară despre sport «
să părăsească terenul, intrau şi ieşeau maşi numai în b oameni, coniorm re­ cu dreptul de a tace orice, după bunul una din cele mai corespunzătoare măi
pe teren după bunul plac, fără să gulamentului, arbitrul a fluierat în­ plac. Dîndu-şi triu liber anumitor ca­ suri ce sc impun a ti luate. Echipa'
ţină seama de deciziile arbitrului. Aici treruperea jocului, in dezaprobarea pricii şi vicii, asemenea „jucători" de­ care a jucat duminică Ia Deva a sff-ţ
s-a dovedit, de altfel şi lipsa de au­ masei de spectatori, meciul a luat vin îngîmîaţi, senslbilişti, ai tupeu, a-
toritate a arbitrului Suluţiu (Cugir). sfîrşit fără să tie disputat cum era de roganţi şi sfidători. Sfidează şi igno­ dat nu numai pe cei b.TJUO de spects-,'
aşteptat. rează nu numai oamenii din jurul lor tori prezenţi, ci şi mala minerilor dirî
Echipa din Vulcan a reluat totuşi ci şi spectatorii care-i asistă Ia diferite Vulcan, au nesocotit şi neîndrcptafîf
jocul. Brutaiităţile au luat proporţii. Prin comportarea lor, unii din ju­ competiţii. Pretenţiile unor asemenea aşteptările acestor oameni înaintaţi,'
Mingea se trimitea fără direcţie. Bă- cătorii celor două echipe (în special „jucători" de totbal merg pînă acolo harnici şi pricepuţi în producţie şi iTf
tîndu-şi joc de public, din poziţia de cei de Ia Vuloan au deziluzionat pe îneît ajung să creadă că e sulicient să sport.
„accidentat", Goliş a luat mingea în toţi cei de ţaţă. facă parte dintr.o echipă oarecare, fără
mină şi a trimis-o aiurea, peste mul­ să-şi exercite meseria m care s-a ca­ In ce-1 priveşte pe cei de teapa lui
ţimea de spectatori de la peluză. Por­ Vor rămîne mult timp întipărite în lificat. Aceasta este de fapt o atitudine Goliş, Beudeanu, Nistor şi alţii,,
memoria spectatorilor ieşirile antispor- retrogradă, care trezeşte dezgust şi
tarul Constantinescu a întrecut orice tive ale lui Constantinescu, Beudeanu, dezaprobare. Aruncaţi o privire în rîn- care sînt oricînd în stare să-şi bată jo<i
aşteptări. Ca un laş, lipsit de orice Goliş, Nistor şi alţii. Gu atîta diil filfizonilor şi al burevardiştilor şi de adversar şi de spectatori, să se dedea
scrupule, el a lovit grav pe jucătorul însă, nimeni nu se mulţumeşte doarece voţi vedea o parte din aceşti aşa-zişi la acte huliganice şi la ignorări, tre­
nimic din ce s-a petrecut nu e, de do­ „sportivi“. Neavînd cc tace (?) toată buie aspru sancţionaţi. Viaţa sportivă
părăsească terenul în imposibilitatea meniul întîmplării Totul are o cauză ziua, îşi găsesc preoatpari diferite. nu are nevoie de asemenea specimene..
de a mai putea participa la joc. şi e bine s-o răstălmăcim puţin. Ea trebuie să se dezvolte impetuos şl
Şi toate acestea se petrec sub ochii multilateral. Asemenea elemente nu
Pierzîndu-şi orice simţ al umani­ La ieşirea de pe teren a jucătorilor persoanelor care lac parte din condu­ contribuie la dezvoltarea, cî la Irin area
tăţii şi demnităţii sportive, cu neobră­ din Deva, un om de ordine din par­ cerile asociaţiilor sportive. Se petrec ei.
zarea şi ner-uşinarea-i * caracteristică, tea asociaţiei Minerul, a felicitat şi a şi sub ochii organelor U.G.L.S., regio­
acel Constantinescu a avut tupeul să sărutat pe imnte pe cîţiva jucători El nal şi raionale. Se vede că U.G.P.S. Avem în regiune o masă imensă de
mai protesteze la decizia arbitrului, a a făcut acest lucru mişcat de bucuria a pierdut din vedere sarcinile ce-i tineri cu dragoste sinceră laţ;T de sport,
simulat ca accidentat şi şi-a sfătuit faţă de victoria echipei sale. Consi­ revin în direcţia educaţiei maselor de tovarăşi care pot ti crescuţi şi îns-a
coechipierii să nu se „lase" amăgiţi. derăm însă că e timpul şi cazul să sportivi. Numai aşa se explică faptul
In tot timpul a pus la încercare răb­ reflectăm puţin asupra unor asemenea că în ultimii ani U.G.F.S. regional şi, truiţi pentru a' deveni buni fotbalişti.
darea spectatorilor şi a arbitrilor, a alintări şi menajamente faţă de jucă­ la rîndul ei, comisia regională de fot­
sfidat şi şi-a bătut joc, după bunul tori şi să vedem dacă nu cumva acesr bal nu au luat măsuri drastice faţă Să rie ocupăm cu grijă şi cu răbdare
său plac, de cei peste 5.0C0 de oa­ tea dau coarne celor în cauză. E tim­ de unele abateri de Ia disciplina spor­ de ei.
meni oare au fost martotii ticăloşiilor pul şi cazul apoi să analizăm întreaga tivă. Numai aşa se explică faptul că
acestui om care se intitulează „porta­ poziţie a conducerii asociaţiilor spor. a fost posibil ca „oameni“ de teapa E posibil ca în conducerile unor a'-t
rul" echipei minerilor din Vulcan. tive (în cazul de faţă a celor din Deva Iui Constantinescu, în mod deosebit, să
şi Vulcan) pentru a vedea în ce mă­ poată figura într-o echipă a unui co­ sociaţii sportive să existe elemente c u .
Dacă jucătorii din Vulcan au avut sură se ocupă de creşterea şi educa­ lectiv de mineri. Acest cetăţean nu
o asemenea comportare, ea nu este' rea jucătorilor de totba]. merită să se numească sportiv. Orga­ concepţii învechite, retrograde, care
înlîmplătoare. Echipa a fost însoţită nele competente au obligaţia să ia mă­
de antrenorul ei — T. Paraschiva şi Se ştie că munca productivă este împiedică promovarea tinerilor sportivi.-
P. Stoica, preşedintele asociaţiei spor­ domeniul în care se poate tace o am­
tive. plă educaţie oameniloir muncii de di­ Verificarea şi luarea de măsuri cores­
Cu un „calm" inexplicabil şi cu ati­ punzătoare împotriva unor asemenea e-'
tudine de dispreţ, antrenorul Paras-
lemente trebuie să constituie o sarcină
urgentă a organelor competente.
Fotbalul este un sport îndrăgit şi
iubit de masele largi de oameni ai
muncii. Să ntt-1 lăsăm pe mîna oricui.
Să ne ocupăm îndeaproape de ei şi de
celelalte ramuri sportive I